2,451 matches
-
considerați a fi politicienii și personalul de conducere în general, și întreprinzătorii. Grafic 2.1 Cine a beneficiat până în prezent de trecerea la economia de piață? (date din rural, procente) Sursa datelor: Bop 1999. În ce privește evaluarea subiectivă a procesului de democratizare din țară, Dumitru Sandu arată, utilizând date din aceeași sursă, că satisfacția față de democratizarea societății este o combinație de mai mulți factori, la nivelul mentalului colectiv, cum ar fi: performanța instituțională (fiind urmărite mai ales prestațiile guvernului, justiției, președinției și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1 Cine a beneficiat până în prezent de trecerea la economia de piață? (date din rural, procente) Sursa datelor: Bop 1999. În ce privește evaluarea subiectivă a procesului de democratizare din țară, Dumitru Sandu arată, utilizând date din aceeași sursă, că satisfacția față de democratizarea societății este o combinație de mai mulți factori, la nivelul mentalului colectiv, cum ar fi: performanța instituțională (fiind urmărite mai ales prestațiile guvernului, justiției, președinției și partidelor politice, dar și problema corupției), satisfacțiile materiale, localizarea și resursele (vezi tabelul 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o anti-modernizare, datorită crizei economice pe care a creat-o, a cultivării lipsei de transparență, a neîncrederii. Revoluția din 1989 a însemnat reluarea, de data asta în mod real, a procesului de modernizare, câteva din țelurile acesteia fiind liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile (Sandu, 1999: 23). Aceeași idee apare și la alți autori: Claude Karnoouh de exemplu pledează pentru înțelegerea comunismului ca un sistem politic creator de modernitate. O modernitate haotică, retardată și decalată față de Occident, dar totuși
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să se masifice, numărul studenților, ca și ponderea tinerilor din clasele muncitorești și a femeilor care intrau la facultate crescând semnificativ. Extinderea obligativității studiilor până la 16 ani și universalizarea învățământului secundar inferior - a gimnaziului, cu alte cuvinte - au produs această democratizare. Evident că sporurile cifrelor de școlarizare au fost justificate prin nevoile de forță de muncă specializată ale unor economii din ce în ce mai diversificate și avansate din punct de vedere tehnologic. Masificarea învățământului a produs însă devalorizarea diplomelor și tensiuni între diversele generații
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mondiale” (Cherkaoui, 1986). Progresul economic rapid, dezvoltarea tehnologică din ce în ce mai accentuată, creșterea nivelului de trai și a accesului la educație au produs încredere în sistemul politic și ideologic liberal al epocii, pe de o parte, și speranțe din ce în ce mai mari în iminenta democratizare totală a societății pe căi neviolente, prin accesul nediscriminatoriu la exercitarea drepturilor și la confort, proces în care școala trebuia să joace un rol determinant, pe de altă parte. Reflexe ale acestei stări de spirit se regăsesc în sociologie în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au fost erodate de neîncrederea din ce în ce mai acută manifestată de pe la mijlocul anilor ’60 în virtuțile modernizării, ale industrializării, precum și față de modul de organizare liberală a societății. Sociologii, și nu numai ei, reluând tema meritocrației, au criticat utopiile care prefigurau o accentuată democratizare a societății pe baza democratizării școlii, comentând chiar și funcțiile considerate evidente ale școlii, cum ar fi aceea de formare a forței de muncă calificate, sau chestionând presupoziția rentabilității sociale a investiției în educație. Pentru cei din școala acreditărilor, printre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din ce în ce mai acută manifestată de pe la mijlocul anilor ’60 în virtuțile modernizării, ale industrializării, precum și față de modul de organizare liberală a societății. Sociologii, și nu numai ei, reluând tema meritocrației, au criticat utopiile care prefigurau o accentuată democratizare a societății pe baza democratizării școlii, comentând chiar și funcțiile considerate evidente ale școlii, cum ar fi aceea de formare a forței de muncă calificate, sau chestionând presupoziția rentabilității sociale a investiției în educație. Pentru cei din școala acreditărilor, printre primii critici „din interior” ai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
volumului. Cercetările din acea epocă au stabilit inegalitatea accesului la educație ca fapt statistic incontestabil. În plus, au recuzat credința liberală potrivit căreia expansiunea educației, facilitățile de ordin legal sau material și difuzia credințelor/expectațiilor meritocratice ar fi suficiente pentru democratizarea școlii. În fine, studiile dedicate acestei teme au impus problematica stratificării și mobilității sociale ca domeniu de cercetare empirică, și nu doar de reflecții teoretice. 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționaletc "2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mobilitate socială în același sens, și nici invers (Anderson, 1961). O interpretare a paradoxului este aceea că mobilitatea școlară nu reprezintă o garanție a mobilității sociale și deci nici școala nu joacă vreun rol în accentuarea mobilității sociale și în democratizarea societății. Reproducând analizele lui Anderson, cu datele originale, dar și cu alte date, Boudon (apud Cherkaoui, 1997, pp. 199-200) obține aceleași rezultate, însă reface interpretarea, arătând că lipsa de asociere constatată se datorează inadecvării dintre ritmurile de schimbare a structurilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
