1,282 matches
-
Lumea dezvoltată și-a creat proprii competitori. Performanța specială a unor state mari este că au știut să convertească globalizarea pentru a răspunde și intereselor proprii. Nu am vrea să se înțeleagă că aceste țări au "furat", au "confiscat", au "deposedat" statele dezvoltate (în principal SUA) de instrumentele și mecanismele pe care acestea le-au lansat pe piață. Nu, este vorba despre o adaptare la aceste mecanisme și fluxuri, de o utilizare diferită a lor. Unele state mari s-au integrat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a căpătat tot mai mult teren ideea că trebuie încredințate domeniului privat din ce în ce mai multe activități ale sectorului public. Ca urmare, sectorul public a început să fie ocupat din interior de către cel privat; acesta din urmă a reușit nu doar să deposedeze sectorul public de teme și preocupări, ci chiar să-și impună criteriile într-un domeniu care funcționează după alte standarde. În felul acesta, sectorul public a devenit un gen de carcasă în interiorul căreia activitățile au fost organizate pe alte baze
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
cu tot ceea ce este bun și performant, iar cel public e desconsiderat și degradat din rangul său firesc, menținându-se aparențele că el ar conduce și ar controla tot ceea ce se întâmplă în spațiul său tradițional, când, de fapt, este deposedat de puterea reală. Avansul deținut de interesul privat nu numai că a dus la expansiunea acestuia, la "ocuparea" unor domenii care, în mod tradițional, reveneau puterii centrale, ci la împingerea statului într-un plan secund. În fapt, în ultimele decenii
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
voiesc decât arareori /să se adune, având un scop comun/, dacă nu pot pune mâna pe ceva miere. Pun ei mâna pe miere mereu - am spus eu - în măsura în care căpeteniile sunt în stare, ele însele, să aibă partea leului, atunci când îi deposedează pe cei avuți și când împart poporului. Așa, deci, pun mâna. Aceștia, care sunt deposedați, sunt siliți să se apere, spunând și făcând în adunarea poporului orice pot. Cum de nu? Sunt totuși învinovățiți de către celălalt grup - chiar dacă nu doresc
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe ceva miere. Pun ei mâna pe miere mereu - am spus eu - în măsura în care căpeteniile sunt în stare, ele însele, să aibă partea leului, atunci când îi deposedează pe cei avuți și când împart poporului. Așa, deci, pun mâna. Aceștia, care sunt deposedați, sunt siliți să se apere, spunând și făcând în adunarea poporului orice pot. Cum de nu? Sunt totuși învinovățiți de către celălalt grup - chiar dacă nu doresc vreo revoluție - că uneltesc împotriva poporului și că sunt oligarhi. Ei bine? Până la urmă, după ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să fie autonome, ci dependente, fiindcă rolul lor se limita la reproducere. Căsătoriile trebuiau făcute Între parteneri viabili, capabili de „Înmulțire sănătoasă”. Deși cineva avea cancer, tratamentul se calcula după oportunitatea ca o persoană să trăiască. Romii trebuiau depistați și deposedați de pământ, fiindcă erau considerați „disgenici”. Disgenicii trebuiau supraimpozitați (la fel și celibatarii În comunism). Veniturile trebuiau redistribuite ca să-i sprijine pe cei eugenic mai apți și pentru creșterea potențialului biologic. O expresie clară a incompatibilității dintre eugeniști și gândirea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu bărbați români erau puternice și periculoase. Atenția sa se Îndrepta mai ales asupra femeilor de etnie maghiară ce se căsătoreau cu bărbați români, pe care le descria drept agenți conștienți ai unei conspirații revizioniste al cărei scop era să deposedeze națiunea română de bărbații ei sănătoși și să crească generații de maghiari devotați cauzei revizioniste: Diferența enormă dintre numărul bărbaților români care iau În căsătorie femei maghiare și numărul bărbaților maghiari care iau de soții femei române arată că exogamia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care le dețineau și spațiile În care Își practicau meseria urmau să le fie redistribuite etnicilor români. Medicii evrei puteau, teoretic, să continue să practice medicina, Însă nu puteau avea clienți decât printre alți evrei, iar În plus, legea Îi deposeda de o mare parte din capitalul operațional deținut 81. Astfel de politici antisemite agresive nu făcuseră parte din discursul eugenist inițial și nici din legislația În domeniul sănătății publice. În realitate, legislația antisemită acționa În direcția agravării unei probleme pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
