467 matches
-
la nivelul articulării semnelor, al sintaxei acestora, considerăm că topografia sintactică a publicisticii eminesciene oferă informații relevante privind funcționalitatea procesului de semnificare. Structura sintactică influențează orientarea argumentativă a limbajului, fie prin accentuarea agentivității (asumarea acțiunii de către actorii politici), fie prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare și pasivizare. Lingvistica franceză introduce noțiunea de schemă textuală globală 376, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, și stabilește drept scheme textuale esențiale: narativul, descriptivul și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o relație. Axa 3. Starea conștiinței este globală pe durata diferențierii senzoriomotrice, dar investirea exclusivă a acestei funcții corporale, totale, conduce la confuzia conștiinței, ceea ce va împiedica atenția, învățarea și comunicarea. În cazul autismului fixat, există probabil o trăire de depersonalizare, conștiința nu mai reușește să fixeze trăsăturile distinctive care definesc individul. Axa 4. Maturizarea structuralo-funcțională: funcționalitatea are câștig de cauză asupra structurării, ce conduce la nediferențierea funcțiilor și la o labilitate energetică și emoțională care împiedică acțiunile voluntare, proiectele de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
valoare, directorii de conștiințe au fost reduși la tăcere sau chiar trimiși în închisori, selecția s-a făcut apoi îndeosebi pe baza “dosarelor de cadre”, verificându-se puritatea originii sociale. Rezultatele n-au întârziat să apară: comportament aservit și birocratic, depersonalizarea relațiilor între actorii sociali, limitarea sau anularea inițiativelor individuale și a comportamentului creativ. Memorizarea mecanică, mimetismul, reproducerea impersonală au devenit singurele “răspunsuri” posibile ale studenților. Un program de "impregnare" la care puțini au putut rezista. Impactul a fost atât de
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
însuși contează doar ca resursă sau cost pentru economie. Cea de-a treia angoasă este consecința la nivel politic a înstrăinării de natură și a izolării de ceilalți. Funcționarea societății și a economiei necesită un aparat birocratic care duce la depersonalizarea individului, aparat în fața căruia chiar și statul este neputincios. Consecințele negative ale dorinței de autodesăvârșire a individului determină fie acceptarea sau criticarea modernității în întregul ei, fie acceptarea ei parțială, considerând că avantajele pe care le aduce implică și riscuri
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prietenă vede cartea aceasta ca pe o copie palidă a cărții lui Dan Lungu, Cum să uiți o femeie, mi se pare necesar să zăbovesc nițel. Personajul lui Teodorovici este la vârsta studenției. În școală se întâlnesc tineri demotivați până la depersonalizare. Ar trebui să citească zilnic pasaje întregi din Cartea adolescentului miop pentru a se smulge din teroarea nefăcutului. O carte își poate arunca cititorul, dacă el nu se opune cu încrâncenare, pe o orbită a construirii de sine. Să nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cu totul prematur de enumerat și de între onformism și libertate studiat în detalii. Lipsește și perspectiva și mai ales o amplă documentare. Dar o definiție globală poate fi totuși încercată: într-o perioadă de populism cultural egalitarist, de totală depersonalizare și nivelare, Constantin Noica scria despre Ce înseamnă cultură de performanță (1981), Despre cei douăzeci și doi sau cultura de performanță (1981). Textele au fost publicate recent în Simple introduceri în bunătatea timpului nostru. El patrona și stimula, alături de P.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ridicol, una dintre cele mai grave răni culturale, trebuie să dispară. Să fie extirpat din rădăcină ! Să redevenim noi înșine și în limbaj și în orice altă formă de expresie. Să nu mai repetăm mecanic, stereotip, până la abrutizare și totală depersonalizare ! Cultura nu apare și nu funcționează în gol, ci într-un mediu moral și spiritual. Alte răni grave sunt frica, suspiciunea, secretomania, sentimentul permanent de constrângere, de neputinț ă și furie oarbă, mereu reținute, atât de tipice societăților totalitare. Trebuie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la care nu renunță (toți scriitorii sunt scriitori, deoarece toți sunt membri egali ai Uniunii Scriitorilor, cu carnet în regulă), scriitorul, așa zicând particular este partizanul selecției libere de valori și al ierarhiei corespunzătoare. El respinge din instinct nivelarea, nediferențierea, depersonalizarea, cu toate corolarele sale: consacrări oficiale, premii formale, ocupări de poziții sociale, distincții de diferite tipuri ca recompense pentru merite politice de partizanat etc. 5. Și cu aceasta am ajuns la, poate, cel mai caracteristic fenomen al postcomunismului cultural: apariția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
