3,128 matches
-
un mediu socio familial nociv, mizer, violent și subculturală decât să Îți asumi reinserția adecvată a unei astfel de persoane În comunitate, fapt ce ar presupune adaptare socială prin Însușirea unor norme complexe de relaționare interumană (care ar fi fost deprinse firesc, În sânul unei familii sănătoaseă. Totodată, În vederea realizării acestui deziderat al reducerii incidenței anomaliilor comportamentale din cadrul climatelor familiale tarate (și, implicit, al diminuării efectelor subsecvente, atât din planul individual-psihologic cât și din cel general, holistic-societală trebuie evidențiată și importanța
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
acela, strâmt, în care eram s-a făcut un ocean luminat de carul mare. șase în primul loc: iarba începe să crească, de abia a dat colțul ierbii, drumul tău este foarte la început, picioarele tale acum încep să se deprindă cu încălțămintea cea nouă, luată să țină pentru un drum foarte iarbă nouă lung și întortocheat, pe care multe pericole se vor ivi, ești pedepsit cu acest periplu, cu mica ta odisee, care să îți întărească marea dragoste pentru prințesa
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dacă este vremea, te linge pe față, slorp, slorp, după care toarce, burrr, burrr, și în cele din urmă, dacă te întorci pe partea cealaltă, rage, hhrrroouuaauu, hhrrroouuaauu. șase în al cincilea loc: urechile tale finuțe, de zânuță, s-au deprins să detecteze toate semnalele de alertă, știi imediat când primejdii se abat asupra cuibușorului tău curat și dospit, ca o pâine scoasă din cuptor, vlop, vlop fac mormanele de limacși aruncate din roaba singuraticului șașiu în apa dulce a lacului
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
te-nveselesc? Am doi purici învățați, aduși tocmai din Țara Nespălaților. Știu să meargă pe ață numai în două labe, fac cu ochiul la duduci și vorbesc franțozește pe limba lor. Și tot așa, nu mai departe decât ieri, am deprins eu să arăt cu păpușile mele, Vasilache și Mărioara, o cântare și-un danț din cele noi, atâta doar că am uitat cum se cheamă, că nu-s de pe-aici nici ele, mi le-a arătat, pentru doi bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lui Costăchel. Nu ne cereți prea mult. Tot vine iarna acușica și nopțile sunt nesfârște... Numai bune de povești... Armăsarul își mușca zăbala cu nerăbdare. Costăchel și-a rotit privirea prin ogradă, să vadă dacă toate sunt la locul lor. Deprinsese asta de la bătrânul lui... Pleca la târg să vadă ce și cum îi cu actele. În mintea lui se vânturau tot felul de gânduri... Dar nici unul nu era încurajator... Drumul era greu, pentru că porniseră ploile de toamnă. Simțea cu strășnicie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
imagina că ar putea să zăbovească ore în șir pe scăunelul lui cu trei picioare sub cireșul din fața casei și să aibă sub priviri mereu aceleași orătănii și cele câteva straturi de ceapă din mica lui gospodărie. Ochii lui erau deprinși să cuprindă din mersul trenului întinderile ce i se desfășurau în cale, gările cu mulțimea pestriță a pasagerilor pe care-i purta după el în vagoanele înșiruite ca un alai de nuntă. Acum se vedea ca un om de prisos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nemulțumirile care atunci i se păreau întunecimi; își aducea aminte de acele vacanțe depărtate în timp ca de niște povești dragi ale copilăriei. Când o învăluiau aceste gânduri era profesoară la o școală bună, cu elevi care se străduiau să deprindă cele mai alambicate taine ale limbii engleze. Își completase studiile la universitate, pentru a nu mai auzi cum este etichetată peiorativ ca sorbonistă. Dar tot sorbonistă rămase pentru colegii de școală. Poreclele țin adesea loc de nume și se păstrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fiindcă nu mai este de actualitate acest apelativ. Aș începe cu o nostimadă: cei mai mulți socotesc engleza o limbă imposibilă, fiindcă, în primul rând, nu are reguli. E plină de excepții, dar se poate învăța. Imbatanți rămân totuși cei care o deprind o dată cu laptele supt de la mama lor; în rest, orice vorbitor de pe glob poate fi descoperit după accent. Spre exemplu, chinezii nu-l pot pronunța pe r și de aceea ei spun în loc de rice, orez, lice, adică păduchi. Today, I ate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
