1,022 matches
-
văd invers?, București, 1970; Moartea manechinului, București, 1970; Un biet bunic și-o biată crimă, București, 1970; Bunicul și păcatele lumii, București, 1971; Detectiv la paisprezece ani, București, 1971; Bunicul și porunca să nu ucizi, București, 1972; Bunicul și doi delincvenți minori, București, 1974; Un bunic și o biată aventură, București, 1974; Ucenicie printre gloanțe, București, 1974; Bunicul și o lacrimă de fată, București, 1976; „Munții în flăcări” - Transilvania 1849, București, 1978; Biblioteca din Alexandria, București, 1980; ed. 3, postfață Gabriel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
datorită birourilor de recrutare deschise În cele mai Îndepărtate regiuni ale țării, muncitori manuali, necalificați, oameni fără resurse au ales să lucreze pe șantierele Canalului, nu numai fiindcă salariile erau motivante, ci uneori și pentru a-și pierde urma. De la delincvenți obișnuiți până la oameni cu origine devenită „nesănătoasă” În vârtejul luptei de clasă, salariații Canalului puteau găsi aici condițiile unui anonimat aproape perfect. Invers, regimul mai mult câștiga decât pierdea: șantierele Canalului deveniseră adevărate tribune de unde se propovăduia Biblia revoluționară, aici
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
proiectului; neîncrederea crescândă a populației și a specialiștilor Încă disponibili după marile procese și teama acestora din urmă de a prelua sarcina continuării lucrărilor 21. Proiectul a fost reluat și executat sub conducerea lui Ceaușescu Între 1978și 1984, cu soldați, delincvenți juvenili și deținuți de drept comun, În condiții mai puțin dure, deși tot atât de militarizate și sub pecetea aceluiași secret În privința victimelor, și de data aceasta numeroase. Dar În conștiința colectivă a rămas Întipărit „primul Canal”, simbol al muncii forțate și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acestui colectiv din care fac parte”10. Pentru cazul În care mai putea exista vreo urmă de inițiativă Împotriva ordinii prestabilite, lângă minele din Valea Jiului au fost așezate unități militare, iar comunitatea minerilor a fost infiltrată cu securiști și cu delincvenți de drept comun. Două elicoptere supravegheau Valea Jiului, declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978. Pretextul prezenței acestor elicoptere, o măsură de prevenție cu vizibilitate mult peste efectul celorlalte măsuri, pare să fi fost făcut public de către Adrian Păunescu, care, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ca urmare a maturizării, reprezintă câțiva din factorii care au o influență negativă asupra igienei orale, până când tinerii încep să-și dea seama de responsabilitatea lor. Tinerii cu handicapuri congenitale psihice sau fizice, cei cu dificultăți de învățare, drogații și delincvenții au îndeosebi probleme de profilaxie orală. Experiența arată totuși că prevenirea colectivă este posibilă chiar în căminele pentru deficienți, dacă există o atitudine pozitivă din partea personalului și un dentist care să efectueze controalele. Acești copii necesită o îndrumare foarte blândă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
iadul închisorilor comuniste în care a fost distrusă elita poporului român. Multe fapte criminale s-ar dovedi, dacă s-ar face o comparație între regimul aplicat deținuților politici de comuniști, cu regimul din închisorile post decembriste care sunt adaptate cruțării delincvenților de drept comun, adică a hoților, a înșelătorilor care trebuiesc protejați, întrucât, prin corupție, ei au devenit, sau sunt pe cale de a deveni mari capitaliști, mari bancheri. Cuvântul de ordine al tuturor hoților este adoptat și de noua democrație post
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai marcat negative, greu de resorbit: dezagregarea familiei, alcoolism și, mai nou, dependență de drog, abandonul copiilor, neglijare până la maltratare a copiilor, situații degradante pentru femei (prostituție, trafic de ființe umane), criminalitatea care afectează advers atât victimele, cât și pe delincvenți și familiile acestora, corupție și demoralizare, alienare; creșterea morbidității și mortalității evitabile; în fine, criza social-economică a unor comunități. Graficul. 7.1. Dinamica salariului minim brut și a diferitelor beneficii sociale ca procent din salariul minim brut (Baza de date
