1,243 matches
-
Chiar dacă au fructificat - Recoltele chiar fiind neprețuite, Nu-nlocuiesc ce-a fost sacrificat. Iubita mea cu tine azi regretul, Trecutei veri se schimbă-n bucurie, Căci împreună-am întregit buchetul De ani frumoși, și alți-or să mai vie. Vom depăna-mpreună amintiri, Când ploaia rece va turna afară, Regretul verii ne va fi-n simțiri, Dar împreună fiind n-o să mai doară. Referință Bibliografică: Regret... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi
REGRET... de NELU PREDA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366319_a_367648]
-
o zi, ea oricum, cu mâna streașină la ochi va privi în depărtare și va spera că gândul ei te poate aduce acasă să-i alini dorul, să te lași din nou legănat de farmecul poveștilor sale când îți va depăna amintirile neșterse din memorie de pe vremea copilăriei. Niciodată nu va trage draperia peste gândurile cu tine, ci le va stropi permanent cu florile iubirii sale nemărginite, le va prețui precum un giuvaer scump. Iar dacă cumva teama te cuprinde, ea
MAMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366399_a_367728]
-
IV-a mai ceva decât anterioarele. Și acum, la final, pot spune că autorului '' Driblingurilor pe gazonul amintirilor'' i-a reușit pe deplin. Confirmarea a venit din partea multora dintre cei prezenți, unii nevăzându-și coechipierii de ani buni. Și-au depănat amintirile din cantonamente, dar și din timpul studiilor, unele mai haioase decât altele, foștii componenți de la CSU, Politehnica și Siderurgistul, mulți încă timizi, scumpi la vorbă, dar relaxați în compania prietenilor. La mesele din Căminul 2 au fost actuali arădeni
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]
-
-i crezi! La mulți ani, țara de basm! Vezi să nu ajungi de basme! Ți-a rămas doar bărbăția Doinelor și cea din cazne! La mulți ani, țara de dor! Să trăiești și să-nflorești Aici, lângă cel izvor Săne depeni vechi povești: Cu bărbați adevărați, Cu inima românească Ce nu-și vând femeia-mamă, Fiica, sora nu-și rănească! Citește mai mult La mulți ani, țara frumoasă!Să îmi naști bărbați viteji! Nu primi, la sânul tău,Venetici și să nu
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
Venetici și să nu-i crezi!La mulți ani, țara de basm!Vezi să nu ajungi de basme! Ți-a rămas doar bărbățiaDoinelor și cea din cazne!La mulți ani, țara de dor!Să trăiești și să-nfloreștiAici, lângă cel izvorSăne depeni vechi povești:Cu bărbați adevărați,Cu inima româneascăCe nu-și vând femeia-mamă,Fiica, sora nu-și rănească!... XXIV. EPIGRAME, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 704 din 04 decembrie 2012. Errare humanum est, șed perseverare diabolicum Toți avem
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
leilor de la MGM, spectacolele gratuite de circ cu trapeziști și trupă de acrobați de culoare, ceva în genul celei românești a familiei Moșoianu, pentru cei care aveau cazarea în complexul “Circu-Circus” ; cele două legende ale Romei imperiale de la “Caesar Palace”, depănate prin “animația” grupurilor statuare ale fântânilor arteziene de la parter și de etajele superioare, unde am filmat și am făcut poze și celelalte de care m-am mulțumit să aflu și să le privesc în poze, panouri publicitare, reviste, prospecte: grădina
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
extaziat și mi-au dat sentimentul plenar al infinitelor posibilități de transcendere în plan artistic a valorilor umane perene dar și a defectelor speciei. Să faci niște statui sau grupuri statuare într-o piațetă cu arteziană niște personagii care să depene - prin mișcare și dialog, sunet, culoare și lumină - miturile străvechi ale lumii etrusce și italice cu semințiile lor preromane și precreștine, iată un prilej de îmbunare sufletească și plecăciune adâncă în fața istoriei jertfelnice și valențelor artistice ale omului. Referință Bibliografică
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
ferma personală, continuu sub apăsarea nu a grijii de a exceda ceva în existența de zi cu zi, ci de a nu rămâne fără locuință sub umbrele pribegiei prin Europa, un spațiu generos până la granițele țărilor comuniste. Aici s-au depănat anii tristului și lungului exil. Au locuit întâi pe domeniul Bramshill, proprietate a Lordului Brocket, lângă Londra, apoi la proprietatea Ayot St. Lawrence, de asemenea, în Anglia, în perioada anilor ’50. În tot acest timp, Majestățile Lor au muncit pentru
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
