2,580 matches
-
Mihail Sebastian, Ion Vinea, Mircea Vulcănescu, Ion Călugăru, dar și alte contribuții ale lui Petru Manoliu, Al. Busuioceanu, C. Nestor, D. Tomescu. Publicistica e sectorul în care se manifestă Nae Ionescu, N. Davidescu, Perpessicius, Octav Onicescu, Vladimir Ionescu, Ion Agârbiceanu, Dem. Theodorescu, G. Rahoveanu, A. Boldur. C. inserează de asemenea traduceri din A. Cehov (un fragment din Noaptea de Paști, în transpunerea lui Virgil Godeanu), din Tablourile pariziene de Charles Baudelaire (Perpessicius), din poemele lui Serghei Esenin (Zaharia Stancu), din Divina
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
, revistă apărută la București, zilnic, între 15 și 23 aprilie 1914, purtând subtitlul „Literatură. Teatru. Muzică. Artă. Sport. Mode. Umor”. Redactor-șef și girant responsabil este Dem. I. Teodorescu. În primul număr, E. Lovinescu pledează pentru „respectul omului și al artistului, izgonirea a tot ce e personal din discuțiile artistice, impuritățile ce se îmbulzesc sub penele grăbite, onestitate profesională”. În numerele 6 și 7 apare un fragment
COMEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286345_a_287674]
-
a revistei, în care, alături de prețioase studii și comentarii datorate lui Hasdeu, se face loc unui bogat material folcloric, din toate regiunile românești, cules de S. Fl. Marian, D. Miron (balade sârbești, basme și doine), A. Vodă, Miron Pompiliu, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, I. Procopovici (doine din Bucovina) și P. Olteanu (doine din Hațeg). Se republică balade din colecția lui At. M. Marienescu, C. D. Aricescu semnează o încercare biografică dedicată lui Iancu Jianu, însoțită de literatură
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
1872, sau cea de cântece bulgărești a lui V. Ciolac, din 1872), aparțin tot directorului revistei, care la rubrica de bibliografie semnalează și lucrări sau reviste de folcloristică din străinătate. Alte articole dedicate folclorului scriu Aron Densușianu, Em. Kretzulescu, G. Dem. Teodorescu, A. D. Xenopol (Ceva despre literatura poporană, republicat din „Convorbiri literare”), Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, M. Gaster, Gh. Chițu. Prin aceste contribuții, în primul rând prin cele ale lui Hasdeu, care deschid drumul cercetării comparative în folclor, și prin
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
poezie (Eugen Constant, Savin Constant, I. Gr. Periețeanu, Constantin Barcaroiu, Al. Iacobescu, Vlaicu Bârna, Mircea Florentin), eseuri (Eugen Constant, la rubrica „Însemnări în rama bibliotecii”) și rareori traduceri (Villon, R. M. Foerster, Shelley). Colaborează cu proză Ștefan Roll, Aurel Tita, Dem. Bassarabeanu, Tiberiu Iliescu. Dramaturgia însă lipsește, în schimb e apreciabil numărul contribuțiilor critice și de istorie literară: Florin Stănescu-Gighera (Destinul lui Panait Istrati), I. P. Șugulescu (I. G. Periețeanu), I. C. Popescu-Polyclet (Cincinat Pavelescu), Petre Bellu (Panait Istrati), I. Gr. Periețeanu (Corneliu
CONDEIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
regăsesc în creația poetică a lui St. O. Iosif, Ion Pillat, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Otilia Cazimir ș.a. Surse: At. M. Marienescu, Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei astronomică și călendarică, „Calendar julian, gregorian și poporal român”, 1882, 1-44; S. F. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
1968, Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra [Nunta domniței Ruxandra], Berlin-București, 1970, Reiter in der Nacht [Nicoară Potcoavă], Berlin-București, 1971, Der Waldspross [Măria Sa Puiul Pădurii], București, 1973, Die Brüder Jderi [ Frații Jderi], I-III, București- Berlin, 1975-1978; Ioan Slavici, Novellen aus dem Volk [Novele din popor], București, 1961 (în colaborare cu Mariana Șora); Nicolae Țic, Die jungen Jahre [Anii tineri], București, 1962; Liviu Rebreanu, Der Aufstand [Răscoala], Berlin, 1962; Nicolae Velea, Das Tor und andere Erzählungen [Poarta și alte povestiri], București, 1963
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
1971, Der Schatz des Königs Dromichetes [Comoara regelui Dromichet], I-II, București, 1971; Traian Coșovei, Sumpfseen in Flammen [din Semnul din larg și Râul porni mai departe], București, 1964; Eugen Barbu, Teufelsgrube [Groapa], Berlin, 1966; Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg [Viața la țară. Tănase Scatiu. În război], București, 1967; Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof [Remember. Craii de Curtea-Veche], București, 1968; I. L. Caragiale, Querkopf Cănuță [Cănuță, om sucit], București, 1972. Repere bibliografice
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
și o literatură românească pusă în slujba desăvârșirii unității naționale. În afara rubricilor „Viața internă și internațională”, „Rânduri mărunte”, și „Cronica științifică”, în secțiunea „Pagini literare”, apar versuri semnate de I. U. Soricu, Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, G. Tutoveanu, Al. George, Dem. Gâlman, G. Voevidca, Zaharia Bârsan, Gr. Veja, Volbură Poiană, N. G. Bogescu, Teofil Bugnariu, precum și proză de Ion Agârbiceanu (Piciorul de lemn, 2/1911 ș.u.), Liviu Rebreanu (Proștii, 3/1912, republicare din „Convorbiri critice”), Onisifor Ghibu, Ion Dragoslav, Al.