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
spațiu cognitiv mai complex (credințe și atitudini interconectate, scenarii detaliate), este deci determinată de mediul social și familial în care se naște și crește copilul: privațiunile de tot felul, victimizarea, tratamentul violent din partea părinților, caracterul nesigur, cu găștile de tineri delincvenți, lipsa de suport social e greu să producă indivizi inocenți. Iar ca note comune ale acestor stări sunt sărăcia și lipsa de educație - caracteristici aflate la rândul lor în raport de circularitate cauzală. În multe țări, lor li se asociază
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
televizată și comportamentul agresiv este clară și evidentă (apud Sears et al., 1991). Studiile de laborator relevă și ele o influență semnificativă a expunerii la scene vizuale violente asupra creșterii agresivității. Cercetările în condiții de observație riguroasă asupra unor tineri delincvenți (internați în instituții speciale) din SUA și Belgia nu au ajuns la rezultate univoce; la același timp și conținut vizionat, pe unele loturi s-a înregistrat o asociere statistică pozitivă între vizionare și conduita efectivă, la altele, nu (Parke et
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lasă victima să fie acuzată o dată în plus de către vinovat, care, cel mai adesea, neagă orice acuzație și vrea să-și salveze pielea cu orice preț, inclusiv cu acela al adevărului. Mai rău: aceleași proceduri necesită o mărturisire completă din partea delincventului și a nevinovatului, care pune semnul egalității între cei doi; acestora li se dă același credit a priori, comițându-se o nedreptate morală absolută. Ele obligă victimele să demonstreze că sunt într-adevăr victime și că au fost păgubite cu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
scaun. Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a-i reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simptom, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
apoi chiar dispărând. După ce Alexandru moare (323), generalii săi își dispută leadership-ul. Nu este de muncă, nu există proiecte pentru gestionarea mizeriei și a sărăciei generalizate, se practică deportarea în colonii a indivizilor deveniți peste noapte vagabonzi, hoinari, cerșetori și delincvenți, precum și angajarea drojdiei societății în trupele de mercenari care, pentru un blid de linte, sunt în stare să se dedea la asasinate: Grecia se îndreaptă către sfârșitul ei; de altfel, după Epicur, filosofia încetează să mai fie greacă și devine
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fiind drept, respectiv nedrept. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește fidelitatea, care presupune promisiunea pe care poți să o încalci dacă și numai dacă ea a fost făcută în mod clar, între indivizi liberi, consimțind la aceasta, excluși din comunitatea delincvenților relaționali. Sau în ceea ce privește orice altă virtute - dar și viciu... - care nu trimite la măsura ideală platoniciană, ci la relativitatea existențială a părților contractante și implicate. Hedonismul în Grădină sau oriunde în altă parte, dacă vrei să trăiești după legea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
oamenilor, creează stări anxioase și facilitează apariția unor comportamente ridicole."35 "Ambientul și structurile de putere din închisori sînt factorii declanșatori ai ororilor care se petrec în penitenciare, și nu firea sadică a corpului de supraveghetori sau natura antisocială a delincvenților închiși. Concret, structurile de putere din închisori pretind gardienilor să pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru autoritățile statului un pericol
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru autoritățile statului un pericol în anumite perioade și care au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit, după 1948, mai
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de el variază de la ignorare la dispreț. Tratat ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput ca o modalitate de justificare a comportamentelor unor delincvenți irecuperabili. Chiar dacă la ei se întîlnesc mai frecvent zvîcniri poetice și muzicale (" Pentru că orice țigan e muzicant", după cum explică directorul unui mare penitenciar) decît la cadre ("Căci rigoarea profesională nu poate fi cîntată în versuri"), cultura lor se sprijină pe
