800 matches
-
o distanță de zece metri. Prin ea, o alee de piatră albă își făcea loc maiestuos, pornind de la gardul din fier și ajungând până la ușa profesorilor. Ceva îmi atrase atenția... un om. Un om înalt, drept, mândru, cu o haină demodată și cu pantaloni de stofă albaștri intră atunci pe portița școlii, înaintând fără grabă până la ușa colegiului. Mă gândeam că ar fi fost un simplu pieton, dar mersul său era deosebit față de al celorlalți. Era diferit. Nu știu exact prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de a vorbi, de a găsi o explicație. Tu...Tu...Cum... Mâna îi rămase pe loc, făcu un pas în față și lipi țeava pistolului de fruntea mea. Apoi făcuse singurul lucru care îi trecea prin minte... mai trase o dată. Demodatul iz al prafului de pușcă îmi ajunse la nări. Același rezultat. Cum... Cum... Tu... Da, Dutrumof. Eu. Eu sunt începutul și sfârșitul. Începutul revoluției și sfârșitul tău! I-am coborât încet mâna dreaptă și am ridicat-o pe a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
De ce acest mister? — Pentru că nu voia ca fiul ei să se afle mai târziu Într-o situație... Cum să spun?... Într-o situație echivocă. — Nu credeți că aceste scrupule sunt demodate? — Poate pentru unii. Într-un sens, și Hélène era demodată. Prețuia foarte mult... — Domnule Pélardeau... Cred că Încep să Înțeleg, dar trebuie să lăsăm deoparte, deocamdată, sentimentalismele. Îmi cer scuze că sunt brutal. Faptele sunt fapte, și nu le poate schimba nimeni. Nu văd unde vreți să ajungeți. O Îngrijorare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
face vreunul dintre ei, de vreme ce nici unul n-are nici cea mai mică idee că celălalt se află aici. Jemima continuă să citească, în timp ce Ben își închide cartea hotărât și o ia spre casă. Îi aruncă un zâmbet victorios fetei îmbrăcate demodat care stă la casă, iar ea ia cartea și-o vâră într-o pungă de plastic, topită toată în vreme ce face asta. Te rog să te întorci altă dată, își zice ea în gând, te rog întoarce-te mâine, când poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
noapte. Se Înaintau propuneri peste propuneri până se ajunse la aceasta: ce-ar fi dacă am trimite o echipă de reporteri deghizați În simpli turiști care să obțină povestea la prima mână? O să-i dotăm cu aparatură care să pară demodată și ieftină, iar ei vor purta cămăși hawaiiene și șosete la sandale. Și o să umble de colo-colo cu hărți și ghiduri. Bun, și-acum pe cai! Deci ei erau cei pe care-i văzuse Harry când traversase holul Pagodei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
totdeauna le critica sau se amuza pe socoteala lor. Nu o dată punea în mișcare scene hazlii. Am avut nedelicateța, în fața complectei ei îngăduințe, să râd din ce în ce mai tare. " Ce curios lucru: toți ai tăi au ceva strâmb în ei. Poartă haine demodate și sclipitoare, amestecă româneasca cu franțuzeasca într-un mod caraghios. Tu singură din toți ești precisă, ai simțul proporțiunilor, n-ai fost influențată de casă, de oameni și de păsări!" Irina surâse măgulită și primi vorbele mele ca pe un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
atât de contemporan, Walter, că ar trebui să te ajute cumva. Nu e o ușurare că nu mai există suferință victoriană sexuală izolată? Toți par a avea aceste vicii și povestesc Întregii lumi despre ele. De-acum ești chiar oarecum demodat. Da, ai un vechi neajuns Kraft-Ebbing de secol nouăsprezece. Dar Sammler se opri, dezaprobând tonul ușuratic ce se strecura În vorbele lui de mângâiere. Dar În privința trecutului vorbise serios. Perplexitățile sexuale ale unui om ca Bruch originau În reprimări ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
luni, săptămâni, zile, chiar propoziții. Așa Încât pentru a ține pasul, trebuia să alergi, să sprintezi, să plutești, să zbori peste ape vălurinde, trebuia să poți vedea ce pica din viața umană și ce rămânea. Nu puteai fi un Înțelept nemișcat, demodat. Trebuia să te instruiești. Trebuia să fii destul de tare pentru a nu fi terorizat de efectele locale ale metamorfozei, pentru a trăi cu dezintegrarea, cu străzi nebunești, cu coșmaruri murdare, monstruozități aduse la viață, dependenți de droguri, bețivi și perverși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Sammler văzu că era bucuroasă că avea această Însărcinare. O salva de o noapte searbădă acasă. Lui Ussher Îi plăcuseră