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
un rezultat mai general al pătrunderii negoțului „pripit și josnic” în literatură. Colaborează cu poezie, în această atmosferă de nostalgie a operelor clasice, „pilduitoare”, Al. Iacobescu, Marcel Romanescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Radu Gyr, Constantin Nisipeanu, Eugen Constant, dar și Leonard Divarius, Dem. Bassarabeanu, Dumitru Cosma sau H. Hortopan. Semnează proză Const. Jaleș (Jertfa îngerilor, fragment de roman), Paul Constant, Sabina Paulian, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu. În traducerea lui Al. Iacobescu se publică Demonul de Al. Pușkin. Cronica dramatică înregistrează spectacolele
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
, Dem. [Dumitru] (24.IX.1900, Craiova - 29.X.1968, București), poet și publicist. Este fiul Elenei și al lui Ilie Basarabeanu. Nimic nu prevestea, în școlaritatea lipsită de probleme a lui B., viața dezordonată, deriva unei boeme eșuând în spleen sau
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
Societatea Scriitorilor Români. Dar el, ca poet, nu mai avea nimic de spus. După debutul precoce din „Micul templier”, B. trimite versuri la „Fulgerul studențimii” și la „Revista copiilor și a tinerimei”. Folosind uneori pseudonime (Delajiu, D. B. Delajiu, D. Paltin, Dem. Paltin, D. B. Silvan), va fi prezent cu poezii (în multe cazuri fiind vorba de republicări) în peste o sută de ziare și reviste, îndeosebi din București și Craiova: „Adevărul literar și artistic”, „Flamura”, „Omul liber”, unde, în două rânduri (1923
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
de boemi cu lavalieră, care l-a avut membru, la un moment dat, și pe Urmuz. O bună parte din amintirile sale radiografiază o jumătate de veac de viață bucureșteană, pe categorii socio-profesionale: scriitori, filosofi, gazetari (se reține portretul venalului Dem. Theodorescu, poreclit „șacalul”), profesori, ingineri, magistrați, medici, diplomați, clerici. Imaginile despre Tudor Arghezi, de exemplu, nu sunt întru totul confortabile, un portret scris cu aciditate fiind și acela al lui Nae Ionescu. Perpessicius și Șerban Cioculescu, care îl citiseră în
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
în Bucovina, I. Gh. Sbiera (1855-1856, dar culegerea sa a fost tipărită abia în 1886), urmat de Simion Fl. Marian și alții. Pentru Principate, începutul îl face N. Filimon (1862), urmat imediat de P. Ispirescu, I. C. Fundescu, D. Stăncescu, G. Dem. Teodorescu, din Muntenia, în timp ce din Moldova sunt de reținut culegerile lui Alexandru Vasiliu și D. Furtună. Repertoriul transilvănean este cuprins în culegerile lui G. Cătană (Banat), I. Pop-Reteganul, Pauline Schullerus ș.a. Stadiul contemporan al b. poate fi urmărit în culegerile lui
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; Elena D. O. Sevastos, Povești, Iași, 1892; George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Cal de zmeu, leu-paraleu și alte povești, București, 1926; Alexandru Vasiliu, Povești și legende, București, 1927; Ovidiu Bârlea, Antologie de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Basme române, îngr. Stanca Fotino, București, 1968; Gheorghe Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1973; Demetriu Boer, Mircea Vasile Stănescu-Arădanul, Ștefan Cacoveanu, Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
folklorique. Sept contes roumains, tr. Jules Brune, Paris, 1894; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen und Märchenvarianten nach dem System der Märchentypen Antti Aarnes, Helsinki, 1928; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, București, 1932; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965; Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, 1967; Ovidiu Papadima, Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, București, 1968, 509-573
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
antiteze, București, 1936, 206-214; Arghezi, Scrieri, XXIV, 37-41, 200-214, 220-225; Hyperion [Șt. Antim], Aristide Blank, București, 1928; Călinescu, Cronici, II, 211-213; Tudor Teodorescu-Braniște, „Literare” de Aristide Blank, ADV, 1933, 15128; Lucian Boz, Aristide Blank, „Economice și literare”, DMN, 1933, 9481; Dem. Botez, Aristide Blank, „La Rhapsodie des dieux”, VR, 1940, 5; Mirodan, Dicționar, I, 174-179; Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine, III, partea V, îngr. Stelian Neagoe, București, 1992, 228-231, 237, 244-245; Faifer, Pluta, 38-41. F.F.
