770 matches
-
cu instalarea rezoluției. Aciditatea cadaverica este deci un fenomen tranzitoriu și are importanță practică redusă. Modificările globilor oculari. Modificările globilor oculari încep prin pierderea treptată a transparenței corneei și opacifierea completă a acesteia, devenind de culoare cenușie albicioasa cu mici denivelări la suprafață, prin exicoza parțială a globului ocular. Fenomenul începe la 6-8 ore după moarte și este complet după circa 10 ore vară și 20 ore iarnă (Pellegrini N., 1987Ă. Interpretarea opacifierii corneei trebuie să se facă ținând seama de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a limbului (cod OIV 071; UPOV 47; IBPRG 6.1.23.) se fac aceleași determinări ca și în cazul precedent. 4.8. Gofrarea limbului. (cod OIV 072; UPOV 36; IBPRG 6.1.24.) se apreciază în funcție de prezența sau absența unor denivelări ale mezofilului între nervurile 3 și 4. 4.9. Ondularea limbului între nervurile principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
exprimă prin masa de metal distrus raportată la unitatea de suprafață în unitatea de timp [g/m2 h] sau prin adâncimea la care au ajuns degradările în unitatea de timp [mm/an]. Indiferent de tipul coroziunii morfologia suprafeței corodate prezintă denivelări și valori ridicate ale rugozității. Totuși, pătrunderea medie a atacului corosiv este practic aceeași în fiecare punct al suprafeței corodate. Orice proces de coroziune implică cel puțin o reacție anodică (oxidare) și una catodică (reducere). Deoarece energia electrică nu se
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
teritoriul respectiv există vegetație lemnoasă, care să constituie un prim nucleu. Exemplu de proiectare a unei grădini publice (după Negruțiu, F. 1980) Vor fi preferate terenurile cu relief relativ variat, dar fără ca să necesite mișcări mari de pământ pentru corectarea denivelărilor, precum și terenurile situate în apropierea unei ape curgătoare sau stătătoare. Din suprafața totală a parcului circa 65-75% trebuie să fie destinată speciilor lemnoase, arbustive și arboricole precum și gazonului și florilor. Într-un parc se prevăd mai multe sectoare sau zone
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
alte funcții: cultural educative, de recreere, sanitară și decorativă. Alegerea terenului pentru o grădină botanică este destul de dificilă deoarece sortimentul de specii trebuie să fie cât mai variat și de aceea și condițiile staționare trebuie să fie cât mai variate. Denivelările terenului, eventualele cursuri de apă permit amenajarea unor peisaje asemănătoare celor naturale, în care se întâlnesc diferite asociații vegetale. Model de amenajare a unui spațiu verde al unui complex (școală + grădiniță) (după Iliescu, A.F., 2003). Amplasarea unei grădini botanice
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pe baza unui plan topografic cuprinzând toate detaliile terenului inclusiv relieful redat prin curbe de nivel. Pe teren se cercetează și se notează datele necesare proiectării, referitor la: forma terenului, limitele și rectificările necesar a fi executate; se determină vizual denivelările (pante, rampe, locuri mai plane, rupturi de pantă, văile și tipul lor, vechile cariere de piatră etc.) și posibilitățile lor de amenajare; modul cum factorii climatici acționează în cuprinsul terenului cercetat; se vor executa un număr de profile de sol
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
culorile puternice, formele verticale pentru monumentalitate și realizare de contraste, formele orizontale pentru realizarea de acorduri cu orizontalul și introducerea unei scări umane de comparație; în luptă cu monotonia, elementul constructiv poate deveni în unele cazuri dominant față de vegetație; orice denivelare cât de mică de teren, are importanță și ea poate fi accentuată prin utilizarea unor efecte optice; lipsa de protecție față de unele elemente naturale (vânturi, zăpezi, insolație) necesită luarea unor măsuri speciale de protecție (plantații sub formă de perdele, masive
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
însă acestea antrenează cheltuieli foarte mari. La proiectarea microreliefului concavitățile sau convexitățile pot fi păstrate, dar nu trebuie să se piardă din vedere armonia de ansamblu a compoziției prin legarea formelor terenului între ele fără a se realiza contraste izbitoare. Denivelările pot fi modificate sau sacrificate în interesul unei linii de vedere sau a configurației generale a terenului. De asemenea, se pot crea noi denivelări susținând efectele peisagistice ale celor existente. În funcție de scopul urmărit și de configurația inițială, pe diferite zone
