2,188 matches
-
conform naturii, rațiunii și lui Dumnezeu. El trebuie și poate fi restaurat, într-un fel, fie și parțial, prin revoluția preconizată, sperată sau înfăptuită, care astfel apare ca o regăsire a originilor, o revenire la sursă după o lungă și degradantă rătăcire - constituind o „negare a negației”. În esență, gândirea revoluționară fondează o structură ternară a timpului în ansamblul său: trecut îndepărtat pozitiv, trecut apropiat negativ, prezent și viitor revoluționare, deopotrivă pozitive și restauratoare, fie și pe o altă treaptă, ale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
caracterizează elita timpului său drept o „clasă a timpului liber” (Veblen, 1899). Statutul dobândit și averea acumulată îi permit să ducă o viață neproductivă. Mediul social constituit din familii de rentieri este unul în care munca e considerată ca fiind degradantă. La fel ca în cercurile aristocratice, preocuparea pentru prezervarea statutului social impune o viață plină de divertismente. Activitățile cele mai prizate sunt cele care se îndepărtează cel mai mult de activitățile utilitare, cum ar fi jocurile sau practicarea sportului amator
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Cu cît cunosc mai bine oamenii, cu atît iubesc mai mult cîinii”. (A. Schopenhauer) Evident că este o exagerare voită din partea filosofului, făcută cu intenția de a sublinia faptul că „răul” poate lua În lumea umană forme din cele mai degradante, cum ar fi, de exemplu, cea a disprețului agresiv manifestat de către unii chiar față de „viață”. Pot exista Însă și forme perfide, cum ar fi acea satisfacție sadică de a-i fura sau de a-i distruge Încrederea În sine sau
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de a fi contestată de către cei din jur. * „Dacă scopul este permis, atunci și mijloacele sînt permise.” (Busembaum) Condiția etică a omului ne pretinde ca un scop nobil să nu-l compromitem prin folosirea, În realizarea lui, a unor mijloace degradante, și invers: un scop josnic să nu-l acoperim prin folosirea unor mijloace demne. * „Dacă Îmi voi păstra un bun renume, voi fi destul de bogat.” (Plaut) Bogățiile materiale, comparativ cu cele spirituale, sînt efemere. Este revelatoare, În acest sens, cugetarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
gradul de s. a fost mult accentuat de ponderea mare a persoanelor aflate în s., amplificată de o prelungită criză economică. Majoritatea populației experimentează starea de s., însă în mod diferit, prin condiții dificile de viață sau doar suportând efectele degradante ale acesteia. Categoriile afectate grav de s. sunt: copiii, tinerii lipsiți de o calificare profesională, familiile cu mulți copii, familiile monoparentale, în special cele din mediul rural, șomerii, agricultorii, pensionarii, persoanele vârstnice și familiile acestora sau cele de gen feminin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
litera c) a articolului 4 va avea următorul cuprins: c) prin hărțuire sexuală se înțelege orice comportament nedorit - verbal, nonverbal sau fizic - de natură sexuală, care are ca scop sau ca efect atingerea demnității persoanei și/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator. 2. La articolul I, punctul 8, alineatul (3) al articolului 8 va avea următorul cuprins: (3) Este considerată discriminare orice dispoziție de a discrimina o persoană pe criteriu de sex. 3. La
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sunt adecvate și necesare; c) prin hărțuire sexuală se înțelege orice formă de comportament nedorit - verbal, nonverbal sau fizic - de natură sexuală, care apare cu scopul sau are ca efect atingerea demnității unei persoane, mai ales când creează un mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator;" 2. La articolul 4, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b-1), cu următorul cuprins: "b-1) prin hărțuire se înțelege orice comportament nedorit, având legătură cu faptul că o persoană
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
b-1), cu următorul cuprins: "b-1) prin hărțuire se înțelege orice comportament nedorit, având legătură cu faptul că o persoană este de un sex sau altul, care apare cu scopul sau are ca efect atingerea demnității persoanei și crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator;" 3. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4-1, cu următorul cuprins: Art. 4-1 În materia reglementată de prezenta lege dispozițiile prevăzute la art. 4 prevalează asupra oricăror prevederi din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
