7,752 matches
-
Eu voi pleca de mâine în anotimpul meuTu vei dormi când tainic voi incerca să-nchidNu poartă năruita, cu mâini de spini și frig,Ci vremea împreună, în ochiul unui zeu.Te voi visa, frumoaso, dar nu am să cutezSă tulbur depărtarea amiezelor tăcuteTârzia mea ființă, ascunsă între cute,Te va șopti prin perini, cu nume de botez.În brațele de smirna, cu care m-ai vândut,Îi vei primi, desigur, pe cei mai josnici miriși voi simți cum scurma pumnale-n
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mea de urâtă, dar acolo nu era nimeni, doar șirul prelung de spaime și mâinile mici, strângându-se deasupra capului, să nu mă lovească din nou piciorul acela cu pantof de lac și mâna aceea sub formă de gheara ...și depărtarea care durea când mama mea dispărea în colbul drumului, ducând cu ea parfumul de mere și mângâierea pe ... Citește mai mult Tu trebuie numai să înțelegi dragosteaca o coaja de ou într-o batistă,mai aspră că mâna unui măceș
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
fruntea meade frig,pește fruntea mea de urâtă,dar acolo nu era nimeni,doar șirul prelung de spaimeși mâinile mici, strângându-sedeasupra capului,să nu mă lovească din noupiciorul acela cu pantof de lacși mâna aceea sub formă de gheara...și depărtarea care dureacând mama mea dispărea în colbul drumului,ducând cu ea parfumul de mereși mângâierea pe ... XXX. DRAGOSTEA MEA, IEDERA, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015. Asculți? Zăpezile cad peste mine ca iedera stinsa
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
toți rărunchii: -„Spuneți-mi, clar, voi n-ați găsit o țară făcută, de-unii dintre proprii fii, de-ocară?... Care-ați trădat-o toți... părinții... fiii... unchii ???” Apoi, am așteptat ce-am așteptat... și am lăsat-o... Și-aud din depărtări și până-n dreptu-mi un sfânt ecou, ce-a izbucnit din pieptu-mi: -„Da-n inimă... și-n gând... ți-ai căutat-o?...” Un țipăt scurt, ce mintea mi-a străpuns-o făcu s-apară din neant, pribeagă, o Românie, încă, neîntreagă
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
un roman pe e-book sau în ediția tipărită, majoritatea tinerilor vor răspunde că preferă cărțile electronice. De ce? Pentru că au ipad, tablete, telefoane și mai ales noile variante de e-reader care sunt mult mai prietenoase cu cititorul, la doar un „click” depărtare și pentru că nu trebuie să meargă la bibliotecă după carte. Nu le-a explicat nimeni că atunci când iei în mână cartea clasică, tipărită, pe care o poți simți și frunzări în voie, este cu totul și cu totul o altă
Tinerii noştri în ipostaze literare. Raportarea la realitate. [Corola-blog/BlogPost/93678_a_94970]
-
am purtat steagul țării noastre în fața întregii lumi. Jocurile Olimpice de la Rio sunt oficial deschise, iar după emoțiile de la festivitate vin altele și mai mari: cele din concurs. Vă mulțumesc pentru mesajele voastre de încurajare. Chiar dacă sunteți la mii de kilometri depărtare, cuvintele voastre mă fac să simt că sunteți toți cu mine aici, în sala de antrenament. Veți fi cu mine și când intru în competiție și voi face tot ce pot ca să vă iau cu mine și pe podium. Hai
“Ce momente minunate”. Mesajul Cătălinei Ponor, portdrapelul României, după festivitatea de deschidere a JO [Corola-blog/BlogPost/93746_a_95038]
-
am purtat steagul țării noastre în fața întregii lumi. Jocurile Olimpice de la Rio sunt oficial deschise, iar după emoțiile de la festivitate vin altele și mai mari: cele din concurs. Vă mulțumesc pentru mesajele voastre de încurajare. Chiar dacă sunteți la mii de kilometri depărtare, cuvintele voastre mă fac să simt că sunteți toți cu mine aici, în sala de antrenament.Chiar dacă sunteți la mii de kilometri depărtare, cuvintele voastre mă fac să simt că sunteți toți cu mine aici, în sala de antrenament. Veți
“Ce momente minunate”. Mesajul Cătălinei Ponor, portdrapelul României, după festivitatea de deschidere a JO [Corola-blog/BlogPost/93746_a_95038]
-
mari: cele din concurs. Vă mulțumesc pentru mesajele voastre de încurajare. Chiar dacă sunteți la mii de kilometri depărtare, cuvintele voastre mă fac să simt că sunteți toți cu mine aici, în sala de antrenament.Chiar dacă sunteți la mii de kilometri depărtare, cuvintele voastre mă fac să simt că sunteți toți cu mine aici, în sala de antrenament. Veți fi cu mine și când intru în competiție și voi face tot ce pot ca să vă iau cu mine și pe podium.