urmări dintre cele mai neașteptate, urmări pe care le cunosc foarte bine și sunt pregătit, cu condeiul în mână, să le fac cunoscute și altora. Iată. Locuind de multă vreme singur și fără prea multe legături sociale, treptat, Anton se deprinse cu înclinații către monolog. Prin urmare, în fiecare dimineață, fără nicio excepție, el se înfățișa în fața oglinzii sale, așa cum s-ar înfățișa în fața unui vechi prieten, salutând-o cordial și continuându-și cu patimă monologul lăsat întrerupt din ajun. Astfel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Însă, dacă m-ar auzi acum, toată gloata de teologi și-ar aduna imediat forțele, sunt sigur de asta, și mi-ar intona frumos, cu multă afectare-n glas, că numai așa Domnul meu a vrut ca eu să mă deprind cu virtutea răbdării, a ascultătii și a supunerii necondiționate, pe care să le folosesc laolaltă în slujba aproapelui meu, în cea mai blândă, mai suavă și mai adâncă străduință de iubire. Sublim tezaur de mărinimie, ce să zic... Ei bine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
născut în primăvara anului 1943, într-un loc pe care nici chiar eu n-am ajuns să-l cunosc. A avut o copilărie tumultuoasă, marcată doar de nenorociri familiale. Rămânând de mic fără acele puncte de sprijin părintești, s-a deprins foarte lesne cu însușiri de autodidact. Nu a fost niciodată un bărbat chipeș. Tot ceea ce a putut să dea el lumii a fost numai inteligența sa remarcabilă, ce l-a ridicat repede-n ochii săi și-n ochii lumii. Era
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ce parcă nu mai înceta. De fapt, adevărul curat este că, atât cât fusese dânsul încă mic, fără o gândire proprie și, deci, lesne de manipulat după voia oricui (în cazul de față, după voia maică-sii), Șerban fusese bine deprins de către Victoria cu aceleași obiceiuri solide și statornice legate de viața religioasă. Astfel, pentru mulți ani de zile din trecut, acesta nu numai că practicase atent, entuziast și cu extremă scrupulozitate toate cele cerute de Biserică (de Biserica Catolică mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
precum ochii șerpilor. Seamănă cu o vampiră din Java a cărei pasiune este să sugă În cincisprezece zile sângele, măduva și sufletul unui european. Și totuși, fiica doctorului este fecioară și lâncezește În singurătate; dragostea Încearcă În zadar să se deprindă cu această atmosferă, În afară căreia ea n-ar putea trăi.” (...). Doamne, ce mi-a venit! Eram gata să țip pentru a scăpa de aceste imagini devoratoare... când o aud pe micuța I: Eu plec În cameră! s-a făcut
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
trezi și-i zise cu blândețe: - Imediat, Leonid, imediat facem, numai să potrivesc candela. Mare a fost bucuria așteptării. Atât de mult și-a dorit acest început! Știa că va veni. Și acum a venit. Așa, câte puțin, s-a deprins soțul ei cu rugăciunea, după care, cum spunea el, i se făcea mai ușor și se simțea mai bine. - Doamne, ajută-mă să-i pot vorbi despre preot și să-l pot convinge despre necesitatea și folosul mărturisirii și Împărtășaniei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
culegea atunci când știa că venim în ospeție și îi punea pe masă... Nu mă voi mai descălța și, așa cu picioarele goale, să alerg la fântâna din care aduceam tatei o găleată cu apă proaspătă... Cum, Doamne, cum să mă deprind cu acest gând? Toată noaptea nu putu să doarmă. A doua zi a fost grea, durerea de cap nu o părăsise toată ziua. Se stărui să nu arate suferința pe față. Nunta trecu cu bine. Ajunse acasă și se gândi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Nunta trecu cu bine. Ajunse acasă și se gândi să o sune pe sora ei mai mare, dar simțea că nu va putea vorbi cu ea despre casa părintească. Preferă să lase să mai treacă ceva timp, poate se mai deprinde cu ideea. Apoi se gândi și își zise: „Casa părintească nu e doar o casă, nu e doar un loc undeva, care poate fi vândut, dăruit, părăsit, uitat... pe care, cu timpul, vânturile și ploile o pot dărâma, fiind fără de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-l hrăniți, alungați-l imediat cu un gând bun și va fugi de la voi.” Ne ruga să nu ne îndepărtăm de Sfânta Biserică. Ne ruga să fim atenți pentru a nu fi înșelați de învățături străine Bisericii lui Hristos, să