învățământului formal. Sistemul are ca rezultat menținerea sau chiar adâncirea injustițiilor sociale, de vreme ce statutul social al persoanei este dependent de cariera sa școlară. 4. Liberalizarea accesului la diplome a determinat un anumit optimism cu privire la șansele școlii de a contribui la democratizarea societății. Dat fiind însă că numărul de poziții sociale înalte, asociate unui anumit nivel de instrucție, este limitat prin constrângeri structurale care țin arareori seama de evoluția sistemului educațional, devine evident faptul că o creștere puternică a numărului celor care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care au beneficiat de școlarizare în perioada comunistă este mare, depășind chiar limita de 0,7 pentru generația 40-49 de ani, în timp ce mobilitatea școlară a generațiilor mai vârstnice a fost mai mică. Se confirmă astfel că regimul comunist a reușit democratizarea învățământului, cariera școlară a celor care au învățat în perioada respectivă depinzând într-o măsură mică de statusul școlar al părinților. În plus, se poate susține și pentru România constatarea lui Gazenboom și Nieuwbeerta (1999) că democratizarea accesului la educație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comunist a reușit democratizarea învățământului, cariera școlară a celor care au învățat în perioada respectivă depinzând într-o măsură mică de statusul școlar al părinților. În plus, se poate susține și pentru România constatarea lui Gazenboom și Nieuwbeerta (1999) că democratizarea accesului la educație a intrat în declin după 1970 în țările socialiste. Democratizarea se referă, bineînțeles, doar la șansele de acces ale reprezentanților diferitelor categorii sociale la diplome, și nu la conținutul și organizarea învățământului. Gratuitatea învățământului la toate gradele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
perioada respectivă depinzând într-o măsură mică de statusul școlar al părinților. În plus, se poate susține și pentru România constatarea lui Gazenboom și Nieuwbeerta (1999) că democratizarea accesului la educație a intrat în declin după 1970 în țările socialiste. Democratizarea se referă, bineînțeles, doar la șansele de acces ale reprezentanților diferitelor categorii sociale la diplome, și nu la conținutul și organizarea învățământului. Gratuitatea învățământului la toate gradele, investițiile masive în educație, politicile de alocare controlată a fluxurilor educaționale și politicile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acelei perioade, teoreticienii la care ne referim nu acordau mari șanse de supraviețuire inegalităților manifeste care persistau în fața școlii și în raporturile școlii cu sistemul stratificării sociale. Acestea erau calificate ca reziduale. Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în democratizarea societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman. Polemicile au fost lansate din mai multe direcții, toate solicitând corecții ale teoriei în aspectele ei fundamentale. Realitățile economiei și ale societății contraziceau presupozițiile simple ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
interzică dezvoltarea și exprimarea unei „ideologii proletare”. Considerată de mulți dintre exegeți de sorginte „conflictualistă”, teoria reproducerii formulată de către Pierre Bourdieu va face obiectul unei tratări separate în această lucrare. Rezumattc " Rezumat" • Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în democratizarea societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman și la formularea unor noi teorii despre expansiunea sistemelor școlare ierarhizate, folosirea diplomelor pe piața muncii și sursele inegalităților educaționale. • Teoria lui Randall Collins afirmă că
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
când modelele strategice „liniare” s-au dovedit nesatisfăcătoare, iar anumite comportamente ale organizațiilor nu au putut fi explicate doar prin existența și acțiunile unui decident rațional unic. Pe de altă parte, toate organizațiile, inclusiv firmele, trec printr-un proces de democratizare, care se concretizează în implicarea în activitățile lor a unui număr sporit de categorii interesate. Abordările manageriale moderne presupun că performanțele organizației se îmbunătățesc dacă misiunea și obiectivele sale sunt înțelese de stakeholder-i și, în consecință, aceștia pot contribui la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tinerilor intelectuali către zonele rurale, care aveau nevoie de lideri responsabili și cu un nivel Înalt de educație. În opinia lui Banu, statul trebuia să preia responsabilitatea aplicării acestor măsuri, deoarece clasa intelectualilor șomeri apăruse ca o consecință directă a democratizării sistemului de educație 28. Este remarcabil faptul că Banu considera acest spirit de revoltă și intoleranță ca pe o amenințare la adresa intereselor României. Analiza sa este un exemplu relevant pentru felul În care eugeniștii se autodefineau ca promotori ai unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
