1,060 matches
-
și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea unor delicte spectaculoase, atât ca ingeniozitate și mod de realizare, cât și ca procedee de organizare și valorificare a ”produselor” delictuale. Pentru mulți dintre acești minori, deși a fost adoptată o întreagă gamă de măsuri educative și pedepse, șansele de resocializare și recuperare socială sunt foarte reduse, astfel încat ei formează ”armata de rezervă” a viitorilor delincvenți adulți. Statistica evoluției delicvenței
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
ale normalului. Aceste tipuri constituționale care reunesc condițiile unor dispoziții premorbide din care se pot dezvolta boli psihice sunt următoarele: a) Constituția perversă este caracterizată prin scăderea considerabilă a simțului moral, până la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasă, inadaptabilă, delictuală, antisocială, needucabilă, perversă; b) Constituția paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cursul tulburărilor de comportament, R.L. Jenkins distinge următoarele aspecte: - reacții hiperkinetice, - o reacție de repliere, izolare și detașare; - o reacție hiperanxioasă, excesivă și nemotivată de circumstanțe; - o reacție de fugă la care se asociază cleptomania și asocierea în grupe delictuale; - o reacție agresivă nesocializată cu o atitudine de opoziție ostilă, spirit de răzbunare și distructivitate; crize de mânie și dezinhibiție sexuală; - o reacție de delicvență în grup, cu caracter organizat antisocial orientată împotriva structurilor și limitelor impuse de normele modelului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dificultățile ipohondriace ale individului respectiv. - Gesturi suicidare, reacții de panică, jocul cu moartea, fugile patologice. - Consumul de alcool și toxicomaniile ca forme sublimate de conduite de refugiu, imitație etc. - Bufee delirante legate de o puternică încărcare emoțional-afectivă a individului. Comportamentul delictual este o trăsătură dominantă a stării de dezechilibru psihic, care generează o stare dis-socială. Ea se manifestă prin furt, abuz de încredere, vagabondaj, uzurparea de titluri și funcții, consumul și traficul de droguri etc. Clasificarea psihopatiilor De regulă se consideră
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizate prin următoarele: - absența unor interese superioare, - atașamentul afectiv al membrilor săi, - sugestibilitatea crescută, - marea receptivitate la influențele negative, - carențele emoțional-afective, - frustrările, - carențele educaționale, - absența unui model sau a unor modele negative, - abandonul familial, - fugile și vagabondajul, - asocierea la grupele delictuale de adolescenți. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că o clasificare unică și unitară a personalităților psihopatice este greu de făcut și mai ales este destul de greu de a fi impusă tuturor specialiștilor. Factorii de mediu social
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
multe aspecte psihopatologice cum ar fi: forma expansiv-excitantă, de factură hipomaniacală-moriatică, prin afectarea lobilor frontali; forma depresivă, forma apatică sau demențială; forma epileptoidă cu crize paroxistice de pierdere a cunoștinței de tip epileptic; forma medico-legală cu tulburări de comportament antisocial, delictual, cu caracter absurd. III) Epilepsia Epilepsia este un vast ansamblu nosologic care grupează accidente neuropsihice cu caracter paroxistic, de origine centrală rezultând dintr-o descărcare hipersincronă a unei populații neuronale (H. Gastaut). Epilepsia este fie o afecțiune organică cerebrală primară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
debut clinic insidios, caracterizat prin următoarele: instalarea unui deficit progresiv de tulburări de memorie și caracter, uitări, neglijențe, indiferentism față de ocupațiile obișnuite, meschinării, egoism, neîncredere etc.; debut sub formă de episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și ipohondriace, melancolie anxioasă, delir de autoacuzare și persecuție. Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: ținuta neîngrijită a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instinctuale, reprimarea și controlul acestor pulsiuni. Nivelul comportamental: orientarea temporo-spațială și auto-psihică, motivație comportamentală, inițiativa și finalizarea conduitelor și acțiunilor, reacții de opoziție, inactivitate, inerție, dezorganizarea conduitelor. Nivelul social: dezorientarea temporo-spațială, tendință la fugă și vagabondaj, colecționarism absurd, morbid, acte delictuale absurde, cleptomanie etc. 9) Personalitățile defectuale În cadrul acestui grup sunt reunite acele modele de personalități anormale caracterizate prin existența unor modificări structural-dinamice ale personalității consecutive evoluției îndelungate unui proces psihopatologic, de factură psihotică, care a operat o modificare profundă într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morbigenetice: locuința supraaglomerată care generează conflicte, locuința de tranzit care generează sentimentul de insecuritate și înstrăinare al persoanei în raport cu reședința sa, impresia de artificial, de inautentic, promiscuitatea locuințelor supraaglomerate cauzează surmenajul psiho-senzorial, conflicte, tensiuni, angoasă, tulburări nevrotice, conduite deviante sau delictuale, violență. 6) Devalorizarea persoanei Ce va deveni în final persoana umană aflată în aceste condiții de viață socio-culturală, economică, morală? J. Folliet descrie un veritabil sindrom de degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a persoanei, slăbirea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va lua aspecte diferite care au drept factor comun de manifestare violența. Din punct de vedere formal și în ceea ce privește conținutul tematic, aceste psihoze colective se pot manifesta sub diferite aspecte, după cum urmează: conduite de violență fizică, verbală, socială etc; conduite delictuale (bandele de delincvenți, grupele marginale de tineri delicvenți, crima organizată, grupările teroriste etc.); competiții sportive dominate de violență (box, curse de tauri, lupte de cocoși, câini etc.); festivaluri muzicale sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fapta intenționată și fără drept de a cauza un prejudiciu patrimonial unei alte persoane prin orice introducere, alterare, ștergere sau suprimare a datelor informatice sau prin orice altă formă care aduce atingere funcționării unui sistem informatic, cu intenția frauduloasă sau delictuală a individului de a obține fără drept un beneficiu economic pentru el însuși sau pentru o altă persoană). Sunt incriminate și: • pornografia infantilă; • atingerile aduse proprietății intelectuale și drepturilor conexe. Fiecare stat semnatar al Convenției are obligația de a adopta
