436 matches
-
al demenței, acesta depinde în principal de procesele cerebrale care-l condiționează. Inițial s-a considerat că demențele reprezintă un grup nosologic caracterizat printr-o degradare ireversibilă, cronică și progresivă, cu caracter incurabil. Rezultatele terapeutice obținute însă în cazul formelor demențiale ale PGP au modificat întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activitate profesională reprezentate prin: acte absurde, achiziția prin cumpărare a unor lucruri neimportante; schimbarea conduitei familiale, a celei de la locul de muncă sau a comportamentului social. Examenele suplimentare ale bolnavilor vor pune în evidență următoarele aspecte: bilanțul clinic al stării demențiale va fi evaluat prin probe psihometrice, bilanțul somatic va fi evidențiat și completat prin investigarea tulburărilor neurologice, utilizarea probelor paraclinice de precizare a existenței unui proces organic lezional cerebral. Concluziile investigațiilor vor pune în evidență următoarele aspecte: tulburări de comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Benois-Pichot, testul Bentan, testul Raven, testul Rorschach. Personalitatea dementului Din cele deja expuse, mai sus, se poate desprinde faptul că în psihopatologie „demența este o dezorganizare a Eului care merge până la infrastructura ființei raționale” (H. Ey). În sensul acesta „Eul demențial” se caracterizează, în primul rând, printr-o afectare a intelectului, manifestată prin tulburări de judecată (raționament), pierderea simțului critic și autocritic. Ele sunt legate de aspectul sau de latura operațională a inteligenței sau de activitatea sintetică mintală. Corelat acestor aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
valorilor etice, indiferență față de valorile logice, regresiunea la un nivel de „viață animală” sau „vegetativă”, sărăcirea Eului până la golirea sa completă de orice conținut. Formele clinice ale demențelor Din punct de vedere psihopatologic, H. Ey distinge două grupe de stări demențiale: demențele organice și demențele vesanice. Le vom prezenta în continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.), sau prin semne clinice minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele abiotrofice primare (Pick, Altzheimer, senilă, Creutzfeld-Jakob, sindroamele parkinsoniene, coreea cronică Huntington). 2) Demențele vesanice sunt afecțiuni psihiatrice secundare care apar ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatrice secundare care apar ca urmare a unei evoluții îndelungate a proceselor psihotice de tip endogen. În sensul acesta sunt menționate următoarele forme clinice: demența apato-abulică care poate fi întâlnită în unele cazuri de evoluție gravă, îndelungată, a schizofreniei, stările demențiale consecutive evoluției unor procese psihotice din cursul delirurilor cronice, PMD se poate uneori, termina cu o stare de tip demențial. Cele de mai sus reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
menționate următoarele forme clinice: demența apato-abulică care poate fi întâlnită în unele cazuri de evoluție gravă, îndelungată, a schizofreniei, stările demențiale consecutive evoluției unor procese psihotice din cursul delirurilor cronice, PMD se poate uneori, termina cu o stare de tip demențial. Cele de mai sus reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta în continuare. În aprecierea stărilor demențiale și a bătrâneții propriu-zise, trebuie făcută diferența dintre senilitate și involuție. Senilitatea este procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din cursul delirurilor cronice, PMD se poate uneori, termina cu o stare de tip demențial. Cele de mai sus reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta în continuare. În aprecierea stărilor demențiale și a bătrâneții propriu-zise, trebuie făcută diferența dintre senilitate și involuție. Senilitatea este procesul de alterare fiziopatologică și psihopatologică a creierului din motive patologice, pe când involuție este procesul natural de declin fiziologic și psihologic al vieții psihice. Ch. Muller insistă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stereotipii. Guiraud a izolat, din punct de vedere psihopatologic, un sindrom constant și specific, PEMA, caracterizat prin următoarele: palilalie și paligrafie, ecolalie, mimetism, amimie. Se mai notează, în plus, crize de hipotonie paroxistică și foarte rar, crize de epilepsie. Starea demențială se accentuează în decurs de câțiva ani, cu evoluție către incontinență, hipertonii musculare și stare de cașexie. Demența Altzheimer. Această afecțiune este o demență caracterizată printr-un proces abiotrofic cerebral mai extins și care, din punct de vedere psihopatologic, implică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Creutzfeld-Jakob Boala a fost descrisă de Creutzfeld (1920) și ea este un proces abiotrofic cerebral. Debutul se situează în jurul vârstei de 50 ani, cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic, mioclonii, hipotonie, disartrie, la care se asociază rapid o stare demențială profundă. 