1,109 matches
-
dreptului de proprietate pentru cei prezenți în târg (1823), de politica de încurajare a extinderii teritoriale a orașului, prin punerea terenurilor libere la dispoziția obștei, cât și de înființarea primelor unități industriale. Ținem să precizăm că această evoluție pozitivă a demografiei urbane moldovenești s-a manifestat pe fondul unei instabilități sociopolitice cronice, generată atât de factori interni cât și externi: dou) revoluții înfrânte, prin intervenția militară a Înaltei Porți și a Rusiei (1821, 1848-1849), fuga marilor boieri din cele dou) Principate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dar și manifestarea plenară a voinței de modernizare au avut drept consecință, printre altele, și creșterea numărului de locuitori din orașele românești. Modificările ce au avut loc în ansamblul economiei naționale - în special, în ramura industrială -, au schimbat radical dinamica demografiei urbane din Moldova. Noile coordonate ale relațiilor comerciale dintre regiunile țării, ce au favorizat un flux economic concentrat spre/dinspre București - proces accelerat și de dezvoltarea rețelei de cale ferată - au condus la declinul/stagnarea unor târguri și orașe ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și Piatra Neamț (17.384). Creșterea demografică înregistrată de Bacău în intervalul 1860-1899 a adus orașul - după criteriul numărului stabil de locuitori -, de pe locul 12 (1860 - 8.972), pe locul 7 (1899 - 16.378) între orașele Moldovei. În această perioadă dinamica demografiei băcăuane este surprinsă de următoarele repere statististice: 1860 - 8.972 locuitori, 1889/1890 - 12.675 locuitori (5.170 ortodocși, 6.122 israeliți), 1894 - 14.567 locuitori și 1899 - 16.378 locuitori. O analiză atentă a datelor statistice oferite de sursele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele financiare, cât și cele naturale -, au determinat plecarea unui eșantion semnificativ din rândul populației masculine spre zonele cu potențial de dezvoltare mai ridicat (de exemplu orașul Galați). Criteriul apartenenței la o anumită confesiune/religie ne oferă detalii interesante despre demografia orașelor moldovenești de la sfârșitul veacului al XIX-lea. Conform datelor oficiale ale recensământului din 1899, după religie, populația României era împărțită astfel (medii întrunite): Exceptând Dobrogea - cu un profil etnic deosebit de bogat -, provincia cu procentul cel mai scăzut al populației
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
procentul de locuitori aparținând altor etnii, incluzând aici și locuitorii aflați sub protecțiune străină. Comparativ cu situația din anul 1890, cifrele de mai sus ne indică o stagnare a ponderii populației evreiești și o creștere a procentelor etnicilor români. Imaginea demografiei românești de la 1899 capătă un contur și mai exact odată cu introducerea în procesul de recenzare a unui nou criteriu: cel al cetățeniei. Din totalul de 5.956.690 locuitori, s-au declarat cetățeni români un număr de 5.489.296
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de dezvoltare a unor afaceri; legislația comunală, care interzicea așezarea străinilor la sate fără autorizația consiliului comunal și care refuza acestora dreptul de a deține proprietăți funciare. Nu este deloc lipsit de importanță să reamintim faptul că acest „dezechilibru” al demografiei urbane din Moldova este surprins într-o perioadă în care fenomenul emigraționist a afectat serios comunitatea evreilor moldoveni. Criza economică, ce avea să se acutizeze la sfârșitul secolului al XIX-lea, discriminările de tot felul, cazurile de abuz din partea anumitor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din România”, întocmită în anul 1915 de L. Colescu (reeditată în anul 1947), pe baza rezultatelor oficiale ale recensământului din anul 1912. După cum s-a mai afirmat, datele recensământului din anul 1912 nu reușesc să proiecteze o imagine coerentă a demografiei românești de la începutul secolului al XX-lea. Deși directorul de atunci al Statisticii Generale, Leonida Colescu, a încercat, prin măsurile luate, să imprime procesului de recenzare un caracter științific, acesta a fost grav afectat de schimbările geostrategice și evenimentele militare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Partea populaționistă, cuprinde doar date referitoare la numărul de clădiri locuite/nelocuite, la menaje (numărul de persoane ce formează o gospodărie) și la numărul de locuitori stabili din fiecare localitate. Este, practic, imposibil să realizăm harta etnică și religioasă a demografiei românești, atâta vreme cât acestea nu au fost criterii de recenzare. Conform datelor oficiale, în anul 1912 numărul total al locuitorilor rezidenți era de 7.234.919 persoane (rural și urban). Față de situația din anul 1899 (5.956.690 locuitori), România înregistra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Făcând o comparație între procentul înregistrat de orășeni în anul 1899 - 18,80% (1.119.786) - și cel