răspuns concret, În special din cauza priorităților legate de război ale guvernului. Unele voci care s-au afirmat În discuțiile despre selecția elevilor și studenților În sistemul de educație exprimau opinii diferite. În 1929, un susținător al reformelor scria că doar democratizarea sistemului de educație putea să garanteze că cele mai luminate minți puteau să ajungă În vârful ierarhiei. Autorul nu părea să respingă selecția negativă a elevilor, În sensul blocării accesului la școlile de elită a celor cu aptitudini limitate, o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
regionalismului și a localismului. De atunci, selecția elitelor oscilează între tendința spre provincialism și deschiderea spre comunitatea internațională (ibidem, pp. 92-96). Pentru Mannheim, istoria ne dezvăluie existența unui dublu proces evolutiv, consemnat și de alți autori: o tendință fundamentală spre democratizarea vieții politice și o alta la fel de pronunțată spre diversificarea corpului social. A avut deja loc o democratizare, pentru că unele categorii ale populației care nu jucaseră anterior decât un rol pur pasiv în afacerile publice iau acum parte la viața politică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
internațională (ibidem, pp. 92-96). Pentru Mannheim, istoria ne dezvăluie existența unui dublu proces evolutiv, consemnat și de alți autori: o tendință fundamentală spre democratizarea vieții politice și o alta la fel de pronunțată spre diversificarea corpului social. A avut deja loc o democratizare, pentru că unele categorii ale populației care nu jucaseră anterior decât un rol pur pasiv în afacerile publice iau acum parte la viața politică. Consecința acestui fapt este o creștere a volumului elitelor în raport cu restul populației. Mai târziu, Kaare Svalastoga (1939
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de direcție” oferă diferite posibilități minorităților organizate, indiferente față de constrângerile legale ale unei ordini democratice. Ele întâmpină relativ puțină rezistență acolo unde elitele nu mai sunt în măsură să orienteze opinia (ibidem, pp. 87-88). Această dublă tendință remarcată de Mannheim (democratizare și diversificare) se grefează pe succesiunea a trei tipuri de orânduire socială: o solidaritate difuză (pe care Mannheim o califică drept „solidaritatea hoardei”), o stare de intensificare a competiției individuale și, în sfârșit, o situație de interdependență a unor grupuri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca fiind realmente cei a căror cunoaștere este cel mai puțin influențată de o perspectivă de clasă; acest aspect îl determină să împrumute de la Alfred Weber noțiunea de intelighenția liberă a legăturilor sociale sau freischwebende Intelligenz (Mannheim, 1936, pp. 136-140). Democratizarea culturii și rolul elitelor Factorii care duc la slăbirea poziției elitelor induc ideea de pesimism. În eseul intitulat „Demokratisierung des Geistes” (1933), unul dintre textele scrise de Mannheim înainte ca instaurarea nazismului să-l alunge din Germania și care va
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
instaurarea nazismului să-l alunge din Germania și care va fi reluat ulterior cu titlul „The Democratization of Culture” (Mannheim, 1956b, pp. 171-246), găsim totuși ideea unui antidot pentru pesimismul cultural, plecând de la noțiunea de elite capabile să reconcilieze speranța democratizării culturii cu ideea de excelență. Puternica tendință spre democratizare nu se observă doar în politică, ci și în viața culturală și cea intelectuală. În primele faze ale democratizării, deciziile cu caracter politic erau luate de elite economie și intelectuale mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
va fi reluat ulterior cu titlul „The Democratization of Culture” (Mannheim, 1956b, pp. 171-246), găsim totuși ideea unui antidot pentru pesimismul cultural, plecând de la noțiunea de elite capabile să reconcilieze speranța democratizării culturii cu ideea de excelență. Puternica tendință spre democratizare nu se observă doar în politică, ci și în viața culturală și cea intelectuală. În primele faze ale democratizării, deciziile cu caracter politic erau luate de elite economie și intelectuale mai mult sau mai puțin omogene. Înaintea introducerii votului universal
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pentru pesimismul cultural, plecând de la noțiunea de elite capabile să reconcilieze speranța democratizării culturii cu ideea de excelență. Puternica tendință spre democratizare nu se observă doar în politică, ci și în viața culturală și cea intelectuală. În primele faze ale democratizării, deciziile cu caracter politic erau luate de elite economie și intelectuale mai mult sau mai puțin omogene. Înaintea introducerii votului universal, masele n-aveau nici o posibilitate de a exercita vreo influență asupra politicilor guvernamentale. Cei care dețineau puterea erau familiarizați
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]