5) Coreea cronică Huntington Afecțiune ereditară, degenerativă, cu debut clinic situat între 30-45 de ani și evoluție lentă de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică progresivă la care se asociază și o atofie cortico-cerebrală care duce în final la instalarea unei stări de demență. În prezent se consideră că tabloul clinic este rezultatul unei asocieri între sindromul parkinsonian (extrapiramidal) și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică Aceasta este o afecțiune complexă care se caracterizează prin următoarele tulburări: demență severă, hipersomnie, hipertonie musculară, poziție rigidă a corpului. Afecțiunea este superpozabilă pe aspectele clinice al bolii descrise de Hallervorden și Spatz. 10
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin faptul că este subită, irațională și limitată în timp. Fuga de idei: accelerare a fluxului ideativ putând merge până la incoerență. Gatism: incontinență sfincteriană întâlnită în cazurile de arierație mintală profundă (imbecili, idioți) sau în cursul fazelor terminale ale stărilor demențiale. Glischroidie: lentoare sau vâscozitate ideativă, afectivă și motorie, adesivitate cu bradipsihie specifică stărilor epileptoide. Halucinație: percepție fără obiect. Tulburare psihopatologică majoră și specifică. Heautoscopie: tulburare psihică constând în perceperea de către individ a propriului său corp în afara acestuia, ca o „dedublare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor tablouri morbide (fenomenul de „patomimie”) în scopul obținerii unor avantaje. Sindrom: „complex de simptome” reprezentând o grupare constantă de simptome clinice, apărând independent sau în cursul evoluției unor boli psihice bine delimitate ca tablou clinic. Exemple: sindromul confuzional, sindromul demențial, sindromul psiho-organic cerebral etc. Sitiofobia: refuzul voluntar de a ingera băuturi sau alimente. Sociogeneza: totalitatea factorilor etiologici din mediul social cu efect morbigenetic asupra individului sau al grupului social, responsabil de apariția tulburărilor psihice. Status: existența unei stări anormale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi putut altfel să întrezăresc orizontul complet al existenței? Tot acum însă se poate spune că densitatea și virulența realului care a năvălit peste noi pulsând din venele deschise de baionetele unor asasini e copleșitoare și, poate, compensatorie vidului evenimențial (demențial!) anterior. Dar nu vidul evenimențial trebuie umplut acum, cât, mai ales, vidul cultural, sufletesc, pe care l-au întreținut - decenii! - stupizii agenți ai unui psihopat analfabet. Dacă nu știți despre cine e vorba, aveți bunăvoința de a urmări cine strigă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prezentarea lui și apare perturbată la bolnavii cu leziuni cerebrale. Tulburările memoriei recente, care se referă la intervale de peste zece secunde, se întâlnesc la bolnavii cu sindrom Korsakov. Memoria evenimentelor îndepărtate este perturbată în special la bolnavii care prezintă stări demențiale sau traumatisme cranio-cerebrale (Ionescu, 1985)49. Testul Rey Figură Complexă Proba "Rey Figură Complexă" a fost propusă de Andre M.Rey în anul 1941. Rey publică în Archives de Psychologie un articol cu titlul Examenul Psihologic al Encefalopatiei Traumatice, articol
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tip de halucinație de celelalte este o atitudine parțial critică, bolnavul având unele dubii privind realitatea lor, încercând uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice, infecțioase, posttraumatice, psihoze de involuție, stări demențiale etc. Pe lângă acestea sunt descrise și alte forme de halucinații, care nu întotdeauna au o semnificație net patologică, dar însoțesc adesea o tulburare psihică, motiv pentru care majoritatea psihiatrilor le încadrează în categoria halucinațiilor. Acestea sunt așa-numitele halucinații funcționale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburări de limbaj ce apar în contextul unei boli psihice și aparent în absența oricărei cauze organice. Schizofrenia este una din bolile în care apare. 