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de ansamblu a compoziției prin legarea formelor terenului între ele fără a se realiza contraste izbitoare. Denivelările pot fi modificate sau sacrificate în interesul unei linii de vedere sau a configurației generale a terenului. De asemenea, se pot crea noi denivelări susținând efectele peisagistice ale celor existente. În funcție de scopul urmărit și de configurația inițială, pe diferite zone, terenul se poate nivela în suprafețe plane orizontale sau în pante regulate, se poate modela în terase susținute de ziduri de sprijin sau de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în pantă se poate folosi panta terenului pentru a pune în valoare mai bine plantele pitice de munte, printre pietre. Însă și un teren plan, de la marginea grădinii sau de lângă terasă poate fi transformat într-un peisaj montan miniatural. Micile denivelări iau naștere aproape obligatoriu în timpul amenajării acestei grădini. Cel mai bun loc pentru o grădină de piatră, plină cu flori, este un loc liber, cu perspectivă bună, orientat spre sud (după A.F. Iliescu, 2003). Dacă amplasarea grădinii alpine se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
înființate. 2.1.5. Pietrificarea perelor Pear stony pit Boala produsă de un complex de virusuri, este răspândită în multe țări europene și a fost pusă în evidență la noi de către Olga Săvulescu și I. Pop (1961). Simptome. Fructele prezintă denivelări accentuate la suprafață, denivelări ce se adâncesc pe măsura dezvoltării acestora. Pulpa fructelor prezintă porțiuni brune formate din celule brunificate, înconjurate de celule pietrificate. Fructele pierd din valoarea comercială sau devin necomestibile. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pietrificarea perelor Pear stony pit Boala produsă de un complex de virusuri, este răspândită în multe țări europene și a fost pusă în evidență la noi de către Olga Săvulescu și I. Pop (1961). Simptome. Fructele prezintă denivelări accentuate la suprafață, denivelări ce se adâncesc pe măsura dezvoltării acestora. Pulpa fructelor prezintă porțiuni brune formate din celule brunificate, înconjurate de celule pietrificate. Fructele pierd din valoarea comercială sau devin necomestibile. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire. Prevenire și combatere. Pentru prevenire se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
-ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi mari tranz.: Temperaturile mari denaturează vitaminele part. denaturat, -ă nom. denaturarea A SE DENIVELA Terenul s-a denivelat din cauza inundațiilor tranz.: Inundațiile au denivelat terenul part. denivelat, -ă nom. denivelarea A SE DEPIGMENTA Lui Ion i se depigmentează nasul tranz.: Crema depigmentează pielea part. depigmentat, -ă nom. depigmentarea A SE DEPRECIA Euro se depreciază în raport cu leul tranz.: Căderea bursei chineze depreciază leul part. depreciat, -ă nom. deprecierea (depreciatul − rar) A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exploatare, precum și de necesitățile actuale de conservare și de protecție a acviferelor; - modul de obținere a parametrilor de calcul, a variațiilor acestora și justificarea alegerii valorilor adoptate pentru panțele hidraulice (niveluri piezometrice), coeficienți de filtrare, debite specifice, debite critice cu denivelările corespunzătoare, viteze de curgere, transmisivități sau, după caz, debite de descărcare sau de alimentare a zăcămintelor comerciale; - valorile admise pentru calculul resurselor dinamice sau al rezervelor de apă subterană, ținând seama de condițiile actuale tehnice și economice de exploatare (pentru
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
acviferelor; - modul de obținere a parametrilor de calcul, a variațiilor acestora și justificarea alegerii valorilor adoptate (medii, caracteristice, eventual cu asigurările respective) pentru panțele hidraulice (niveluri piezometrice), presiunea de fund (statice+dinamice), coeficienți de filtrare, debite specifice, debite critice cu denivelările corespunzătoare, viteze de curgere, transmisivități, temperatura de strat, pierderea liniară de temperatură în lungul sondei, temperatura la capul sondei de exploatare și variațiile ei în funcție de debitul extras, de rația de gaze sau, după caz, de debitele de descărcare sau de
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
subterane, de căldură din sistemele geotermale sau de gaze necombustibile din zăcământul propus spre confirmare, defalcate pe calități de ape, în funcție de domeniul de utilizare, pe categorii de rezerve; b.3) diagrame, buletine de analiză, grafice, reprezentând: - investigațiile geofizice; - raportul dintre denivelarea specifică-debit; - curbe folosite pentru determinarea caracteristicilor hidrogeologice prin diferite metode; - diagramele de indicație pentru determinarea debitului optim de exploatare; - caracterizarea fizico-chimică, organoleptica, microbiologica a apei subterane; - termodiagrame. - curbele granulometrice pentru straturile colectoare ale substanțelor minerale utile studiate. -----------
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
