713 matches
-
aceluiași județ. Comuna Răchitoasa avea aceeași compoziție și 2569 de locuitori; comuna Buda avea în plus satul Magazia, iar populația ei totală era de 1819 locuitori; în vreme ce comuna Burdusaci avea 2646 de locuitori în satele Bucșa, Burdusaci, Burlug, Cârna, Chicerea, Deleni, Gunoaia, Gura-Sohodol, Hăghiaca, Oprișești, Tochile și Ursa. În 1950, comuna Răchitoasa a devenit reședința raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad, raion din care au făcut parte și celelalte două comune. În 1952, raionul a trecut la regiunea Bacău și în 1956
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Cârna pe cel de "Lunca". În 1968, cele trei comune au fost trecute la județul Bacău, iar comunele Buda și Burdusaci au fost desființate, satele lor trecând la comuna Răchitoasa. Tot atunci, au fost desființate satele Brătoaia (comasat cu Putini), Deleni, Lunca (comasate cu Tochilea), Gura Sohodol, Poteca și Stupeni (comasate cu Burdusaci). În comuna Răchitoasa se află (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu cuprinzând biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1698), zidul de incintă (1704) și clădirile vechi (1739); precum și
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
ridicată în secolul al XVII-lea. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cătunul Deleni își află începuturile, prin proporțiile sale modeste, îin secolul al XVII-lea. Pereții edificiului înscriu un dreptunghi cu capetele de est și de vest nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor în
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
la data de 28 august 1979 în București, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 81673 Munchen, Josephsburgstr. 5. (1.599/2009) 72. Popescu Teofil, fiul lui Ion și Ioana, născut la data de 12 noiembrie 1933 în localitatea Deleni, județul Olt, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 80636 Munchen, Schachenmeierstr. 8. (1.606/2009) 73. Racz Bernd, fiul lui Eric și Erica, născut la data de 30 martie 1947 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, cetățean german
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215291_a_216620]
-
Ruinele Curții cneziale Comuna Râu de Mori, Hunedoara a Cândeștilor satul Râu de Mori cu paraclisul d)15. Palatul Cantacuzino- Orașul Pașcani Iași Pașcanu d)16. Palatul Alexandru Comuna Ruginoasa, satul Ruginoasa Iași Ioan Cuza d)17. Ansamblul Biserica Comuna Deleni, satul Deleni Iași Adormirea Maicii Domnului, Conacul Cantacuzino-Deleanu, zidul de incintă d)18. Ansamblul Palatului Comuna Mogoșoaia, satul Mogoșoaia Ilfov Brâncovenesc și biserica d)19. Castelul Bethlen Comuna Daneș, satul Criș Mureș d)20. Palatul Teleky Comuna Gornești, satul Gornești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
cneziale Comuna Râu de Mori, Hunedoara a Cândeștilor satul Râu de Mori cu paraclisul d)15. Palatul Cantacuzino- Orașul Pașcani Iași Pașcanu d)16. Palatul Alexandru Comuna Ruginoasa, satul Ruginoasa Iași Ioan Cuza d)17. Ansamblul Biserica Comuna Deleni, satul Deleni Iași Adormirea Maicii Domnului, Conacul Cantacuzino-Deleanu, zidul de incintă d)18. Ansamblul Palatului Comuna Mogoșoaia, satul Mogoșoaia Ilfov Brâncovenesc și biserica d)19. Castelul Bethlen Comuna Daneș, satul Criș Mureș d)20. Palatul Teleky Comuna Gornești, satul Gornești Mureș d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Sus, Pestișu Mic, Pui, Răchitova, Rapoltu Mare, Râu de Mori, Ribița, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea, Teliucu Inferior, Toplița, Unirea, Vața de Jos, Vețel. IALOMIȚA Comune Giurgeni. IAȘI Municipii Iași, Pașcani Orașe Hârlău, Târgu Frumos Comune Bârnova, Ciurea, Cotnari, Cucuteni, Deleni, Dobrovăț, Dumești, Heleșteni, Lețcani, Miroslava, Miroslovești, Ruginoasa, Strunga. ILFOV Comune Mogoșoaia, Snagov. MARAMUREȘ Municipii Baia Mare, Sighetu Marmației Orașe Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș, Vișeu de Sus Comune Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Cernești, Copalnic-Mănăștur, Cupșeni, Desești, Dumbrăvița, Giulești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
28A bl. T31, sc. B, et. 3, ap. 56 sector 4 țel. 6823409 4441 BADEA NICOLAE (n. 1932) Str. Minis nr. 8 bl. PM91, sc. B, et. 2, ap. 68 sector 3 țel. 6733217 4973 BADEA SILVIA (n. 1948) Str. Deleni nr. 7 bl. T69, sc. 2, ap. 59 sector 2 țel. 2115913 4976 BADIU ANIȘOARA ADRIANA (n. 1954) Calea Văcărești nr. 207 bl. 85B, sc. A, et. 6, ap. 23 sector 4 țel. 3307579 4977 BĂDULESCU CORNELIA MIHAELA (n. 1946
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bl. 16, sc. 2, et. 2, ap. 52 sector 1 țel. 6672781 5112 CAPOTA ANGELA (n. 1951) Bd. Lacul Tei nr. 109 bl. 13A, sc. D, et. 6, ap. 153 sector 2 țel. 6874440 5113 CARAHONCEA ȘTEFAN (n. 1932) Str. Deleni nr. 7 bl. T69, sc. 1, et. 6, ap. 25 sector 2 țel. 2110139 15183 CARAIANI CHIRAȚA (n. 1958) Calea Victoriei nr. 224 bl. D5, sc. 1, et. 1, ap. 3 sector 1 țel. 095035617 15092 CARAMAN CONSTANTIN (n. 1920) Aleea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Tehnologic de Mecatronică și Automatizări, Iași. Intervenții: Serinela Pintilie și Claudia Homutescu. Transcriere: Serinela Pintilie. Ionel Apetrei: Domnu' Budacea, să-ncepem cu copilăria dumneavoastră. Ce amintiri păstrați locului nașterii ? Ștefan Budacea: Da. Încep de-acolo. Deci, eu sunt din comuna Deleni, județul Vaslui, suntem trei frați, eu sunt cel mai mare dintre frați. Am terminat elementara acolo-n comună și, la terminarea școlii elementare, o chemat părinții să le spună unde putem să fim dați. Știți cum ni speriau, mai ales