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndocrinații fanatici ai sistemului punitiv, pe care psihologii i-au catalogat ca isterici, perverși, sado-masochiști, paranoici, homosexuali, schizoizi. Credincioși ideologiei totalitare, ei sînt convinși că pe umerii lor a așezat societatea o responsabilitate uriașă: aceea de a-i pedepsi pe delincvenți, un soi de ființe plămădite dintr-o altă materie, inferioară și periculoasă, pe care ei trebuie să o neutralizeze. Își trag seva din dogmatismul ideologic al unor activiști politici aflați, de regulă, la putere. Simpatia lor față de socialism și PSD
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ formal și informal anacronic. Deși structura populației carcerale e radical diferită de cea existentă acum 15 ani și este în continuă schimbare, crescînd numărul toxicomanilor, delincvenților sexuali și a evazioniștilor fiscali, cadrul normativ care ghidează viața în instituțiile de pedeapsă continuă să fie mai degrabă apropiat de cel existent în închisorile comuniste decît de cel din penitenciarele statelor vest-europene. Acest fapt este observabil de orice vizitator
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inclusiv tema egalității, văzută doar ca o idealizare a invidiei. Liberalismul anglo-saxon (promovat de David Hume, Adam Smith, Adam Ferguson, dar și de francezi precum Montesquieu, Benjamin Constant și Alexis de Tocqueville) a pus accentul pe corectarea carențelor educaționale ale delincvenților și pe reducerea coerciției. Liberalismul francez (reprezentat de Enciclopediști și Rousseau, Condorcet, dar și de englezul Thomas Hobbes) s-a axat pe sporirea coerciției și pe impunerea unor instituții de izolare a delincvenților. Ambele filosofii au cunoscut o vastă difuziune
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pus accentul pe corectarea carențelor educaționale ale delincvenților și pe reducerea coerciției. Liberalismul francez (reprezentat de Enciclopediști și Rousseau, Condorcet, dar și de englezul Thomas Hobbes) s-a axat pe sporirea coerciției și pe impunerea unor instituții de izolare a delincvenților. Ambele filosofii au cunoscut o vastă difuziune în țările vest-europene, dar au suferit grave modificări prin contactul cu filosofia marxistă, care propăvăduia intervenția statului ca agent principal și chiar unic de administrare a pedepsei. Modelul occidental a fost vreme îndelungată
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reprime agresivitatea (exprimarea ei fiind o formă de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din acest punct de vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aventura, indisciplina, etc. specialiștii în delincvența juvenilă arătînd că cele mai multe din delictele comise de adolescenți au la origine asemenea manifestări specifice vîrstei. Bineînțeles că nu toți adolescenții care trăiesc în acest univers specific trec prin faza delincvenței. Pentru a fi delincvent mai trebuie ceva în plus, iar explicarea acestui "altceva" a dat naștere multor teorii în domeniu. Unii autori spun că e vorba de o imaturitate afectivă, alții că din contră de o maturitate precoce. Unii vorbesc de slăbiciuni de caracter
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asupra lor, acuzînd în acest sens societatea. Presiunea socială delictogenă nu are efecte asupra tuturor tinerilor, ci doar asupra acelora care au cunoscut perturbări grave ale procesului de socializare, pe diferite paliere ale lui: familie, școală, anturaj. În familiile minorilor delincvenți se constată frecvent stiluri educative contradictorii, lipsa de afecțiune a mamei sau, din contră, afecțiunea exagerată, lipsa de autoritate a tatălui sau o autoritate excesivă (fapte ce creează sechele caracteriale greu reparabile), lipsa de supraveghere și control, folosirea insuficientă, inadecvată
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164. De-abia în această fază ei devin propriu-zis delincvenți, avînd acea "matrice a desocializării" bine structurată și caracterizată tot după Mucchielli prin: 1. refuzul participării la viața socială normală; 2. refuzul societății și al valorilor sale; 3. marea capacitate de adaptare la realitate și încrederea în sine; 4. un
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]