buclucașul bătrânel! O jumătate de an mai târziu, la următoarea ei vacanță la părinți, în România, Eli era complet schimbată, îndurerată, îngândurată. De ce îi fusese frică, nu scăpase; Hans suferise un atac. Cu o naturalețe de-a dreptul supraomenească, Eli depăna amintirile, picurând printre rânduri tristețe și o stranie imponderabilitate eterică. Găsea cuvinte pentru cele mai complicate stări contradictorii, reușea să descrie tragic și comic concomitent, evocând momentele acelei mari treceri la care asistase involuntar, dar pentru care simțea o inexplicabilă
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
i s-a descrețit și buzele cărnoase s-au destins într-un zâmbet larg, dar scurt. - Ce faci, omule? Ce bine-mi pare că te văd!! L-am invitat entuziast la „una mică” cu gândul că aveam să mă relaxez depănând împreună amintiri din perioada studenției, să râdem împreună de perioada de glorie a vieților noastre. Și când colo, el era atât de trist de-mi era și teamă să-l întreb ce are. E o zi nelucrătoare. E sâmbătă. Nu
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
a murit, tu erai plecată la școală în București. A murit pe vremea secetei mari din 1946-1947. Nu îi era timpul să moară, dar au venit vremuri grele și ea n-a mai putut rezista. Și Florica a început să depene șirul amintirilor. Cam de pe atunci s-a stins și viața noastră cea bună și frumoasă cu cântece și veselie. Pe urmă am avut de tras numai necazuri mari. Cui îi mai ardea să cânte. Știi că pe barbatu-meu l-
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
acestui demers publicistic. Între supraviețuitorii luptelor de la Cotul Donului și Stalingrad, patru dintre ei trăiesc, cu privilegiul unui supliment de vârstă dăruit de Cel de Sus, în comuna Miroslovești, județul Iași. Bravii ostași de la Cotul Donului își duc povara bătrâneții depănându-și amintirile de război pe băncuțele de la poarta gospodăriilor aflate acum în grija copiilor, ajunși și ei în pragul neputinței aduse de vârstă. În satul Soci din comuna amintită își au gospodăriile Ion (Nică) Paiu, de 92 de ani, și
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
lăbuța cu ghearele scoase și o acoperea. Se mai întâmpla să-și înfigă ghearele în lăbuța fratelui sau surorii, căci dacă este vorba de mâncare, nu mai încape respect pentru gradul de rudenie. Între timp, la o bere cu amicii, depănam filmul zilei mele de pescuit. Ne uitam cu toții în ligheanul din plastic, admirând frumusețea peștelui și vorbeam dacă să-l dau eu pe datorie sau nu. Asta însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
parte, ele sînt cele ce dau elanul, chiar și acelea care au fost neplăcute și triste. Gîndul că au devenit trecut ne bucură, printre ele sînt și acele amintiri ce de multe ori ne înveselesc, fiecare persoană are amintiri de depănat. -Din nefericire ca peste tot în lume mai există pe ici pe colo cîte o persoană care se personifică cu instituția unde lucrează uitînd de reguli și umanitate, abuzînd de haina statului. Lasînd ura acumulată de-a lungul anilor prin
ÎNTRUNIREA COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN AUSTRIA LA DATA DE 03 FEBRUARIE 2012 de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346628_a_347957]
-
Acasa > Strofe > Timp > GÂNDURI, GÂNDURI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sub același așternut Cu aceleași gânduri vechi Îmi trec orele perechi Depănate în acut Câte curse pentru mâine La ce ușă să mai bat Că-s sătul de colindat Pentru stropul meu de pâine? Dacă primesc un refuz Cade greu ca o sudalmă: Mă lovește ca o palmă Peste față sau auz
GÂNDURI, GÂNDURI de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350964_a_352293]
-
vorba, cu fapta, cu gândul, așa cum spune ea. Este și un pic haioasă. Trântește câte o vorbă de duh, când te aștepți mai puțin. De câte ori ne întâlnim, stăm ore în șir de vorbă iar eu trebuie, musai, să o ascult. Deapănă amintiri din copilărie și tinerețe sau despre năzdrăvăniile noastre, când eram mici. Eu am răbdare cu ea, dar sora mea cea mică la care locuiește, îmi spune că repetă aceleași povești zi de zi și nu mai are răbdare să
REÎNTÂLNIREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345684_a_347013]
-
Cine-o cunoaște pe Buni și-o apropie de suflet „cât ai zice pește”, pentru că nu poți să n-o iubești, nu poți să nu guști alături de ea frumusețea cuvintelor și să nu te cufunzi în taina amintirilor scumpei doamne depănate la o șuetă, ori de câte ori se ivește ocazia. Teleormăneancă, născută cu 80 de ani în urmă, la 3 ianuarie 1933 în Țigănești, satul căruia îi sărută glia ori de câte ori ajunge să-l viziteze, doamna Elena Buică este absolventă a Facultății de Filologie