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
am cunoscut-o pe Maria Agapi, cu peste 15 ani în urmă, unul dintre primele lucruri care m-au impresionat la noua mea colegă de cancelarie, a fost atașamentul ei deosebit față de spiritualitatea satului și mai ales, față de locul natal, Delenii Hîrlăului. Vorbea cu voce tremurândă de emoție și respect, despre oamenii satului, atât de dragi ei, iar tonalitatea și dicția deveneau din ce în ce mai expresive, pe măsura depănării amintirilor. Iată de ce proiectul Practici de Sântandrei, pe care Doamna profesor Maria Agapi l-
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
la intrare, ceea ce conduce la revărsări în porțiunea numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i primește Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
apropierea grădinii Școlii, s-a descoperit un cuptor de copt și fragmente de vase caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1955, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 224. 68. Halta C.F.R. Bulboaca (comuna Deleni), județul Vaslui a) Vest de haltă: pe terenul situat spre apa Bârladului, la circa 100-150m vest de haltă, s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă cu microprundișuri, specifice secolelor V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
limita estică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și a afluenților Miletinului și se suprapune pe cumpăna de ape dintre Bahlui și Miletin, reprezentată de Dealul Roșu și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la Deleni-Hârlău (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică este continuată de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apar pe o grosime de 10-15 m, cele mai reprezentative aflorimente se găsesc în valea Bahluiului-Pârcovaci, cu faună de Mactra, Cardium, Tapes, Pirenela . Oolitul de Hârlău prezintă o grosime de 4-5 m, dezvoltat în Dealul Sângeap, Dealul Recea Cotnari, Dealul Deleni, format din litoclaste și bioclaste bine cimentate. Nisipurile de Sticlăria-Sângeap sunt dispuse peste oolitul de Hârlău, cu o grosime de 30 40 m . Cele mai importante aflorimente se găsesc la Cotnari, Sticlăria, în Dealul Sângeap, la izvoarele pârâului Buhalnița și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori (0 la 1km/km2) se întâlnesc pe suprafețele structurale din Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului, pe interfluvii din estul depresiunii de contact și pe unele porțiuni de versant din zona Cotnari, Deleni, Scobinți, Maxut sau în partea joasă a văii Bahluiului. Valori mari ale densității fragmentării reliefului cuprinse între 3 și 4 km/km2 se înregistrează pe areale mai reduse ce corespund bazinelor de recepție ale unor afluenți ai Bahluiului sau unor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
531m). Partea sudică a Culmii Holmului se continuă cu o ultimă suprafață structurală, mai mare, netedă (în Dealul Belea - 460 m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile de măcinat). 3
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile de măcinat). 3.1.2. Văile structurale De la începutul schițării lor, până în etapa actuală, văile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense . În această categorie de procese, principalele forme de manifestare sunt: eroziunea areolară, liniară, surpările, și cu un procent mare, alunecările de teren
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
văilor, sunt ravenele și torenții. Ele au adâncimi mai mari, praguri de talveg, marmite, profil longitudinal în trepte și o puternică eroziune regresivă. Cele mai frecvente forme de acest gen în diferite stadii de evoluție se întâlnesc în vestul satului Deleni, la sud de satele Sticlăria și Poiana Mărului, la nord-vest de satul Zlodica Cotnari. În sectoarele cu marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la Cotnari Horodiștea, Zlodica, Poiana Mărului, Zagavia, Fetești, Maxut, Deleni. Ele sunt întâlnite și pe versantul stâng al Bahluiului, la est de Cotnari, și în Dealul Cireșului. Sunt folosite, în general, pentru vii, livezi sau culturi agricole și uneori chiar pentru așezări omenești cum este cazul cu satele Poiana Mărului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se caracterizează printr-un amestec de monticuli, trepte, valuri și se dezvoltă de obicei pe versanți cu energie mare, cu alcătuire litologică variată - argile, marne, nisipuri, prundișuri, lentile de gresii, acoperite de o cuvertură groasă de luturi loessoide
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prundișuri bine rulate, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă (deluvială), fără a fi rostogolite prea mult. Toți pintenii din zona localităților Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinți, ce coboară din rama înaltă, spre est și sud-est, au aspectul unor mici “doaburi” (V. Băcăuanu, 1968), acoperite cu depozite deluviale, în constituția cărora intră prundișuri, nisipuri, argile, fragmente de gresii și microconglomerate. Acestea au fost aduse aici
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]