la trecerea prin dreptul stațiilor de tramvai; ... j) la depășirea troleibuzelor și a autobuzelor oprite în stații, precum și a tramvaielor aflate în stații prevăzute cu refugiu; ... k) pe timp de ceață, ploi torențiale și ninsori abundente; ... l) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare, precum și pe cele acoperite cu polei, zăpada, mâzga sau piatră cubica umedă; ... m) în apropierea locurilor frecventate de copii (școli și terenuri de joc) unde este instalat indicatorul lt; lt;Copii gt; gt;; ... n) la trecerile pentru
HOTĂRÂRE nr. 890 din 11 decembrie 1998 de modificare şi completare a Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122705_a_124034]
-
sau 1%, daca declivitatea în profil longitudinal este de 2,5-4% și, respectiv, mai mare de 4%. 2.2. Abateri-limita la elementele geometrice 2.2.1. Abaterile-limita la grosimea straturilor, față de valorile prevăzute, sunt de până la 10% . 2.2.2. Denivelările maxime admise în lungul caii de pod, sub dreptarul de 3 m, sunt de 3 mm. 2.2.3. Abaterile-limita la pantă profilului transversal sunt de 2,5 mm/m. 2.3. Materiale 2.3.1. Materialele folosite la prepararea
ORDIN nr. 51 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia la cald a imbracamintei bituminoase cilindrate, pe calea de pod, cu beton asfaltic cilindrat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120261_a_121590]
-
de 1,5 cm și, respectiv, de 9 cm. 4.4.2. Uniformitatea suprafeței în profil longitudinal se verifică cu un dreptar de 3 m lungime, la 10 cm de axul drumului și la 1 m de la marginea îmbrăcămintei. Măsurarea denivelărilor se face cu o pană gradata, de 20 cm lungime și maximum 30 mm lățime, cu înclinație 1/10 sau cu analizorul de profil longitudinal (APL). 4.4.3. Verificarea grosimii îmbrăcămintei se face pe baza datelor înscrise în buletinul
ORDIN nr. 51 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia la cald a imbracamintei bituminoase cilindrate, pe calea de pod, cu beton asfaltic cilindrat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120261_a_121590]
-
cu ajutorul unui utilaj complex, specific, denumit în continuare combină SFSR (combină pentru straturi foarte subțiri la rece). 1.3. Straturile bituminoase foarte subțiri pot fi simple sau duble. În cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru eliminarea denivelărilor și aducerea profilului transversal la parametrii stabiliți. 2. Domeniul de aplicare 2.1. Straturile bituminoase foarte subțiri la rece sunt destinate execuției lucrărilor curente de întreținere a drumurilor de clasă tehnică II-V cu îmbrăcăminte bituminoasa sau din beton de
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
la rece se aplică numai pe drumuri cu capacitate portanta corepunzatoare. 2.2. Deficiențele și degradările care se pot remedia prin aplicarea straturilor foarte subțiri la rece sunt: a) în cazul îmbrăcămintei bituminoase, pe: ... * suprafață poroasa, șlefuita sau îmbătrânita; * fisuri; * denivelări în profil longitudinal și/sau transversal, sub 2 cm; b) în cazul îmbrăcămintei din beton de ciment, pe: ... * suprafață poroasa sau cu alveole; * exfolieri, fisuri, crăpături; * denivelări în profil longitudinal și/sau transversal, sub 2 cm. 2.3. În cazul
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
sunt: a) în cazul îmbrăcămintei bituminoase, pe: ... * suprafață poroasa, șlefuita sau îmbătrânita; * fisuri; * denivelări în profil longitudinal și/sau transversal, sub 2 cm; b) în cazul îmbrăcămintei din beton de ciment, pe: ... * suprafață poroasa sau cu alveole; * exfolieri, fisuri, crăpături; * denivelări în profil longitudinal și/sau transversal, sub 2 cm. 2.3. În cazul suprafețelor cu denivelări cuprinse între 1-2 cm, măsurate cu riglă de 3 m, punerea în opera se realizează în două straturi, dintre care primul strat are rol
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
longitudinal și/sau transversal, sub 2 cm; b) în cazul îmbrăcămintei din beton de ciment, pe: ... * suprafață poroasa sau cu alveole; * exfolieri, fisuri, crăpături; * denivelări în profil longitudinal și/sau transversal, sub 2 cm. 2.3. În cazul suprafețelor cu denivelări cuprinse între 1-2 cm, măsurate cu riglă de 3 m, punerea în opera se realizează în două straturi, dintre care primul strat are rol de strat de reprofilare. 2.4. Straturile foarte subțiri la rece nu se aplică în cazul
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
1-2 cm, măsurate cu riglă de 3 m, punerea în opera se realizează în două straturi, dintre care primul strat are rol de strat de reprofilare. 2.4. Straturile foarte subțiri la rece nu se aplică în cazul în care denivelările existente determinate de un fenomen de fluaj al îmbrăcămintei bituminoase existente. De asemenea, straturile foarte subțiri la rece nu se aplică pe îmbrăcămintea bituminoasa care prezintă fenomene de exudare a bitumului. 2.5. Straturile foarte subțiri la rece nu măresc
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]