955 matches
-
glastra și se opri în fața fotografiei ei din tinerețe, cu mantilla și pieptene înalt de fildeș, cu volane și pântece supt și brațe goale și brățări multe până la cot ― o spaniolă de ocazie, bălaie, de-o grație subtilă, o marchiză deghizată. Își plimbă degetul pe rama prăfuită și anunță cu o voce seacă: ― M-am întors. Pe la colțul ochiului îi fugi o lacrimă. După câteva ore coborî din pat. Nu-și dădea seama dacă dormise, sau pur și simplu izbutise, așa cum
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
onirică a lui Pratt modifică substanța narativă, până la nerecunoaștere. Corto plonjează, din nou, în ochiul misterului, acolo unde îl așteaptă alte revelații și alte morți din care va renaște. Căci oamenii-leopard ce asaltează vasul german aban donat sunt soldații germani deghizați, aflați în căutarea aurului ce revine armatei lui von Lettow. Ceea ce ar trebuit să fie o misiune militară secretă devine un carnagiu, atunci când un sergent trădător își lichidează camarazii, dispărând odată cu tezaurul însuși. Corto este martorul dramei și cel care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
serile astea vro doi oameni la Bucuria Nopții. Cineva de acolo se poate să fi fost destul de cretin ca să vorbească cu Mancuso. Da’ lui nu-i spune nimic. Nu vreau să i se recunoască neisprăvitului ăstuia nici un merit. Să rămână deghizat până-mi aduce un individ suspect. Știi că am mai primit azi o plângere împotriva lui Mancuso. Mi-a spus o femeie că un tip scund, cu sombrero, s-a înghesuit în ea în autobuz, noaptea trecută, spuse detectivul. — Vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lucru se apropie de sfârșit. Nu vreau totuși să spun că aș fi descurajat sau deprimat sau înfrânt. Pentru prima dată în viață am stat față în față cu sistemul, hotărât să acționez în contextul său ca observator și critic deghizat, ca să mă exprim astfel. Dacă ar exista mai multe întreprinderi ca Levy Pants, cred că forțele de muncă ale Americii ar fi mai bine adaptate pentru sarcinile lor. Angajatul pe care te poți evident bizui nu este deloc hărțuit. Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
apoi ușa compartimentului, ieși în goană pe Canal Street și fugi, în sunetul metalic al cizmelor, spre centrul comercial, uitându-se peste umăr după barba cu monoclul. În spatele lui nu se vedea nici o barbă. Avusese ghinion cu ghiotura. Agentul acela deghizat avea să dea probabil târcoale autogării toată după-amiaza, în căutarea lui. Și ce o să se facă mâine? Autogara nu mai prezenta siguranță. — Dracu’ s-o ia pe don’șoara Lee, spuse George tare, fără să-și domolească pasul. Dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tine toată după-amiaza. Maică-sa era acasă tot timpul, deci acolo nu se putea duce cu ea. — Javră calică, mormăi George. Ridică pachetul mai sus sub braț și constată că mai purta și cartea pe care o luase de la agentul deghizat. Să furi de la un caraliu! Și asta era una bună. Don’șoara Lee îi spusese să-i aducă o carte. George privi titlul: Consolația filozofiei. Cel puțin acum o să aibă o carte. * Santa Battaglia gustă din salata de cartofi, linse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
această țară? — Nu-i singura lui costumație! — Iată un lucru extrem de grav. Ignatius se încruntă și eșarfa roșie de satin îi lunecă peste șapca de vânătoare. Fiecare soldat și marinar pe care îl vedem poate fi doar un decadent nebun deghizat. Doamne Sfinte! Am putea fi prinși cu toții în capcana unei conspirații oribile. Știam cu că așa ceva urma să se întâmple! Statele Unite sunt probabil complet fără apărare. Tânărul și cu marinarul își făcură semne prietenești cu mâna, apoi marinarul ieși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
umezise și începuse să se rupă. Dacă unul dintre acele pachete se desfăcea în mijlocul străzii, putea să se aștepte să petreacă niște ani într-un azil de detenție pentru minori. De ce încercase oare să-l aresteze la toaletă agentul acela deghizat? Nu făcuse nimic. Agentul avea probabil vreun fel de clarviziune extrasenzorială de detectiv. În cele din urmă, lui George îi veni în minte un loc în care putea să stea cel puțin jos și să se odihnească: Catedrala Sfântul Ludovic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