“Ce momente minunate”. Mesajul Cătălinei Ponor, portdrapelul României, după festivitatea de deschidere a JO [Corola-blog/BlogPost/93746_a_95038]
-
1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului RĂMÂI... Nu pleca! Rămâi! Nu-i timpul Să te-ndepărtezi... Ochi de amor veghează, viața ta, Să nu te pierzi. Nu-ți înfige-n minte gânduri Ce n-au rost și leac, Depărtare în iubire... Astea rău îți fac. Când ești mult, prea mult iubită, Nu-i bine-i păcat, Să-ți sfărmi, să-ți rănești perechea... Oare ai uitat?... Clipele de-amor profunde, Zâmbet, bucurii, Când jurai ca el e omul Pentru
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
cu oamenii, împăcat cu Dumnezeu.Ce să-mi mai doresc în plus? - Împotriva lui Dumnezeu nu luptă decât diavolul și oamenii pe care a reușit să-i atragă de partea sa. - Dumnezeu se ascunde în faptele bune ale oamenilor. - Orice depărtare de Dumnezeu duce iremediabil la suferință și la moarte. - Sfârșitul lumii nu depinde atât de Dumnezeu cât de purtarea noastră, a oamenilor. - Oglinda reflectă chipul omului iar conștiința chipul lui Dumnezeu. Citește mai mult - Dragostea curată se naște din rugăciune
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
cu oamenii, împăcat cu Dumnezeu.Ce să-mi mai doresc în plus?- Împotriva lui Dumnezeu nu luptă decât diavolul și oamenii pe care a reușit să-i atragă de partea sa.- Dumnezeu se ascunde în faptele bune ale oamenilor.- Orice depărtare de Dumnezeu duce iremediabil la suferință și la moarte.- Sfârșitul lumii nu depinde atât de Dumnezeu cât de purtarea noastră, a oamenilor.- Oglinda reflectă chipul omului iar conștiința chipul lui Dumnezeu.... XIV. CÂND ȘAPTE ȘI CU TREI NU MAI FAC
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
mea de urâtă, dar acolo nu era nimeni, doar șirul prelung de spaime și mâinile mici, strângându-se deasupra capului, să nu mă lovească din nou piciorul acela cu pantof de lac și mâna aceea sub formă de gheară ...și depărtarea care durea când mama mea dispărea în colbul drumului, ducând cu ea parfumul de mere și mângâierea pe care nici nu mai știu dacă mi-a dat-o cândva, lăsându-mi mie doar atât: cerul ca un tăvălug înghimpat, o
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
poate ? Deja sunt toate prinse-n gând ! Miros de flori ? Pe săturate Am rupt din trupu-ți rând pe rând. Ori de la pete de culoare De pe pământ sau de prin zări ? Acestea nu se pierd sub soare, Cât timp privesc în depărtări. Deodată simt ! Se risipește Spre nicăieri norul de gânduri Și mă întorc la vers hoțește, Să te pictez iar printre rânduri. Întâi voi zugrăvi alene, Mărgeanul strâns la tine-n păr. Sub el, cărbune ca sprâncene Și buzele cu roș
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > POEM PENTRU TINE Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Poemu’-acesta-i pentru tine ,iubita mea din depărtări! Tu ai plecat pe căi străine - ne-om întâlni în alte zări. Când soarta ne va reuni, va fi exact cum îmi doresc, Tu, muza mea cea călătoare, iar eu poetul pitoresc Care-ți va recita poeme de dragoste, dar
POEM PENTRU TINE de NELU PREDA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382149_a_383478]
-
ale primarului, iar în raport cu preferințele publicului își consolidează o faimă de organizator cointeresat de binele sufletesc al iubitorilor de muzică. El însuși artist interpret, nu se situează decât la un pas de artiștii pe care-i impresariază, nu la o depărtare dintre două lumi și de aceea, relația cu ei e una de fraternitate, înainte de alte probleme ivite din ceea ce include o colaborare pentru făptuirea spectacolului muzical. Sunt luate ca neînsemnate lacunele din activitățile de tipul celor pe care le făptuiește
AUREL MOGA. EVOLUŢII NERĂMASE SCURT FULGER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382217_a_383546]
-
cum treci, Dar nu știu care gând o să te fure. Spre ruginiu și galben să-ți apleci Privirea, ce de ele să se-ndure. Vor verdele din ochii tăi să-l fure, Dar n-o pot face, dacă pleci și treci. În depărtări îți risipești polenul, Pe care vântu-l duce către floare, Iar cerul nu-și mai termină desenul, Că l-ai lăsat din nou fără culoare. Și nici acum nu pot urca în trenul, Care-mi trecu prin gară. De ce oare ? - Leonte
POLEN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382236_a_383565]
-
Îi tulbură adâncul Și mersul fără pas. Seninul se-nnegrește Și curge peste mare, Iar valurile-n spume Se-nalță către zare. O forfotă nebună Se rupe din lăuntru Și din adânc de mare Cutremură pământul. Începe-o vijelie Ce-aruncă-n depărtare Stropi plumburii de lacrimi Ieșiți din miez de mare. Plânge în hohot cerul, Iar țărmul se desprinde Să curgă peste morții Ce își doresc morminte. E jale pretutindeni Și soarele pălește Căci lacrima din mare Lumina i-o-nnegrește. Bulbuci