drept discriminare după criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligații: a) să prevadă în regulamentele de ordine interioară ale unităților sancțiuni disciplinare, în condițiile prevăzute de lege, pentru angajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acțiuni de discriminare, definite la art. 4 lit. a)-c) și la art. 10; b) să asigure informarea tuturor angajaților cu privire la interzicerea hărțuirii și a hărțuirii sexuale la locul de muncă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
greu să Înțelegem, de exemplu, de ce un savant care o viață Întreagă s-a dedicat celor mai nobile idei ale științei sau un ascet care a trăit numai prin valori morale și spirituale superioare și-au sfârșit viața În chinurile degradante, dezumanizante chiar ale unei suferințe canceroase prelungite sau ale unei demențe senile; nu ar fi meritat oare măcar astfel de oameni un sfârșit biologic decent, un sfârșit care să creeze iluzia că efortul de a-ți trăi viața Într-un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
își aranjează părul este oribil, pentru că e servil și vulgar. Ba mai mult decât atât, a sosit momentul ca ei înșiși să-și dea seama de asta și să se elibereze de grija lor vinovată de a se supune ordinii degradante a hoardei. 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 1tc "17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan1" Limbajul economic este unul prin definiție pur comunicativ: „locurile” în care el se produce sunt cele în care știința este „aplicată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
spirit la limita dezgustului și a disperării. Propoziția primă a acestui limbaj fizico-mimic este următoarea: „Puterea a decis că noi suntem toți egali”. Frenezia consumului este o frenezie de a te supune unei ordini nepronunțate. În Italia, fiecare simte frenezia degradantă de a fi egal cu ceilalți în a consuma, a fi fericit, a fi liber, pentru că acesta este ordinul pe care l-a primit în mod inconștient și căruia „trebuie” să i se supună, dacă nu vrea să se simtă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
măreață, dar nu autoritară a tuturor celor ce refuză (iar cel care vorbește este un marxist, tocmai în această calitate a sa) noua putere consumistă care este complet ireligioasă, totalitară, violentă, fals tolerantă, ba chiar mai represivă ca niciodată, corupătoare, degradantă (niciodată nu au avut mai mult sens ca astăzi cuvintele lui Marx conform cărora capitalul transformă demnitatea umană în marfă de schimb). Acesta este refuzul simbolic pe care l-ar putea pronunța Biserica: reîntorcându-se la origini, adică la opoziție
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
academismul, oficialitatea etc. Ca partid care dă glas lumii țărănești și este supus (cel puțin formal, dar foarte formal, după cum s-a văzut ulterior) Vaticanului, Democrația creștină a trăit în cea mai înspăimântătoare absență a culturii, adică într-o totală, degradantă ignoranță. Codurile culturilor rurale specifice, valabile (așa cum am spus) fiecare în contextul propriu, devin ridicole și „provinciale”, dacă sunt înălțate la nivel național, și ajung să fie monstruoase, dacă sunt instrumenta lizate de către Biserică, dat fiind că religiozitatea lor nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
împiedicat probabil pe Ponente să citească o întreagă serie de poezii pe care eu le-am dedicat mamei mele, din 1942 și până astăzi. Îl provoc să demonstreze că sunt creațiile unui „mămos”, ca să folosesc definiția sa vulgară, conformistă și degradantă, de om oarecare, ce poate fi înlocuit cu orice retrograd, cu orice doritor să aparțină unei turme. Tocmai în acest sens aș vrea să declar public aici că nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată un „tovarăș
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
făcut? „Sistemul” n-a căzut din cer, ci l-au creat oamenii; iar oamenii sunt, împotriva voinței lor, realiști. Să declari despre niște tineri deosebit de „devianți” că situația lor are un „caracter irecuperabil” este, într-adevăr, realist. Din cauza diversității lor „degradante”, ei au, în general, personalități foarte puternice și originale. Posedă un mecanism rafinat de reacții sentimentale și intelectuale. Inteligența lor are ceva demonic, la fel ca inteligența unui politician, a unui intelectual, a unui om de știință. Nici un politician, intelectual
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
erijându-se în purtătorul de cuvânt al unei astfel de majorități, s-a comportat ca un rasist desăvârșit. Homosexualul și homosexualitatea sunt văzute drept forme ale „Răului”: dar ale unui Rău refulat și transferat „Altundeva”. Adică unde devine monstruos, demonic, degradant. Nici nu se vorbește despre asta măcar: o relație homosexuală este văzută ca o amenințare apocaliptică, o condamnare definitivă ce schimbă radical natura condamnatului. Vechea sexofobie catolică se amestecă cu noul dispreț laic pentru cine nu știe să aprecieze binele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