săltau în timp ce pederastul țipa. Se vede că vânzătorul acela ambulant n-avea habar în ce zi sau lună suntem și poate nici chiar ce an. Credea probabil că era Mardi Gras*. În ultima clipă, George îl văzu și pe agentul deghizat venind pe stradă în spatele marinarului. Arăta ca un beatnik. George se ascunse în grabă după una dintre arcadele vechii clădiri guvernamentale spaniole, Cabildo și apoi se strecură printre arcade până pe St. Peter Street. O străbătu în goană, ajungând pe Royal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
după una dintre arcadele vechii clădiri guvernamentale spaniole, Cabildo și apoi se strecură printre arcade până pe St. Peter Street. O străbătu în goană, ajungând pe Royal Street și de acolo se îndreptă spre centru, unde erau liniile autobuzelor. Acum, agentul deghizat se învârtea în jurul catedralei. George trebuia să recunoască: nici copoii ăștia nu erau fitecine. Aveau într-adevăr minte ageră. Isuse Cristoase! Omul n-avea nici o șansă cu ei. Mintea lui reveni la problema depozitării. Începuse să se simtă ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tu puțin azi după-masă, spuse Ignatius supărat. Asocierea cu tine și pângărea compartimentul pentru chifle, înseamnă o coborâre a standardului meu. Să fii bucuros că nu te-am reclamat. Am un prieten strălucit printre polițiști, un om viclean care lucrează deghizat, agentul de stradă Mancuso. E tocmai în căutarea unei ocazii ca cea pe care i-o oferă cazul tău. Cazi în genunchi și mulțumește-mi pentru bunăvoință. Mancuso? Nu era oare numele agentului deghizat care îl oprise la toaletă? George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
polițiști, un om viclean care lucrează deghizat, agentul de stradă Mancuso. E tocmai în căutarea unei ocazii ca cea pe care i-o oferă cazul tău. Cazi în genunchi și mulțumește-mi pentru bunăvoință. Mancuso? Nu era oare numele agentului deghizat care îl oprise la toaletă? George deveni foarte nervos. — Cum arată prietenu’ ăla a’ tău deghizat? se interesă George, rânjind ca s-o facă pe viteazul. — E mic și evaziv, îl lămuri Ignatius cu o voce vicleană. Un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ocazii ca cea pe care i-o oferă cazul tău. Cazi în genunchi și mulțumește-mi pentru bunăvoință. Mancuso? Nu era oare numele agentului deghizat care îl oprise la toaletă? George deveni foarte nervos. — Cum arată prietenu’ ăla a’ tău deghizat? se interesă George, rânjind ca s-o facă pe viteazul. — E mic și evaziv, îl lămuri Ignatius cu o voce vicleană. Un fel de arătare. Aleargă de ici-colo neobosit, în căutare de pungași. Un timp a stat ascuns într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
iar dacă noi vrem s-o vedem, trebuie să ne scoatem pantofii? Păi chiar În centrul moscheii lui Omar, la Ierusalim, unde odinioară era Templul templierilor. Nu știu cine-ar trebui să aștepte la Ierusalim, poate un nucleu de templieri supraviețuitori și deghizați, sau de cabaliști legați de portughezi, dar e sigur că, pentru a ajunge la Ierusalim venind dinspre Germania, calea cea mai logică e aceea a Balcanilor, și acolo aștepta cel de-al cincilea nucleu, cel al paulicienilor. Vedeți cum În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vor mai ciocni” (p. 556)... Se vorbește, apoi, despre „reorganizare”, despre „omul nou, corectat” și despre kafkiana „colonie penitenciară”. Referirea la Kafka ne trimite — de data asta — cu gîndul nu numai la „societatea de consum”, ci și la o critică deghizată a totalitarismului, perceptibilă de către cititorul trăitor în distopia urmuziană a României anilor ’80. „Urmuzianismul” devenise o realitate cotidiană a epocii. Contestatarii Literatura lui Urmuz a avut de înfruntat prejudecata clasicizantă, „monumentalistă” a cantității, conform căreia un scriitor „major” trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
momentului; mie mi s-a părut neroadă. Pe la mijlocul seratei am tresărit, dovada cât de vie era încă experiența mea cu avarii. Au intrat trei, îmbrăcați și înarmați ca niște prinți ai acelei nații. Am priceput apoi că erau tineri romani deghizați. Uimirea mea nu s-a oprit aici. Au venit și doi indivizi care păreau longobarzi adevărați. Giuliano, văzându-mi mirarea, mi-a explicat că verzii consideră că orice lucru care nu este roman este mai frumos și mai interesant. Adresându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