europene ale fostului „lagăr socialist” a plecat din Rusia. Și totuși, în aceste țări, a fost cea mai puternică aptitudinea elitelor conducătoare de a supraviețui peripețiilor tranziției, ceea ce constituie o adevărată ilustrare a adevărului paretian potrivit căruia este „greu de deposedat o clasă conducătoare ce știe să se servească de viclenie, de fraudă, de corupție într-un mod inteligent” (Pareto, 1916, § 2179). Analiza a trei generații de conducători politici (generația Brejnev, generația Gorbaciov și generația Elțîn) arată că, la mijlocul anilor ’90
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a strânge bani, în a tezauriza, în a ne plasa economiile într-o instituție bancară sau financiară. Antiphon își bate joc de un avar care refuză să-și ajute un prieten, își îngroapă comoara într-o grădină și, după ce este deposedat de ea, regretă că n-a dat cu împrumut suma cerută, care ar fi rămas astfel în posesia lui. Ironic, el conchide că banii îngropați într-o grădină, plasați într-o bancă sau împrumutați unui prieten există la fel de puțin din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să te crezi mai deștept decât alții.” (La Rochefoucauld) Când hoțul pleacă după apă are grijă să Încuie ușa. Pentru că este convins că toți sunt hoți ca el.) Cine Învață de la altul e hoț cinstit. Pentru că prin aceasta nu-l deposedează de un bun, ci, dimpotrivă, Îi sporește autoritatea intelectuală sau morală.) O sută de tâlhari nu pot despuia un om gol. Justețea unui adevăr, noblețea unui act generos sunt realități ce nu pot fi compromise, oricâte calomnii ar fi Îndreptate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Chișinău după revenirea autorităților române, iar articolul profesorului Leon Volovici analizează trei jurnale ale intelectualilor evrei din timpul perioadei antonesciene. Conceptul de bază al guvernămîntului românesc din Transnistria a fost recuperarea uriașelor cheltuieli ale războiului, iar evreii ucraineni au fost deposedați pentru Îndeplinirea acestui obiectiv. Ei au fost Încadrați În ghetouri/lagăre, iar apoi plimbați prin toată Transnistria pentru că urmau a fi trimiși peste Bug. În continuare, Jean Ancel descrie calvarul evreilor În timpul convoaielor morții - crime, foamete, violuri, furturi etc. În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bisericii, precum și „pământurile coroanei” fuseseră preluate de țărănime. Țăranii bogați care aveau ferme independente („separatorii” reformelor lui Stolypin) au fost, În general, siliți să Își cedeze pământurile satului, iar societatea rurală a fost radical comprimată. Cei foarte bogați au fost deposedați și mulți dintre cei foarte săraci au devenit proprietari pentru prima dată În viața lor. Conform anumitor cifre, În Rusia, numărul lucrătorilor agricoli fără pământ a scăzut la jumătate, iar suprafața medie a proprietății țărănești a crescut cu 20% (În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și șerbii, aceștia erau imobilizați În mod legal. S-a reintrodus un sistem de pașapoarte interne, pentru a curăța orașele de „rezidenții indezirabili și neproductivi” și pentru a se Împiedica fuga țăranilor. S-au adoptat legi prin care aceștia erau deposedați de armele pe care le folosiseră la vânat. În sfârșit, Începând cu 1939, colhoznicii care locuiau În afara nucleului satului (cei din hutor), adesea În vechile lor ferme, au fost strămutați forțat. Această ultimă mișcare a afectat mai mult de o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
concepțiilor organiciste și în deplină consonanță cu vederile lui C. Rădulescu-Motru din Cultura română și politicianismul (1904), directorul „Gândirii” susține (exacerbând aceste concepții și vederi) că prin sincronizare cu structurile europene occidentale lumea românească a fost smulsă din propriul climat, deposedată de ceea ce avea specific, desfigurată prin implantarea de instituții inadecvate. Totul era fals, după el, în societatea românească modernă: de la școală („zadarnică și absurdă”) la regimul politic. Atât Crainic însuși cât și, mai ales, secundanții săi (cu deosebită vehemență, P.
