1,899 matches
-
adoptării ei, demonstrând intenția legiuitorului de a deroga de la norma generală, prin prevederi de strictă interpretare și aplicare. Se face trimitere la dispozițiile art. 15 din Legea nr. 24/2000. Se arată că prevederile legii criticate, calificate ca norme speciale, derogă de la normele penale generale, acestea fiind doar completate cu cele ale Codului penal, ale Codului de procedură penală, ale Codului fiscal și cele ale Codului de procedură fiscală. ... 36. Referitor la critica de neconstituționalitate ce vizează dispozițiile art. II
DECIZIA nr. 146 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283311]
-
României, Partea I, nr. 532 din 15 iulie 2016, paragraful 19), Curtea a reținut că întreaga procedură a insolvenței are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, iar specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun. În acest context, reglementarea unor atari norme constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolvenței, și anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. În absența unor astfel de dispoziții legale, procedura, care de
DECIZIA nr. 87 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283805]
-
coroborat cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 635 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 87 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283805]
-
contencios constituțional, soluția legislativă în discuție nu mai este în vigoare și nu mai continuă să producă efecte juridice, întrucât normele legale adoptate ulterior acestora sunt norme de procedură de imediată aplicare, având în vedere caracterul special al acestora, care derogă de la dreptul comun. ... 92. De asemenea, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe
DECIZIA nr. 477 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284190]
-
de continuitate a unei fapte contravenționale ce nu prezintă această caracteristică. ... 8. Judecătoria Timișoara - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu sunt discriminatorii, menționarea caracterului continuu al contravenției fiind doar o precizare expresă a formei acesteia, care nu derogă de la dreptul comun, deplasarea fiind o rezoluție unică a conducătorului auto. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIA nr. 601 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279076]
-
legală, separația de bunuri sau comunitatea convențională [art. 312 alin. (1) din Codul civil]. Caracterul imperativ al dispozițiilor secțiunii amintite rezultă din prevederile art. 312 alin. (2) din Codul civil, potrivit cărora, „Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozițiile prezentei secțiuni, dacă prin lege nu se prevede altfel“. ... 59. Legiuitorul a urmărit instituirea unor dispoziții de natură să protejeze interesele legitime ale ambilor soți cu privire la locuința familiei, și aceasta chiar în ipoteza în care
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
vedea și Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 iunie 2014, paragrafele 56-59). Or, tocmai caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe sau de exercitarea
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278846]
-
din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 60). Tot prin jurisprudența acestei instanțe europene s-a arătat că prezumțiile de fapt și de drept se regăsesc în orice sistem de drept și, în principiu, Convenția nu derogă de la acestea, însă impune statelor, cu precădere în materie penală, să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și respectând dreptul la apărare (Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunțată în Cauza Salabiaku împotriva
DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278847]
-
210/2022 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, relevante în acest sens fiind dispozițiile art. III din Legea nr. 210/2022, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care prevăd în mod expres că derogă de la prevederile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, articol care nu reglementează dreptul la indemnizație prevăzut de art. 3^1, ci alte drepturi: asistență medicală și medicamente, 6 călătorii dus-întors gratuite ș.a. ... 38. Într-o altă orientare teoretică, nesusținută
DECIZIA nr. 76 din 20 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278758]
-
6 lit. c) din lege, se înfăptuiește «prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală». (...) Nu se poate considera că normele care reglementează salarizarea din sistemul justiției (anexa nr. V capitolul VIII din Legea-cadru nr. 153/2017) derogă de la dispozițiile cu caracter de principiu inserate în capitolele I-IV din legea-cadru. Dimpotrivă, anexele care stabilesc sistemul de salarizare pentru fiecare dintre familiile ocupaționale sunt edictate cu respectarea principiilor generale ale sistemului de salarizare cuprinse în art. 6
DECIZIA nr. 80 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278557]
-
fi extinsă aplicarea sa la alte situații decât cele avute în vedere de legiuitor, chiar dacă sunt aparent similare. ... 86. În acest sens sunt relevante dispozițiile art. 10 din Codul civil, cu denumirea marginală „Interzicerea analogiei“, potrivit cărora „Legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege“. ... 87. Această interpretare nu contrazice dezlegarea oferită prin Decizia nr. III din 31
DECIZIA nr. 2 din 26 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280667]
-
legislației sectoriale în vigoare, iar dispunerea sancțiunilor și/sau a măsurilor se face în baza hotărârii Consiliului A.S.F., prin decizie semnată de președintele A.S.F., și se comunică entității/persoanei sancționate. ... 23. Având în vedere specificul materiei analizate, Curtea subliniază că legiuitorul a derogat de la legea privind regimul general al contravențiilor, reprezentată de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, iar prin art. 163 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 237/2015 a prevăzut că "Săvârșirea contravențiilor prevăzute la alin. (1) de către societăți sau de
DECIZIE nr. 666 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280785]
-
cazul în care sistemul propus nu asigură cerințele impuse, Comisia, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului mediului, stabilește repartizarea geografică pentru fiecare organizație autorizată pentru implementarea obligațiilor privind răspunderea extinsă a producătorului. Legea 249/2015 art.16 alin.(11) 59. Se derogă de la procedura aprobării tacite potrivit prevederilor art.2 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.486/2003, cu modificările și completările ulterioare, autorizarea și supravegherea implementării îndeplinirii în mod