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
sufocant, apăsat de practici și de automatisme golite de sens, adică evadarea din conformism. Punctul de plecare este unul real, situat în anii adolescenței dramaturgului: existența „Bandei pahucilor” de la Liceul „Gh. Lazăr”, formată din patru prieteni - Ciriviș (Urmuz, pe atunci Dem. Demetrescu-Buzău, evocat sub numele de Mitică și într-o secvență din Cutia cu maimuțe), Bălălău (Alexandru Bujoreanu), Pentagon (Costică Grigorescu), Macferlan (G. Ciprian însuși). Reîntâlnirea lor, la maturitate, îi adună într-o asociație ad-hoc, autointitulată „Capul de rățoi”, care își
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
Geneza, VI, 4). Josephus Flavius îi aseamănă pe Uriașii biblici cu Giganții din mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem. Teodorescu vedea cu naivitate în aceste practici „rudimentara origine a paratrăsnetului” (G. Dem. Teodorescu, Credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, p. 85). Este într- adevăr vorba de „paratrăsnet” (mai exact de „para- stihie”), dar care funcționează conform
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem. Teodorescu vedea cu naivitate în aceste practici „rudimentara origine a paratrăsnetului” (G. Dem. Teodorescu, Credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, p. 85). Este într- adevăr vorba de „paratrăsnet” (mai exact de „para- stihie”), dar care funcționează conform legilor magiei și nu conform legilor fizicii. 80. Și în unele legende populare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întâlnim numai în povești și colinde, însemnând o specie de arbori care nu se poate preciza cu siguranță [...]. Etimologie necunoscută” (21, p. 280). Trecând peste unele ipoteze etimologice considerate ulterior ca improbabile (laur, arbuz, alun), consemnez soluția dată de G. Dem. Teodorescu la sfârșitul seco lului al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în alte limbi slave) iavor (= arțar) (110). În 1921, fără să cunoască (sau, cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un fel de paratrăsnet. [...] Poporul, fără a-și da seama de cauza reală a acestui fenomen, atribuie [...] lemnului de paltin puterea de a îndepărta trăsnetul, dar constatarea sa rămâne în picioare” (29, p. 96). (O eroare similară a făcut G. Dem. Teodorescu, considerând că practicile magico-rituale de înfigere în pământ a uneltelor tranșante pe timp de furtună sunt „rudimentara origine a paratrăsnetului” ; cf. 77, p. 85.) Atestate și în alte zone ale Europei (111, pp. 215-216), astfel de gesturi au un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Lucian Blaga, 1937 1. Homo ludens - Homo magus De la primele atestări și comentarii privind folclorul copiilor români (A. Maria del Chiaro - 1718, Moise Fulea - 1815) la studiile și antologiile de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (G. Dem. Teodorescu, Al. Lambrior, P. Ispirescu, I. Pitiș, P.N. Papahagi, Al. Bogdan, Gr. Tocilescu, B.P. Hasdeu, I.S. Floru, T. Pamfile) și până la lucrările contemporane (I. Mușlea, I.C. Chițimia, Emilia Comișel, Gh.I. Neagu, V. Medan, Ivan Evseev etc.), creațiile infantile s-au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]