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
unui program liric). Demitizare a naturii: stelele sunt „buhăite și murdare”, luna - „obeză și colerică”, patroană” a unui „bordel selenar”, cerul se supune unei „aritmetici sentimentale”, iar marea nu mai e bună decât ca recipient pentru „elanurile și urina” poetului. Deposedat de atributele lui tradiționale și coborât într-un registru opus, șocant, apare și erosul. Femeia, având „hoitul important”, îi ciocănește în dreptul inimii „cu degete de zaraf” sau, în ipostază castă, e coborâtă - cu un cinism pervers, sadic - în registrul trivial
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
lumii acesteia (55-57) și de a învinge akedía, adică plictiseala și dezgustul față de experiența spirituală (58), de a nu uita numele lui Dumnezeu și de a invoca numele lui Isus (59-61). Diadoh mai spune că monahii trebuie să se lase deposedați de propriile bunuri, renunțând la procese (63-64), și să aleagă sărăcia. Dintre darurile primite de la Dumnezeu, cel mai însemnat este „teologia”, darul ce izvorăște din contemplație, producând în suflet o stare de plenitudine absolută; e o formă de rugăciune care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o componentă-cheie a mecanismului. În vreme ce elitele politice (parlamentarii, membrii aleși ai autorităților locale, miniștrii, participanții la revoluția din decembrie 1989, foștii deținuți politici etc.) și cele sociale (intelectualii, artiștii, magistrații, funcționarii administrației centrale și locale, ofițerii, jurnaliștii, preoții, foștii proprietari deposedați de comunism etc.) își întemeiau privilegiile și veniturile suplimentare în mod direct pe intervenția statului în favoarea lor, fie prin facilități legislative, fie prin alocarea directă a banilor publici, elitele antreprenoriale utilizau piața pentru a ajunge la aceeași alocare suplimentară de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care să cuprindă chiar nucleul acestui sistem. Cea de a doua axă are în vedere răspunsurile la întrebarea-cheie: În favoarea cui se face privatizarea?, cu variantele: (1) în favoarea întregii populații; (2) în favoarea noii clase de întreprinzători privați; (3) în favoarea foștilor proprietari, deposedați de comunism; (4) în favoarea capitalului străin. Până la urmă, tranziția românească a dat câștig de cauză cam tuturor variantelor posibile, ceea ce explică, între altele, oscilațiile atât de frecvente ale politicii și evoluțiilor tranziției. În general, când se vorbește despre privatizare, specialiștii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societatea tradițională a lumii rurale, întemeiată pe o economie agricolă și orientată din capul locului spre economia de piață, dar nu spre economia capitalistă. Comuniștii înșiși acceptaseră aici un soi de socialism de mâna a doua, căci în ciuda faptului că deposedaseră țărănimea de pământ și de celelalte mijloace de producție agricolă prin intermediul colectivizării agriculturii, o făcuseră doar pe jumătate. În mod formal, țăranii rămâneau proprietarii pământului și a întregului capital al CAP-urilor, și, nu doar formal, ci și real, nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dreapta” și un Est „de stânga”, este purtător al germenilor unei noi instituții totale. Unii intelectuali din Vest Încearcau să transforme reunificarea Într-o revoluție, prima reușită În Germania, si sa obtina beneficii simbolice, În timp ce intelectualii din Est se considerau deposedați de propria lor istorie. 3. Exil, disidenta și „a doua cultură” Am putut-o face după 1989 o dublă observație contrariata. Mai Întâi, asupra proastelor relații dintre disidenții români și unii dintre reprezentanții exilului, situație În general bine cunoscută, ieșită
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
renunța la atracțiile lumii (55-57) și de a învinge akedía, plictiseala și dezgustul față de experiența spirituală (58), de a nu uita numele lui Dumnezeu și de a invoca numele lui Isus (59-61). Semnalăm, de asemenea, îndemnul de a ne lăsa deposedați de propriile bunuri, renunțînd la procese (63-64), și de a alege sărăcia. Dintre darurile primite de la Dumnezeu, cel mai însemnat este „teologia”, darul ce izvorăște din contemplație, producînd în suflet o stare de plenitudine absolută; e o formă de rugăciune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
întreceri sau jocuri după cum urmează: (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4; 5 contra 5, 6 contra 6, la o poartă sau două porți (improvizate); „Cine înscrie mai multe goluri”; „Cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”; „Cine deposedează mai mulți adversari” „ Cine scapă mai repede de adversar”, etc. Acțiuni de joc fără minge pentru clasele V-VI Pentru a nu limita timpul foarte scurt pe care elevul îl are la dispoziție pentru a intra în contact cu mingea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
execută acțiuni specifice de menținere a posesiei mingii, de depășire a adversarului, respectiv, de marcare și deposedare a acestuia. 2. Acțiune de joc împotriva atacanților, cu apărători în inferioritate numerică. Trei apărători, plasați inițial în mijlocul terenului în trei zone, marchează, deposedează și resping atacurile desfășurate de patru sau cinci atacanți. 3. Joc 3 X 2 Demarcare - marcaj - transmiteri ale mingii - devieri ale mingii - “un-doi”-uri. Într-un pătrat delimitat pe gazon, cu latura de 10 metri, joc „măgărușul”, jucătorii fiind obligați
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
înlocuit pe A. 8. Exercițiu tehnico-tactic pentru apărători și atacanți în care accent se pune pe marcaj din partea apărătorilor și șutul la poartă al atacanților. Jucătorii în atac A și B realizează un un-doi pe lângă apărătorul C care încearcă să deposedeze adversarul de minge. A conduce mingea paralel cu linia laterală a terenului fiind marcat de elevul D, după care centrează în fața porții. Jocul de minifotbal pentru clasele V-VI Prevăzut în programa școlară pentru lecția de educație fizică, la clasele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]