LA ÎMPLINIREA CELOR 80 DE ANI (3 IANUARIE 2013) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345698_a_347027]
-
prof. Ioan Huțanu, dar și ceilalți invitați care au adus fiecare câte o contribuție la evocarea marelui poet al neamului românesc: prof. Ion Ilie, directorul Centrului Județean de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, care a depănat amintiri despre întâlnirile sale de odinioară cu Grigore Vieru și cu alți artiști basarabeni, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu”, subliniind importanța personalității acestuia, profesoara și poeta Maria Baciu, accentuând asupra receptării actuale a poeziei în general și a poeziei
SIMPOZION „GRIGORE VIERU” LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352056_a_353385]
-
apa, colțuroasa și alunecoasa în același timp, uneori un simplu bolovan alb de pe coasta munților gata oricând să o ia la vale iar locul unde se oprește oamenii să-l aleagă drept loc de popas, la umbră lui să-și depene ofurile.Îmi place natură în forma ei sălbatică, îmi plac oamenii domoli și cu mult bun simț, îmi place lumea satului și dacă m-aș putea preface în ceva acela ar fi un clopot de biserică să însoțesc fiecare om
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
exprimate. El vedea întunericul, eu lumina ... el citea stelele, eu gândeam Universul și toate acestea, la un punct comun, ne făceau să deslușim fiindul. Într-o seară cețoasă a lunii ianuarie 2012 mă întoarcem grăbit spre casă pentru a-mi depăna momentele plăcute, pe care le trăisem la una dintre sesiunile științifice ale facultății la care predam, pe lângă etnologie și folclor, antropologie culturală și ... mitologie. În mijlocul de transport în care mă aflam, se apropie de mine un bătrânel uscățiv, înalt și
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
dumneavoastră când umbra vă urmărește, fără să vă spună niciodată nimic! Se plecă pe spate, depărtându-se de mine cu ochii mirați, întoarse capul fără să-mi răspundă, privind înainte, după care mă ținti cu ochii lui mici și scrutători, depănând o povestioară: Vara trecută am fost la Cetatea Poenari, pe vârful muntelui Cetățuia. De cum am început să calc lemnul podețului ce leagă lumea de azi cu cea a tainelor cetății am simțit că cineva mă urmărește și că voiește cu
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
spre o altă lume, a muzicii eterne. Am cunoscut-o pe violonista româncă la un concert al orchestrei "Phoenix Symphony". I-am propus atunci un interviu și ne-am întâlnit la restaurantul Mimi's Cafe, din Glendale. Aici mi-a depănat istoria vieții ei. Fără a fi urmărită de obsesia bolii, a zâmbit, a râs, a vorbit într-un ton pozitiv, timp de trei ore cât am stat cu ea la taifas. Mărturisesc că mă așteptam să aud clasica poveste de
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
să-l audă, când talazurile te asurzesc și te fac una cu apa spumegândă? Și totuși, chemarea din larg este precum cea a sirenei, unduioasă, tulburătoare, irezistibilă, dar cu atâta tristețe patetică-n glas!... În răstimpul peregrinării terestre, fiecare își deapănă povestea sa, cu parfum de mărgăritar, precum menestrelul medieval, cu lira lui, la poarta unui castel. Însă rar se găsește o poartă deschisă, fiecare stă ferecat în propriul ziggurat, cu obloanele trase: “Prea rar se găsește deschisă o poartă” - spune
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
câmpie. Undeva într-o doină, Undeva într-un vis, Undeva printre holde Ca pe palmă întins. Undeva în Europa... Țară străveche de plugari, Rădăcină a pământului, Pom din pomi seculari. Undeva, unde cerul Curge-n vii și livezi, Unde-și deapănă basmul Capra cea cu trei iezi. Unde vine din lupte Și acum Făt-Frumos, Undeva, unde-i vrednic Al strămoșilor os. Undeva la răscruce Și sub cerul deschis, Undeva într-o doină Țara mea s-a întins. Natura vie e minunea
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
tuturor piedicilor. Dumitru Sinu are ocazia să-l cunoască pe Tiberiu Cunia în anii pribegiei, drumul său spre libertate și împlinire urmând o traiectorie comună, pe alocuri, cu cea a profesorului Cunia. Și astăzi cei doi păstrează legătura și își deapănă la telefon mai ales, ore în șir, amintirile... Domnul profesor Tiberiu Cunia se bucură de un statut cu care puțini dintre confrații noștri români sau de alte naționalități se pot mândri: deținător al Premiului von Humboldt pentru activitatea stiințifică desfășurată
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]