al anului 1912 - 18,38% - putem constata o tendință de ușoară scădere a ponderii pe care populația urbană o avea în ansamblul demografiei românești. Fenomenul acestei stagnării nu s-a manifestat uniform la nivel național. El poate fi interpretat ca o rezultantă „neutră” a unei evoluții diferite între sudul și nordul țării. Toate provinciile din sudul României - Oltenia, Muntenia, Dobrogea - au cunoscut în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu 53 de locuitori, în vreme ce orașul Huși înregistrează o creștere cu numai 27 de persoane. Prezentăm, în tabelul de mai jos, evoluția demografică a principalelor orașe moldovenești în intervalul 1899-1912 (cele 13 capitale de județ): Pentru completarea datelor referitoare la demografia urbană moldovenească de la 1912, un instrument de lucru extrem de util este „Statistica știutorilor de carte din România”, realizată pe baza rezultatelor definitive ale recensământului din același an. Utilizând ca bază de analiză criteriul cetățeniei, statistica mai sus amintită scoate în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scrie sau să citească într-un procent de numai 52%. Situația exactă a clasamentului știutorilor de carte din mediul citadin moldovenesc este prezentată în tabelul de mai jos (în ordinea descrescătoare a procentului știutorilor de carte; 1912): După cum am arătat, demografia orașului Bacău a cunoscut la sfârșitul perioadei moderne o evoluție extrem de pozitivă, înregistrând, pentru intervalul 1899-1912, cea mai mare rată de creștere a numărului de locuitori, dintre toate orașele moldovenești. Performanța, explicabilă, în special, prin efectele benefice ale dezvoltării industriei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
număr de 15.370 persoane (76% din total) - 8.497 populație masculină, 6.873 populație feminină. Datele oficiale puse la dispoziția cercetătorilor de volumele „Recensământului general al populației României din decembrie 1930”, ne permit să realizăm o „radiografie” complexă a demografiei locale la mijlocul perioadei interbelice. Datorită volumului mare al informației, cercetarea noastră se va limita la analiza următorilor parametri demografici: numărul total de locuitori, împărțirea lor în funcție de sex, apartenență etnică, religie, știința de carte și limba maternă. În 1930 numărul total
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urmat de orașele Fălticeni, cu o creștere de 63,20%, Roman, cu 59% și Piatra Neamț, cu 57,27%. Se poate lesne observa că, la nivel regional, zona centralvestică (județele Bacău, Neamț, Roman, Fălticeni) a avut cea mai spectaculoasă creștere a demografiei urbane. Singurul centru urban care a înregistrat o scădere a numărului de locuitori era orașul Botoșani, care, între 1912 și 1930, pierde 0,67 % din populația inițială, așa cum ne indică și datele din tabelul de mai jos: Analiza datelor oferite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
limbă maternă. Situația înregistrată în orașul Iași era similară cu cea a Bacăului. Aici, din totalul de 34.662 etnici evrei, numai 22.363 s-au declarat vorbitori de idiș. Datele consemnate după criteriul locului de naștere al populației conferă demografiei băcăuane o particularitate deosebit de spectaculoasă: marea majoritate a locuitorilor era formată din „intruși”. Astfel, în 1930, din numărul total de locuitori (31.138), numai 11.920 erau născuți în oraș - 38,28%, cel mai scăzut procent dintre toate orașele din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
carte (68.097), avea cel mai scăzut procent de licențiați. Prezentăm în tabelul de mai jos, situația pentru orașele reprezentative ale Moldovei (1930, în ordinea descrescătoare a procentelor locuitorilor cu studii universitare): Pentru a surprinde nivelul de dezvoltare atins de demografia locală la sfârșitul perioadei interbelice vom analiza datele oferite de ultimul recensământ oficial operat înainte de instalarea autorităților comuniste în România. Astfel, studiul nostru are la bază investigarea următoarelor izvoare: „Indicatorul localităților din România” și „Recensământul general al României din 6
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
provizorii ale recensământului, în aprilie 1941, după criteriul numărului total al locuitorilor, orașul Bacău (38.965 locuitori) ocupa locul al treilea între cele treisprezece capitale de județ ale Moldovei. Astfel, pentru prima dată în istoria sa, Bacăul urca în ierarhia demografiei urbane moldovenești de pe locul cinci (1930) pe podiumul ocupat de primele trei orașe. La realizarea acestei cifre au fost luați în calcul și locuitorii ce domiciliau în suburbiile orașului- Gherăești, Șerbănești, Podul-de-Fier, Letea-Veche -, cu excepția celor din satul Domnița Maria (cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la Epoca Modernă la societatea contemporană, vizează cel puțin dou) aspecte tematice. Primul dintre acestea face referire la procentele și ritmul de 96 creștere a numărului de locuitori, iar cel de-al doilea aduce cuvenitele nuanțări în ceea ce privește harta etnică a demografiei locale. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină embrionară. După cum am arătat încă din primul subcapitol, în preajma anului 1821 Bacăul avea puțin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai ridicate dintre toate orașele din Moldova: 1899-1912 - 15,06% (media pe Moldova - 4,86%), 1912-1930 - 65,22% (media pe Moldova - 51,72%), 19301941 - 25,13% (media pe Moldova - 4,34%). În consecință, Bacăul a înregistrat un salt important în cadrul demografiei urbane moldovenești, urcând de pe locul șapte (1912 - 18.846 locuitori), pe locul cinci (1930 - 31.138 locuitori) și, ulterior, pe locul al treilea (1941 - 38.965 locuitori). Această performanță a fost întreținută, în special, prin continuarea fenomenului exodului rural, cât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
evreiești din industria locală: în anul 1939, din cele 67 de unități industriale 55 aveau patroni evrei - 82,1% din total (în creștere față de situația din anul 1925, când a fost înregistrat un procent de 70%). Confruntând structura etnică a demografiei locale - majoritar românească - cu cea din domeniul economic - majoritar evreiască -, ne-am simțit obligați să găsim un răspuns pertinent la următoarea întrebare: în ce domenii au activat, totuși, etnicii români? Într-un fel, răspunsul a fost anticipat încă de la începutul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din Moldova și nu numai. În cazul Bacăului, dezvoltarea sectorului industrial a sporit funcția economică a orașului în cadrul economiei regionale și chiar naționale. Dincolo de acest fapt, efectele pozitive s-au făcut resimțite atât pe plan suprastructural, cât și în ceea ce privește evoluția demografiei urbane. Pe de o parte, se poate constata folosirea tot mai frecventă a mașinilor și a mâinii de lucru calificată și, pe de altă parte, dovadă a legăturilor strânse existente între industrializare și evoluția demografică, este probată o creștere spectaculoasă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
punând în valoare omul - principalul factor care a generat orașul. Alegerea acestei perioade nu a fost una întâmplătoare, intervalul istoric cercetat reprezentând - din punctul nostru de vedere - primul „strat” de real urbanism din întreaga evoluție a localității. Studiul privind evoluția demografiei băcăuane în intervalul 1821-1941 a pus în lumină dou) aspecte tematice - ritmul de creștere a numărului de locuitori și compoziția etnică a orașului. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai ridicate dintre toate orașele din Moldova: 1899-1912 - 15,06% (media pe Moldova - 4,86%), 1912-1930 - 65,22% (media pe Moldova - 51,72%), 1930-1941 - 25,13% (media pe Moldova - 4,34%). În consecință, Bacăul a înregistrat un salt important în cadrul demografiei urbane moldovenești, urcând de pe locul șapte (1912 - 18.846 locuitori), pe locul cinci (1930 - 31.138 locuitori) și, ulterior, pe locul al treilea (1941 - 38.965 locuitori). Această performanță a fost întreținută, în special, prin continuarea fenomenului exodului rural, cât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
40,78%. Diferența a rămas vizibilă și nou) ani mai târziu, atunci când recensământul din 1899 a consemnat următoarea situație: cetățeni români - 47,28%, cetățeni străini - 52,72% (din care ponderea locuitorilor fără supușenie era de 48,64%). Aceste realități ale demografiei urbane regionale nu au fost valabile și pentru orașele din partea de sud a Moldovei, unde românii au beneficiat de o majoritate covârșitoare. De altfel, încă din primul deceniu al secolului al XX-lea, etnicii români au devenit majoritari și în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
depresiv Nuvela Pădureanca este inspirată din împrejurări și evenimente social-istorice reale: este vorba de epidemia de holeră din vara anului 1873, observa Sara Iercoșan în paginile consacrate acestei creații lui Slavici în Dicționarul analitic de opere literare. Studiile recente de demografie istorică având ca subiect comitatul Aradului, ca acela al lui Corneliu Pădurean 108, susțin prin datele oferite ipoteza enunțată de criticul literar. Investigația e interesantă, deoarece conduce în plus la noi observații. În coordonatele acestui timp narativ, cititorul cunoaște și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
clară cu Șofron considerat a fi bărbat matur, ceea ce implică responsabilitate decizională, cel puțin. În raport cu Simina intuim, de asemenea, o dispunere adversativă. Lămuritoare ne sunt însă în acest sens, câteva repere oferite de această nouă disciplină socială a anilor '60, demografia istorică. În deceniul opt al secolului al XIX-lea, George Barițiu făcea o remarcă importantă în ceea ce privește distribuția pe vârste a celor care se căsătoreau: Până în anii din urmă, cei mai mulți tineri se însurau până la etatea de 24 de ani și, cele mai multe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]