5. Mutismul: este mai des întâlnit și apare mai frecvent în depresie, catatonie, stări confuzionale, demențiale sau delirante. Trebuie diferențiat mutismul din naștere de cel voluntar. Ultimul poate fi isteric sau un refuz de a vorbi, de a comunica, având motive diferite. Poate fi și o formă de manifestare a unui protest. Sunt bine cunoscute și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de 15% 18%, constituind pentru un om în vârstă un factor de risc pentru apariția altor boli specifice, cum sunt demențele. Riscul spre demență este mare din cauza afectărilor cerebrale organice. Există posibilitatea ca depresia să fie confundată cu unele sindroame demențiale și anume: boala Parkinson și boala Alzheimer. Depresia la vârstnici are cauze psihologice și cauze somatice. În rândul factorilor biologici, vârsta înaintată constituie o stare de neajutorare psihosocială, fiind răspunzătoare pentru diminuarea capacităților fizice, fatigabilitate, scăderea rezistenței. Persoana în vârstă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
and Clinical Psychology, 55, 1987, pp. 385-390. Tucicov-Bogdan, A., Psihologie generală și psihologie socială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973. Tudose, C., Demențele o provocare pentru medicul de familie, Editura Infomedica, București, 2001. Tudose, C., Tudose, F., Estrogenii și bolile demențiale posibile corelații etiopatogenice, Editura Infomedica, București, 1997. Tudose, F., Tudose, C., Dobranici, L., Psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, Bucuresti, 2002, p. 116. Ursano. R., Fullerton, C. S. & Norwood. A. E., "Psychiatric dimensions of disaster: Patient care, community consultation
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Îl aștepta o lovitură și mai grozavă. Biletele câștigase dar... viceversa. Aruncat pe rând de la supliciul disperării la cel al speranței și înapoi, sufletul mediocru al lui Lefter nu mai poate suporta șocul și cade într-o incoerență violentă și demențială, plină (efect tragicomic) de toate locurile comune ale indignării burgheze. Tema așteptării anxioase, înnoită prin amănuntul sinuciderii, se regăsește în Inspecțiune. Anghelache, casier impecabil, se omoară în preajma unei inspecții din frica absurdă de a nu fi găsit cu lipsuri pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un caz patologic. Magistratura, avocatura sunt profesiuni care cer un suflet tare, capabil de tranzacțiune, fiindcă dealtfel nici un ideal moral nu se înfăptuiește în viață numaidecât și fară compromis. Rizescu nu trebuia să și le aleagă. Absolutismul lui etic este demențial. Autorul, care strecoară în eroi moralitățile sale, ar voi să sugereze că marile aspirații de bine și frumos nu dau răgaz eroului să-și îndeplinească pentru scopuri curat practice profesiunea juridică. Însă Rizescu nu-i un artist, nici un om mare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
baleniera, echipajul aflase de existența Balenei Albe și de ravagiile făcute de ea. Agățîndu-se cu nesaț de această știre, Gabriel îl avertizase solemn pe căpitan să nu atace Balena Albă, în cazul cînd aceasta ar fi reperată; în delirul lui demențial, el spunea că monstrul e, nici mai mult nici mai puțin, însuși Dumnezeul „tremuricilor“ îaceștia recunoscînd Biblia). Dar, peste vreun an sau doi, cînd Moby Dick fu observată din vîrful catargului, primul secund, Macey, se arătă nerăbdător s-o întîlnească
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
universului. Pip vorbea despre toate astea și, de aceea, camarazii săi îl luau drept nebun. Altfel, nebunia omului este înțelepciunea cerului; depărtîndu-se de judecata muritorilor de rînd, omul ajunge în sfîrșit la gîndirea celestă care, pentru rațiune, pare absurdă și demențială; durerea și fericirea rămîn atunci de neînțeles. încolo, nu-l judecați prea aspru pe Stubb. Astfel de lucruri se întîmplă adesea în profesiunea noastră și se va vedea mai tîrziu că eu însumi aveam să fiu părăsit, într-un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Litera b) de la titlul "Tulburări psihice", pct. I din anexa 2 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 762 din 31 iulie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 5 octombrie 2012. c) stările demențiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; ... d) psihozele cu evoluție cronică defectuală (schizofrenia, boală afectivă primară) sunt încadrabile în gradul grav de handicap. ... II. Afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale a) Afectări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]