show-urile În miez de noapte. Margotte arareori pornea televizorul. Era adesea stricat. De la moartea lui Ussher, Începuse să arate demodat În dulăpiorul de lemn. Poate că nu era lemn, doar o perucă de imitație de lemn dintr-un material Întunecat și fibros. — Dacă Îl Întâlnesc pe doctorul Lal... Și să-l aștept la Butler Hall? Să-l aduc aici cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sunt moderne. Asta e o concepție țărănească, pământul și rădăcinile. Țărănimea o să dispară. Acesta e adevăratul sens al revoluției moderne, de a pregăti țărănimea mondială pentru o nouă stare. Eu cu certitudine nu am rădăcini. Dar până și eu sunt demodat. Ce am eu sunt multe sârme vechi și chiar și sârmele țin de vechea tehnologie. Adevărată e telemetria. Cibernetica. Practic m-am decis, Unchiule Sammler, dacă nu iese antrepriza asta cu Feffer, să mă duc În Cuba. — Cuba zici? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
deși nu era mai nepotrivit decât acești boemi din Epoca de Piatră cu bărbile lor solemne. În plus, mai erau și alții care nu păreau a fi foarte utili Într-o situație de criză. Sammler urma să-și trimită rapoartele demodate domnului Jerzy Zhelonski la Londra spre a fi citite de un public polonez foarte amestecat. Domnul Sammler n-avea ce căuta, la vârsta lui, cu o șapcă albă și o jachetă În dungi din bumbac indian, să meargă Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
trecând pe Feffer sau pe bărbosul În Levi’s care spusese că nu i se mai scoală. Văzu verdele care creștea. Dar verdele din oraș nu se mai asocia cu liniștea de sanctuar. Poezia de odinioară a parcurilor fusese surghiunită. Demodată, umbra deasă care Îndemna la meditație personală. Adevărul era acum mai de cartier și cerea ca decorul să conțină gunoaie - reverie sub un umbrar de frunze? De domeniul trecutului. În afara ocaziilor speciale (prelegerea lui Feffer, În urmă cu douazeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
făcând-o să se simtă prost. Nu am intenția să discut acum despre ea cu tine. A avut calitățile ei. Dar așa cum eu eram un snob În privința britanicilor, așa ea a fost o evreică nemțoaică ce cultiva stilul WASP (acum demodat, apropo) și eu am văzut asta. Avea de gând să-l cizeleze pe tatăl tău, un Ostjude 1. El se presupunea că este cel expresiv, cel care are inimă. Nu cam așa a fost? Deci tatălui tău i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un poster foarte mare, aproape în mărime naturală al unei actrițe americane pe care Sheba o recunoștea, dar nu-i știa numele. Actrița stătea cu șoldurile împinse în față și cu buzele ușor întredeschise. Sheba s-a simțit pe loc demodată și bătrână, spune ea. Pentru că nu voia ca Connolly să-i vadă expresia, și-a întors ochii de la poster, dar, chiar în timp ce făcea asta, a văzut legenda scrisă la picioarele actriței, cu litere întortocheate albastre: Foxy Lady. Se întrebase mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
spus el. O să ne luăm o casă a noastră. Eu o să mă angajez undeva. Asta o să fie adevărata poezie. O viață romantică. Mai bună decât orice-aș fi putut eu să scriu vreodată. Jina s-a uitat împrejur, la casa demodată a părinților lui, la canapeaua verde deșelată, la scaunele furioase, așezate într-un colț spate în spate. Nu sunt pregătită, a spus ea. Iartă-mă, dar nu sunt pregătită pentru asta. Earl a privit-o îngrozit. N-ai de ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ochilor mei se găsea un ecran despărțitor Înălțat pînă În tavan. De el era prins cu pioneze un orar de autobuz, tipărit În două culori. Am privit spre stînga, de-a lungul despărțiturii. N-am văzut decît un birou vechi, demodat, și ceva care aducea a observator. În spatele biroului răsări un cap de fată tunsă băiețește, iar sub birou doi genunchi albi, rotunzi, strîns lipiți. Bună seara, am zis, mai voios decît ar fi fost cazul, frecîndu-mi Între timp brațele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
În fața stîlpului de telefon, localul acela cu intrarea puțin Înclinată... Acolo nu poți intra neînsoțit... Bănuiesc că se simt oarecum vinovați... din pricină că se joacă de-a dispăruții... Ușa era din plăci de lemn. Avea ciocănaș și balamalele-i scîrțîiau. Lămpile demodate aruncau o lumină ce făcea ca umbrele să iasă și mai mult În evidență. Pe lîngă barul dotat cu scaune Înalte, se mai găseau trei mese. Îți lăsa impresia unei atmosfere În care nu interesează decît scopul practic imediat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