deprindem și copilașii noștri cu Biserica, cu credința și cu rugăciunea. Îmi amintesc cum o dată l-am întrebat: - Tată, sunt atâtea persoane care, deși nu merg la Biserică, trăiesc cinstit, sunt oneste, ajută și fac bine multora. Ce va fi cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și omenia. Tatăl lui nu se mai recăsători. Se înscrisese la o școală de dascăli și așa se făcuse dascăl în satul său. Ion era foarte harnic, nu se temea de niciun fel de muncă. Încă de tânăr, începuse a deprinde meseria de zidar. Pricepea multe lucruri și le deprindea foarte ușor. Tot ce făcea, făcea cu suflet, iar lucrările lui nu puteau să nu fie apreciate. „Tânărul acesta are mâini de aur”, obișnuiau să zică oamenii despre el. Fusese chemat
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
înscrisese la o școală de dascăli și așa se făcuse dascăl în satul său. Ion era foarte harnic, nu se temea de niciun fel de muncă. Încă de tânăr, începuse a deprinde meseria de zidar. Pricepea multe lucruri și le deprindea foarte ușor. Tot ce făcea, făcea cu suflet, iar lucrările lui nu puteau să nu fie apreciate. „Tânărul acesta are mâini de aur”, obișnuiau să zică oamenii despre el. Fusese chemat să-și facă serviciul militar în Lituania. Acolo, cunoscuse
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
semnul crucii și să-i binecuvântez de fiecare dată când plecau undeva. Și astăzi fac la fel, și simt că Domnul îi păzește și chiar i-a ferit de multe întâmplări rele și din primejdii. I-am învățat să se deprindă cu acest lucru și să-l facă și ei singuri, atunci când se pornesc oriunde ar fi, înainte de a ieși din casă. În una din scrierile sale, Sfântul Paisie Aghioritul, la acest subiect, scrie așa: „Precum în viața monahicească, cea mai
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
rugat-o să rămână până la sfârșitul lunii august. Au rugat-o să-i ajute să găsească altă femeie, bună și harnică ca ea și, cu două săptămâni înainte de a pleca, să vină să stea împreună, pentru a o ajuta să deprindă lucrul ei. - Desigur, cunosc femei bune, mai bune și decât mine, care au nevoie de muncă, o să fiți mulțumiți, sunt sigură, a zis Maria. Așa a și făcut. După ce s-au întors din vacanță, Maria a sunat la o cunoscută
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ci foc viu, strecurat, gata oricând să dea în clocot, însemn de netăgăduit al nației sale. În tabăra copiilor, ea dădea poruncile și dancii le urmau fără crâcnire. De altfel tot ea orânduia așternuturile din cortul părinților și tot ea deprinsese de mică, de la bunica ei, tainele ghicitului în cărți de tarot și în ghioc. În șatră erau și câțiva puradei mai răsăriți care, postați la marginea satelor, chipurile să se joace, știau cum să cheme o pasăre să-i urmeze
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și-l reținu un timp lângă el. - Ce mai faci tu, Vișinel mo, știi să spoiești un cazan? - Cum să nu, bunule, ba încă cum! - Ei, bravo, bravo! înseamnă că am scăpat de toate grijile la bătrânețe, glumi el. Să deprinzi și meșteșugul spoitului, dar să știi că alămitul e adevărata noastră meserie. - Mă învață tata de toate; chiar mâine începe un nou cazan și mi-a spus că eu voi ciocăni mai mult, pentru că el are și alte lucruri de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pământ. Intuind substratul mâhnirilor soției sale, Alex căută să o îmbuneze: - Nu te îngrijora, stă în puterea noastră să-l facem pe Vișinel să înțeleagă că este al nostru, chiar dacă a crescut într-un alt mediu; îl vom ajuta să deprindă regulile casei, îl vom educa, va merge la școală, îl vom aduce la civilizația noastră... Discutară multă vreme în șoaptă, punând pe toate fețele modul în care ar fi posibilă rezolvarea situației. Apoi se așternu tăcerea, dar nici unul dintre ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ne ducă lipsa; de câte ori vom fi prin aceste locuri, îl vom căuta, vom vedea ce face, cum se simte, ca să știe mereu că noi suntem ai lui și că el va rămâne mereu al nostru. Sunt convins că Vișinel va deprinde un spor de înțelesuri care îi vor purta pașii spre împlinirile care le așteptăm de la el în viitor. Trebuie să știți, adăugă bulibașa, eu îmi pun acum în spate o piatră de moară mai mare ca a voastră pe care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]