același timp, de a-și afirma cu dificultate un început de personalitate. Prin confruntare, maturizare inevitabil progresivă. Intervine mereu dialectica formă/fond, absolut specifică României moderne, sub toate aspectele. în plus, după invazia comunistă, ea trebuia să reziste și nivelării, depersonalizării, mistificării ființei sale. în astfel de condiții disperate, nu se cere oare prea mult culturii române, încă nu foarte solidă și dezvoltată, să fi fost pe deasupra și foarte creatoare, producătoare de mari opere și valori? Problema sa esențială era de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vorba sinistra epocă a șefilor, dictatorilor, conducătorilor, Führer-ilor, părinților popoarelor etc. Cunoaștem cu toții ce ravagii au făcut și mai fac încă. Și aceste calamități se răsfrâng și în ordinea spiritului: dogmatism și nivelare spirituală, dominarea și suprimarea spiritului critic personal, depersonalizare și clișee învățate mecanic etc. Toate marile adevăruri le descoperi singur sau nu le descoperi niciodată. N-ai nevoie de nici un ghid, care să-ți spună imperativ: gândește ca mine ! Să ne asumăm deci riscul inițiativei proprii ! Personal am rămas
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
purtătorului de cuvânt al culturii oficiale. Notele sale definitorii, ultime, sunt conformismul și mediocritatea. El gândește exclusiv prin scheme date, clișee impuse și deci preluate, ierarhii bine disciplinate. Recrutarea acestui personal se face exclusiv în baza acestor criterii și afinități. Depersonalizarea sa mai ales în astfel de cazuri este totală și definitivă. Individualitatea, inițiativa personală și expresia proprie îi sunt refuzate și eliminate din start. El acționează, vorbește și scrie exclusiv prin acte de dresaj, intrate definitiv în reflex. Un astfel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
-i a lui, având În coaste proprietari care n-au visat vreodată să fie unde sunt acum. Două cazuri despre personalizarea spațiului, despre pierdere, despre despărțirea psihologică de statut, trecut, valoare personală. Povești despre desprinderi iremediabile de autenticitate, despre umilințe, depersonalizare forțată, agonie și sfârșit. Dar pe cine mai interesează umilințele unor bătrâni atemporali, speță În curs de dispariție? (27.03.2010) Școala Sahalinului Un coleg din București, profesorul Septimiu Chelcea, Îmi atrage atenția că Într-un tratat de metodologia științelor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
foarte important. Metoda cea mai modernă de relaxare este „Trainingul Autogen“ (terapia prin autosugestie). Pentru ca acestă tehnică de relaxare să aibă succes sunt necesare trei condiții importante: motivarea pacientului, cel puțin un nivel mediu de înțelegere și absența simptomelor de depersonalizare. Pornind de la observarea comportamentelor, motor, fizic, psihic și social ale pacientului cu SM, putem formula următoarele posibile scopuri pentru punerea la punct a unei terapii de relaxare: a) scopuri somatice, b) scopuri psihosomatice și c) scopuri psihice și psihosociale. a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
amorțeală, furnicături, amețeală, dureri ușoare de cap și disconfort precordial), tensiune musculară (resimțită sub formă de tremurături, încordare a mușchilor și durere) și o diminuare a atenției (care duce la dificultăți de concentrare și, dacă senzația persistă, la derealizare și depersonalizare). Majoritatea persoanelor nu reușesc să asocieze aceste simptome cu o amenințare precedentă; în schimb, le percep ca semn al iminenței unui pericol fizic. Se tem că sînt pe punctul de a face un atac de cord, de a se prăbuși
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stres este identic, fiind necesară și prezența cîte unui simptom din grupurile asociate cu reexperimentarea, evitarea și hiperexcitația. De asemenea, se impune existența disocierii în momentul producerii evenimentului sau imediat după aceea (de exemplu, senzația de paralizie sau confuzie, derealizare, depersonalizare). Se impune ca tulburarea să se manifeste într-un interval cuprins între două zile și patru săptămîni și nu trebuie să fie cauzată de factori organici. Unele aspecte ale criteriilor de diagnoză a stresului acut sînt controversate; Bryant și Harvey
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Glodeanu, cât și Vasile Ilea (torturat la Gherla) cred că Securitatea urmărea să obțină noi informații despre rezistența anticomunistă. Ioan Săbăciag subscrie ideii conform căreia informațiile erau principala motivație a torturilor, dar crede că, în subsidiar, se dorea și robotizarea, depersonalizarea victimelor, pentru a le transforma în elemente obediente ale noii societăți. Constantin Rodas explică încercarea de distrugere a tineretului din România prin aceea că exista pericolul ridicării societății, datorită generației 1948. Totuși, el consideră că planul comuniștilor a eșuat, întrucât
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
meu animal, spre care uneori te târăsc vârsta, frecventările inutile sau neglijarea exercițiilor spirituale, prinzând de veste abia În ceasul al unsprezecelea de pierderea de sine, nu numai a sufle tului, care mă pândea. Nici gând, prin urmare, când constați depersonalizarea și automatismul acestor femei, să le condamni În numele unei mo rale de care se abuzează atâta și care și-a pierdut de mult orice autoritate și eficacitate. Nici morala, dar nici rațiunea, cu tumbele și tocmelile ei, n-au ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