întruniri. „Să treci asta la capitolul când va veni cu lupta mea pentru Basarabia și Bucovina, care nici nu-ți închipui cum am luptat cu agenții kaghebiști care era la noi unde nici nu gândeai că dai de ei. Mascați, deghizați, infiltrați, prelucrați, peste tot, la concurență cu băieții noștri de la ordine și disciplină, de la teren și ascultare, de la prelucrare și filaj. Toți ai noștri la un loc de-o parte și d-aialaltă kaghebiștii. Și eu între ei. Că așa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de-al soră-mii - În semn de recunoaștere a poziției inferioare a femeii fața de bărbat, pen- tru că eu, ca urmașă a Evei, Îl Împinsesem pe Adam să rupă mărul din Grădina Edenului, mi-a explicat soră-mea. Astfel deghizată m-am strecurat În urma lui tata pe lângă tufa de zmeură pe portița care duce În sus spre biserică, nescăpând de binecuvântarea usturătoare a urzicilor. Pe drum ne-am Întâlnit cu Veta, verișoară-mea, cu fetele ei, care au rămas cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sunt clienții lui Shakespeare. Pe a doua am numit‑o „trans‑ parenți“. Aceștia erau puținii care au reușit să‑și depășească limitările propriei personalități și care nu mai reacționează atât de mult la zgomotul din jur. Sunt de regulă inaparenți, deghizați Șaman 77 În oameni obișnuiți, și nu caută să se diferențieze cu nimic de masa populației. Dintre aceștia am Întâlnit la vremea Bucureștiului unul singur. Fișă de observație nr. 3 La Început, când a apărut la noi În redacție, ca
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
un batic de-al soră-mii - în semn de recunoaștere a poziției inferioare a femeii fața de bărbat, pentru că eu, ca urmașă a Evei, îl împinsesem pe Adam să rupă mărul din Grădina Edenului, mi-a explicat soră-mea. Astfel deghizată m-am strecurat în urma lui tata pe lângă tufa de zmeură pe portița care duce în sus spre biserică, nescăpând de binecuvântarea usturătoare a urzicilor. Pe drum ne-am întâlnit cu Veta, verișoară-mea, cu fetele ei, care au rămas cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
scurtă, biografii... Autori străini, autori autohtoni... toate acestea nu sunt decît niște pretențioase tentative de a pune în diferite cuști pagini care au de fapt identități multiple. Biografiile sunt uneori niște superbe romane de aventuri, în timp ce romanele sunt niște eseuri deghizate... I-am mărturisit atunci la rîndul meu că îmi făcea o mare plăcere să răscolesc printre mormanele sale de cărți. Dezordinea din librărie (sau poate modul savant în care construia el această dezordine) îmi oferea surprize uluitoare. Cînd sub o
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
-ar focul, Doamne, iartă-mă, că mi-e frate! bleste-mă Aglae. - Idealul e ca toată averea lui moș Costache să fie imobilă,cum e acum. O casă nu poți s-o iei în palmă. Un viclean face și aci vânzări deghizate etc., dar lucrul se observă mai ușor. Greșeala dumitale fundamentală e că te-ai certat cu el și nu-i mai calci în casă, cum ți-am mai spus! Du-te, Otilia nu e aici! - Aș, ce să mă duc
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la toți copiii ei, renunțând numai la bietul Simion. Nu-i pretinde, dar, să te iubească și pe dumneata, domnișoară Otilia. Felix nu-l văzuse niciodată pe Pascalopol așa de vorbăreț. Moșierul povestea, însă avea aerul că face o mărturisire deghizată, că-și descarcă sufletul. De altfel, același sentiment părea să-l aibă și Otilia, fiindcă, reluîndu-și un vechi obicei, se așeză îndărătul scaunului moșierului, și-i tot scutura cu mâna umerii hainelor. Pascalopol avea aerul să zică: "numai eu știu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
micuțe ce stecleau radioase pe covorul înflorit. "Ah! gândi el, și inima se cutremură în el, este Maria! Da, odorul! ea era. Vorbea singură... fetele vorbesc adesea singure... El simți aerul îndulcindu-se sub șoptirile ei. - Am fugit de - acasă deghizată... tot mă amânau, ba azi, ba mâni... dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el... auzi periculos? Eu nu sunt periculoasă! zise ea răstită! - Dar dacă s-ar trezi... atunci, o, atunci... Dormi! dormi! șopti ea aplecîndu-și gura
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
xe "București"București, 1999. Călinescu, Matei; Vianu, Ion, Amintiri În dialog, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 1998. Chelaru, Rodica, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, Editura Curtea Veche, xe "București"București, 2001. xe "Crohmălniceanu"Crohmălniceanu, Ov., Amintiri deghizate, Editura Nemira, xe "București"București, 1994. xe "Dorian"Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoană. 1937-1944 (editor: Marguerite Dorian), Editura Hasefer, xe "București"București, 1996. Gal, Matei, Eclipsa, Editura du Style, xe "București"București, 1997. Gaston Marin, Gheorghe, În serviciul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]