irascibil. Mai mult ulei din semințe de rapiță, a zis repede Leisl. —OK. Unei alte doamne mai în vârstă i s-a transmis din partea soțului ei decedat să „continue să facă lucrul de cuviință în aceste împrejurări“, mama tinerei îmbrăcate demodat i-a spus că totul avea să se termine cu bine, lui Juan, tipul pomădat, i s-a spus să trăiască clipa, iar soția lui Mitch a spus că se bucura să vadă că a zâmbit puțin mai mult săptămâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fiica ei de doisprezece ani, purtau ținute foarte asemănătoare: fuste scurte de li se vedeau chiloții, pantofi cu toc de te lua amețeala și o mulțime de sclipici. În schimb, Francesca, fiica de șase ani a lui Claire, purta pantofi demodați cu cataramă și o rochiță cu mâneci bufante, cu bordură de broderie anglais. Arăta ca o păpușă de porțelan. —Arăți superb, i-am zis. —Mulțumesc, mi-a răspuns. Au încercat să mă convingă să port toate chestiile alea cu sclipici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
bani. Uite - luați niște bani. L-am văzut pe împuțitul de pește care le avea în custodie. Un asiatic care aștepta nervos lângă colțul cafenelei, cu zâmbet, dinți și nădragi la fel de largi ca aripile unui rechin, în timp ce prin buzunarul strâmt, demodat, se reliefa ca o sulă un șomoiog de parale. Am ceva de spus: Selina clocește ceva. Asta e teoria mea. Da, Selina pune ceva la cale. Pur și simplu o simt - deși, când e vorba de gagici, găsesc că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
un scai. Atenția mi s-a întors la ceea ce îi spunea Baby Belindei. —... când i-a spus că acele culori asemănătoare cu pielea nu mai erau la modă. Roz-portocaliu sau nimic. Și, oricum, buzunarele din dreptul sânilor erau atât de demodate! El a fost fantastic, ei nu îi puteau reproșa nimic. Și au scos-o din colecție? — Ah, bineînțeles! James și Susie, după multe smucituri, ieșiră din salon, clătinându-se încet în direcția noastră. — B’linda! a exclamat James. Dragă B
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
alege, drumul va ascunde bucurii pe care trebuie să le descoperi. Chiar nedescoperite, ele rămân acolo, în pliurile Textului. Romanul lui Ioan Lăcustă aduce, pentru mine, ceva cu totul nou: problema tipului moral. Poate că vi se pare un subiect demodat, însă tocmai faptul că ne uimește problematizarea aceasta demonstrează cât de mult ne-am îndepărtat de subiect: naratorul Luminării nu judecă, dar are puterea de a spune „Am știut, de la bun început, că cineva cunoscut de mine nu are talent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu fie amicii tăi, pentru a lua parte directă la acele necazuri; . . ." O pendulă din lemn de nuc cu "ape line" -- observă Mini - cu limba lată de bronz grav și sonor, bătu un sfert. Mini fixă pendula. Era o mobilă demodată dar frumoasă și de calitate bună ca tot restul. De la pendulă, unde minutele treceau încet - firește din cauză că pendula cea veche le suna mai rar, deprinsă cu timpuri mai dj-moale - Mini își mută ochii pe pianul mare, negru, strălucitor. Un toute-queue
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dau perspective noi ,,băiatului de la electrică". Lică Trubadurul era un prețios eșantilion prin care nu se pierdea modelul de mai alaltăieri. Flexibil de mijloc, cu ocheade repezi pe subt gene negre, nepăsător, hotărât și grăbit, cânta și juca după romanțe demodate. Curajos și încîntat de el și de viață, lucra voios după formula veche. - Te văd! îi strigă Xory, care lua numaidecât tonul. Lică nu-și pierdu cumpătul. - Viu acum! și, cu ceaiul în mână, nebunatecă, se așeză lângă el, îi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
comandantul forțelor armate imperiale, i-a trimis vorbă împăratului că este pregătit să moară - cu alte cuvinte, toate speranțele de apărare ale capitalei se risipeau. Alte rapoarte descriau acte de bravură și patriotism care îmi umpleau inima de tristețe. Modalitatea demodată a Chinei de a purta războaie devenise un impediment - nimic altceva decât bariere din țepușe de bambus apărau forturile noastre și complexul lor de tranșee și valuri de pământ. Soldații noștri nu aveau nici o șansă să își arate măiestritele deprinderi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]