construia imaginația mea erotică în momentul strânsului în brațe stricau pe loc mirosurile. De la aceste baluri anuale, sortite a răsplăti - ca porția de țuică la masa festivă de 23 August și premiul în cărți de la sfârșitul anului - un tip de depersonalizare cazonă, m-am ales cu o oroare de damfuri biologice niciodată temperată. Mama mirosea frumos, prietenele mamei, care mă strângeau uneori în brațe, miroseau divin, mai ales doamna Stănescu, despre care se vorbea că trăia cu farmacistul din colț, până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mișcării New Age includ sfera „religiosului” în cea a „spiritualității”. Faptul se poate deduce și din cuprinsul doctrinei New Age. Bruno Würtz și Damian Thompson nuanțează ideile de bază ale acestei mișcări religioase speciale. În esență, ele sunt următoarele: a) depersonalizarea lui Dumnezeu; b) divinizarea panteistă a omului; c) interpretarea ludică a creației; d) răul constă în ignoranță; e) New Age practică o sinteză a înțelepciunii orientale cu știința occidentală. automântuirea. XV.3. Personalități New Age una dintre tezele de bază
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
enumerate și descrise anterior (așteptările subiecților și ale experi mentatorului; slaba reprezentativitate a eșantionului; validitatea ecologică scăzută; distorsiunea datelor datorită instrumentelor de măsurare, aplicărilor repetate, pierderii de subiecți și regresiei statistice etc.). Pe lîngă toate acestea, experimentul poate conduce la depersonalizarea subiecților și de aceea metoda trebuie asociată cu principii etice și deontologice riguroase (trebuie întotdeauna să se ceară acordul subiecților pentru a fi incluși în cercetare, aceștia se pot retrage în orice moment al desfășurării experimentului, atitudinea experimentatorului trebuie s.
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
e încețoșat. Individul, în general, pare să aibă o existență certă numai „în acte”: nea Visu, Cleante, Speranță, nea Mutulete, Nelu Colonelu sunt personaje lipsite de o structură proprie, figurând doar ca angajați ai „Atelierului de pietrărie și obiecte decorative”. Depersonalizarea, alunecarea permanentă spre ipotetic, imposibilitatea de a se defini pe sine și de a-i defini pe ceilalți sunt caracteristici ale „sperietorii”. Făcută din lut, cu un cap de oglinzi strălucitoare, ea nu trebuie să gonească, ci să atragă, rolul
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
fost lăsate omului să-i ascundă gîndul”. Am crezut mereu că sînt făcute să-l descuie, să l elibereze și să-l lumineze. *Predic, ori de cîte ori am ocazia, necesitatea educării „punctului de vedere” ca formă de rezistență împotriva depersonalizării. Ceea ce a slăbit sistematic e coeziunea poporului. Fraze ca: „Niciodată poporul n-a fost mai strîns unit în jurul partidului și al conducătorului său” sînt pur retorice. Poporul, Cîrmaciule, suferă de anomie. *„Parcă trebuia să-ți iasă un articol în ziarul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
boală sau tortură, prin Înșelăciune și prin falsă compătimire, prin mistificare sau prin scrisori anonime, prin micile Învățătoare sau prin inchizitori”. Configurația de ierarhii, coduri și obiective, urmărind proiectul răului absolut organizat, realizează până la urmă tocmai atomizarea existenței, vidarea comunicării, depersonalizarea, dezordinea spaimei, opacitatea apatiei, glaciațiunea perfectă a terorii. Oarba opresiune dirijată are În vedere o colectivitate masificată Într-un unic trup enorm și supus, care „vede”, Însă, totul, fără a accede la sursa ascunsă care i-a deformat și degradat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de frecvent În retorica dezbaterilor publice și În produsele culturii pop și senzaționaliste, comercializate astăzi. Oricum am privi textul, Însă, ca o istorie a alienării În familie și societate sau ca o metaforă a solitudinii, ca scrutare a procesului de depersonalizare, chiar și ca invocare simbolică a situației unui grup sau a unei comunități persecutate pe motive rasiale sau În conjuncturi istorice extreme (am putea evoca Auschwitz, Vortuga, Cambodgia, Rwanda, Kosovo) sau ca o parabolă politică vizând minorități etnice, politice, religioase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
schizotipală, de tip borderline și evitantă le este propriu un stil emoțional evitant. 5.2.3. Tulburarea de personalitate schizotipală Este caracterizată printr-un comportament excentric, dominat de bizarerii și percepții distorsionate ale propriei persoane și ale ambianței - din spectrul depersonalizării și derealizării -, care întrețin un deficit relațional și adaptativ cvasiconstant. În plan perceptual, sunt definitorii experiențele insolite, adeseori de tipul iluziilor corporale, a pseudohalucinațiilor și a fenomenelor de percepție delirantă. Sunt patognomonice fadingul mintal, episoadele de ambivalență, tendințele ruminative și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]