patru societăți se aflau În ascensiune economică (nu În regres, cum poate ar fi fost de așteptat); Între clasele sociale existau antagonisme Înverșunate; intelectualii și-au părăsit guvernele; mecanismul guvernamental era ineficient; iar clasa conducătoare dădea dovadă de comportament imoral, degradant sau absurd (sau toate trei). Totuși, În loc să se sprijine exclusiv pe această abordare a descrierii „factorilor”, autorul dezvoltă și o metaforă a corpului uman ce suferă de febră pentru a ilustra patternul evenimentelor de-a lungul timpului. În descrierea fluxului
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
exploatării economice (art. 87) • exploatării sexuale și a violenței sexuale (art. 99) • folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope (art. 88) • răpirii și traficării în orice scop și sub orice formă (art. 99) • pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante (art. 28 și 90) • lipsirii, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identității sale sau de unele dintre acestea (art.8.5) Copilul este înregistrat imediat după naștere și are de la această dată dreptul la un nume, dreptul de a
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
susținut cu elementele artei scrisului. Personajul e credibil, dar contradictoriu: Maria Popescu are vocația sacrificiului, e exponenta unei etici inflexibile, atitudine care o îndepărtează de semeni, dar nu aplică aceleași principii când se judecă pe sine, fiind dispusă la autojustificări degradante și la improvizații în propria existență. Grotescul unor scene e salvat de finețea descrierii și a portretizării. Scrierea jurnalului (publicat în a doua parte a romanului) trebuia să însemne o revanșă pentru nereușita în viață a eroinei. Ea distruge, astfel
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
Trăim ca vitele, dar unii continuă să-și vadă de treabă. Îmi clănțănesc oasele sub palton 5. Marius Oprea Își amintește despre „senzația de frig pe care o aveam tot timpul, chiar și În miezul verii”6, În vreme ce despre puterea degradantă a frigului Tia Șerbănescu nota În noiembrie 1987: Mă uit la oamenii de pe stradă și de la cozi, din stații, și nu mai reușesc să deslușesc ce e În ființă În ei. Stau țepeni, ore În șir, În fața unei tarabe, a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Consider Însă că termenul rezistență este cel tare, În timp ce termenul supraviețuire este termenul slab; cred că intelectualul român a supraviețuit și nu a rezistat prin cultură (sau literatură). Această nuanțare este necesară, dar nu are, așa cum Îmi reproșați, vreo conotație degradantă, ofensatoare etc. Sanda Cordoș: Dacă am Înțeles bine, după părerea ta, Ruxandra, rezistența implică o confruntare dorită, asumată, cu regimul. Într-o asemenea accepțiune, sigur că majoritatea formelor investigate de mine nu sunt forme de rezistență; dar nu e vorba
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar și autoritatea culturală. Sigur că aversiunea aceasta s-a format În timpul comunismului, dar ea a devenit un reflex care continuă să funcționeze și În ziua de astăzi, ca o formă de detașare față de niște jocuri ale puterii ce par degradante dintr-o perspectivă morală sau estetică. Retractilitatea este o altă trăsătură a generației ’80. E vorba de o dorință (nici măcar dorință, mai degrabă un reflex indus, prin presiunea istoriei, și rămas activ chiar Împotriva intereselor generației ’80) de a „rămâne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
își manifestă propriul fanatism; sunt atei care venerează lucruri moarte (relicvele martirilor); sub aparența iubirii frățești, sunt în realitate violenți și imorali. De aceea, Iulian combate cu severitate influența creștinilor asupra vieții, culturii și religiei imperiului, considerând-o periculoasă și degradantă. Religiozitatea lui Iulian este profund marcată de neoplatonism, însă atitudinea sa critică față de creștinism depinde, așa cum s-a demonstrat, de tradiția polemică antiiudaică și de precedenții polemiști anticreștini, în primul rând de Discursul adevărat al lui Celsus (despre care cf.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea imposturii” la plagiat și sfidare, de la trecerea sub tăcere a aspectelor neconvenabile la festivismul degradant, regimul comunist făcându-și „din excesul de comemorări și ceremonii un fel de normă și de fanfară” (Virgil Ierunca, Eminescu nu e acasă). Sunt comentate congresele și conferințele scriitorilor, oglindind „nu numai precauțiile unui regim care se teme de scriitorii
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]