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
de contemplare, cât să înțeleg care e poziția potrivită. Fără să pun întrebări, urmăresc din mijlocul sufletului trupul atitudinii care se alipește întâmpinând primăvară , se contopește cu inima în îmbrățișări văratece, se curbează în poziția toamnei, sau se alungește în depărtările înzăpezite. Urmăresc cu atenție schimbările anotimpurilor să știu cum să îmi îmbrac pașii. Învăț să mă adaptez vremurilor...chiar să shimb timpul cu razele ochilor plini de tine clipă de clipă. (13 oct 2015) Referință Bibliografica: Clipă de clipă / Iulia
CLIPĂ DE CLIPĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382286_a_383615]
-
învățau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul “roman”... Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug și de pe Nipru, acele soții și fete de traco-geți și carpi, de la sute și sute de kilometri depărtare ca să fie “fecundate” de soldații “romani”? După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau și “curve”, ba chiar și mute, nefiind în stare să-și transmită limba strămoșească copiilor lor! Cât despre noi, urmașii lor, cum ne-am putea numi altfel decât
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
noastre sufletești. Temerile și disperările care stăpânesc sufletul îndoliat al poetei se topesc în metafore și personificări de mare forță sugestivă, prin cuvinte aparținătoare aceluiași câmp semantic, precum: „mal înflorit de angoase, cărare de spaime, frigul din mine, m-ascunde depărtarea” etc. Apreciem semnificația majusculei, care potențează sensul cuvintelor-cheie, precum: „Cuvântul, Moartea, Viața, Poezia” etc. Poeta pendulează între disperare („Mi-e sălbatic de dor/ să-mi fie bine”- Sălbăticie) și speranță („Aștept/ să cadă primul strop de soare” - 22 septembrie), încercând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
de Igor Bauersima. Alexandra Badea a mai lucrat, de același autor, și Norway.Today, în 2005, în Italia, la Castilioncello - locul de unde, cîndva, am avut norocul, cum mi-au explicat localnicii, să văd, într-o zi coborîtă din vis, în depărtarea apelor, Corsica cea impunătoare. De ce nu mi s-a părut o izbîndă 69? Pentru că se merge, prea mult, pe clișee folosite și răsfolosite, convenții peste care dai peste tot în lume în teatrul-instalație-performance multimedia. M-a surprins, într-un fel
Femeia si Barbatul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8219_a_9544]
-
mod clar supremația. Imitatorii săi nu reușesc să fie decât epigoni zbătându-se între stângăcie și pornografie. Originalul rămâne inconfundabil: un poet la care regimul fantasmatic nu mai este nocturn, romantic, oniric, ci diurn și "gospodăresc". Evaziunea în înălțimi și depărtări, zborul dintr-o realitate joasă și cenușie, într-o supra-lume cu reguli mai generoase și culori mai vii, sunt substituite printr-o uimitoare densificare a lumii mărunte aflate la îndemână. Tot ce apare pe ecranul vieții poetului devine important și
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
a alunecat spre o ratare pe care nu v-o reproșați. Cinci pahare - ilustrează senzația generală că trăiți de multă vreme aceeași zi, după un program nesmintit: "am ciocnit vreo cinci pahare și-am plecat cam beți acasă/ urmărind în depărtare restul de viață rămasă/ nu ne bucurăm de soartă, nu ne bucurăm de noi/ avem inima rănită și-mpacheta-tă-n noroi/ niște gheare de argilă mă săgetau indecis/ par-că-aș fi furat femeia și sexul din paradis// dau chitanțe sărăciei să mai plece
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
din calendare. Dacă orientarea narcisică m-a ajutat, cât de cât, în mai juvenilele mele celebrări de mineri și alți oameni ai muncii, asumarea ei nu-mi reușește în poezia de la pagina 29 a culegerii: "Uneori sunt foarte frumos, / din depărtările oglinzii / mă privesc / ochii tăinuiți ai unui zeu. // În acele zile umblu prin lume / ca Dyonisos / înconjurat de o mulțime veselă." Veselie reală și amăgire temporală, opusă stării de spirit pe care o constatase la oamenii din jurul său prea repede
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
evaziunea în narcisism! Parcă pentru a mă degaja de umbra "protectoare" a personajului sovietic invocat, mă proiectam într-un nenumit Rastignac sfidând Parisul (A nous deux, maintenant!), cu lumea "așternută la picioare": Douăzeci de ani ai, numai douăzeci! Vezi, în depărtare zarea se-ncovoaie, Luna-ți împlinește pașii pe poteci ca-n făgașuri stropii albi de ploaie. Iarba sub călcâie freamătă supus, luminos e aerul și tare, drumul ca un far a izbucnit în sus așternându-ți lumea la picioare. Versuri dictate
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]