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la adolescență, comportamentul este elementul central al formării personalității. Procesul de creștere, dezvoltare și socializare este influențat de doi factori: 1) mediul sociocultural, ce include structura familiei, nivelul de instruire școlară, apartenența la o anumită clasă socială, asocierea la grupurile delictuale; 2) trăsăturile individuale reprezentate de vârstă, sex, nivel de inteligență, constituție biopsihică. În perioada de formare a personalității pot interveni unii factori ce favorizează apariția tulburărilor de comportament, cum ar fi: calitatea imaginii de sine, calitatea relațiilor sociale și în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a) personalitatea nevrotică caracterizată de inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-o agresivitate exacerbată, un rol de inductor negativ, activ
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-o agresivitate exacerbată, un rol de inductor negativ, activ, sociopatic, tendința de bravare și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
p. 254 ; idem, Domaine et fondement de la responsabilité sans faute, " Revue trimestrielle de droit civil ", 1958, p. 475 ; A. Tunc, Les problèmes contemporains de la responsabilité civile délictuelle, "Revue internationale de droit comparé", 1967, p. 770. 10 M.Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Editura Academiei, București, 1972, p. 28 ; C Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, ediția a VIII-a 2002, p. 266-267 ; I. Dogaru, P. Drăghici, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura Themis, Craiova, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de France, Paris, 1969, p. 93. 24 C.Stătescu, C. Bîrsan, op. cit. p. 134. V. aussi I.M. Anghel, Fr. Deak, M.F. Marin, op. cit. ;, P.Anca în T.R. Popescu, P. Anca, op. cit., pp. 160 et les suivantes ; N.D. Ghimpa, Responsabilitatea civilă, delictuală și contractuală, București, 1946, p. 122. 25 M. Eliescu, op. cit. p. 7. 26 M. Costin, O încercare de definire a răspunderii juridice, în Revista de drept, nr. 5/1970, p. 83. 27 M.Cosmovici, Contribuții la studiul culpei civile, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
7. 26 M. Costin, O încercare de definire a răspunderii juridice, în Revista de drept, nr. 5/1970, p. 83. 27 M.Cosmovici, Contribuții la studiul culpei civile, Editura Științifică, 1960, p. 13. 28 Tr. Ionașcu, E. Barach, Răspunderea civilă delictuală Culpa ca element necesar al răspunderii, în Studii și Cercetări Juridice nr. 1/1970, p. 24. V. aussi P. Cosmovici, Contribuții la studiul culpei civile cu privire specială asupra contractelor economice, Editura Științifică, București, 1960, p. 40 et les suivantes
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
op. cit. p. 714. 45 G. Viney, P. Jourdain, Traité de droit civil. Les conditions de la responsabilité, 2e édition, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1998, p. 981. 46 X. Pradel, op. cit., p. 4. 47 S. Neculaescu. Răspunderea civilă delictuală. Examen critic al condițiilor și fundamentării răspunderii civile delictuale în dreptul civil român, Editura Șansa, 1994, p. 36. 48 X. Pradel, op. cit. p. 10. V. aussi V.S. Rouxel, Recherche sur la distinction du dommage et du préjudice, thèse, Grenoble, 1994, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de droit civil. Les conditions de la responsabilité, 2e édition, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1998, p. 981. 46 X. Pradel, op. cit., p. 4. 47 S. Neculaescu. Răspunderea civilă delictuală. Examen critic al condițiilor și fundamentării răspunderii civile delictuale în dreptul civil român, Editura Șansa, 1994, p. 36. 48 X. Pradel, op. cit. p. 10. V. aussi V.S. Rouxel, Recherche sur la distinction du dommage et du préjudice, thèse, Grenoble, 1994, p. 32. 49 Ph. Tourneau, L. Cadiet, Droit de la responsabilité
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
obligațiile dintre soți încetează prin divorț, singura care continuă și după această dată este obligația de întreținere, conform art.41 C.fam. În ceea ce privește natura acestei obligații, au existat mai multe opinii și anume: Obligația nu este fundamentată pe principiul răspunderii delictuale, și nu se poate afirma că soțul din vina căruia s-a desfăcut căsătoria ar datora despăgubiri celuilalt 137 pentru că, prin desfacerea căsătoriei l-a lipsit de sprijinul material ce i-l acorda. În acest sens sunt următoarele argumente. > are
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a îndatoririi de sprijin material de care au fost ținuți soții în timpul căsătoriei. Fundamentul obligației de întreținere dintre foștii soți se găsește în regulile de conviețuire socială. Obligația de întreținere între foștii soți nu se poate întemeia pe principiul răspunderii delictuale 266 și nu se poate afirma că soțul din vina căruia s-a desfăcut căsătoria datorează celuilalt despăgubiri pentru faptul că, prin desfacerea căsătoriei, l-a lipsit de sprijinul material ce i-l acorda. În acest sens sunt următoarele argumente
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]