GHID din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276420]
-
a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. (2) Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este
DECIZIA nr. 550 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280080]
-
bază de contract individual de muncă. (3) Se pot înscrie în vederea obținerii atestatului de abilitare numai persoanele care au diplomă de doctor și care îndeplinesc standardele stabilite de IOSUD și aprobate de către senatul universitar. Standardele IOSUD nu pot deroga de la standardele minimale naționale definite la art. 156 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și aprobate prin ordin al ministrului educației. Standardele IOSUD sunt superioare sau egale standardelor minimale naționale. Articolul 2
METODOLOGIE din 12 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280142]
-
privește aplicabilitatea prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-au stabilit regulile privitoare la aplicarea etapizată a acestui act normativ, precum și aceea a ordonanțelor de urgență ale Guvernului adoptate în perioada 2020-2022, prin care s-a derogat parțial de la modalitatea de aplicare tranzitorie a legii-cadru în ceea ce privește salarizarea categoriei de personal reprezentată de funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din
DECIZIA nr. 11 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286505]
-
pentru anul 2022, deoarece art. I din O.U.G. nr. 130/2021 cuprinde norme similare de plafonare a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prin care se derogă expres de la prevederile art. 38 alin. (4) și alin. (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv ale art. 38 alin. (3) lit. f) din aceeași lege-cadru. ... 73. În ceea ce privește O.U.G. nr. 168/2022 incidentă pentru anul 2023
DECIZIA nr. 11 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286505]
-
legiuitorul a plafonat direct doar limita maximă de care trebuia să se țină seama la momentul adoptării respectivelor hotărâri. ... 79. Principiul descentralizării și autonomiei locale în ceea ce privește stabilirea cuantumului veniturilor salariale la nivelul autorităților publice locale nu poate deroga de la imperativul respectării principiilor de salarizare prevăzute de legea-cadru, astfel că măsura plafonării acestor venituri rezultată din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 11 și 13 din Legea-cadru nr. 153/2017 cu art. 6 lit. f) din același act normativ și
DECIZIA nr. 11 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286505]
-
la cheltuielile de judecată, ce nu au fost administrate în fața primei instanțe. ... 71. Cu alte cuvinte, fără a fi contestată natura specială și derogatorie a art. 452 din Codul de procedură civilă, trebuie lămurit și care este sensul derogării: derogă norma doar de la reglementarea generală a momentului până la care se pot solicita și administra înscrisurile în fața primei instanțe, pe care îl extinde, sau derogă și de la posibilitatea administrării de înscrisuri noi în apel, pe care o
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
avocat, circumstanță ce a condus la necesitatea stabilirii unui regim mai permisiv și a unei perioade mai extinse în care dovezile referitoare la cheltuieli să poată fi administrate. ... 73. Prin urmare, câtă vreme intenția legiuitorului a fost aceea de a deroga de la un regim general mai strict al probatoriului cauzei, printr-un regim special mai permisiv în materia dovezilor referitoare la cheltuielile de judecată, nu se poate considera că o normă care s-a dorit a fi în favoarea părții
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
infractorul urmează să fie tras la răspundere penală sau nu. Așadar, în această privință, s-a apreciat că regula este aceea a necesității formulării plângerii prealabile pentru tragerea la răspundere penală a celui care a săvârșit infracțiunea. ... 83. Legiuitorul a derogat de la această regulă atât prin norme ce au caracter general [potrivit dispozițiilor art. 157 alin. (4) și (5) din Codul penal], cât și prin norme cu un caracter special [precum dispozițiile art. 199 alin. (2) din Codul penal], nefiind
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
anumitor infracțiuni, legiuitorul permite procurorului să pună în mișcare acțiunea penală (și) din oficiu (drept a cărui exercitare este lăsată de legiuitor la aprecierea organului judiciar, neconstituind o obligație). ... 84. S-a considerat că, dacă legiuitorul ar fi intenționat să deroge integral de la principiul disponibilității acțiunii penale, în aceste situații, ar fi renunțat în totalitate la ipoteza punerii în mișcare a acțiunii penale condiționat de formularea plângerii prealabile. ... 85. Astfel, s-a concluzionat că, dacă într-o cauză a fost
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
prealabilă a persoanei vătămate, inclusiv cele prevăzute de art. 199 din Codul penal, legiuitorul lăsând la latitudinea persoanei vătămate posibilitatea de a aprecia și a decide dacă făptuitorul urmează să fie tras la răspundere penală sau nu. ... 148. Legiuitorul a derogat de la această regulă, atât prin norme cu caracter general [art. 157 alin. (4) și (5) din Codul penal], cât și cu caracter special [art. 199 alin. (2) din Codul penal], instituind și posibilitatea procurorului de a pune în mișcare
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
care indică dreptul aplicabil. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu se poate substitui judecătorului cauzei pentru a determina legea aplicabilă și nici pentru a aplica în cazul concret principiul conform căruia specialul derogă de la general. În consecință, stabilirea compatibilității dispozițiilor art. 161 alin. (2) și ale art. 184 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă cu cele ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 și aplicarea acestora în
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
reglementate în legea specială sunt aplicate strict în ceea privește situațiile expres determinate în aceasta, urmând ca dreptul comun, lato sensu, să se aplice tuturor celorlalte cazuri. În virtutea principiului lex specialis derogat legi generali, norma specială este cea care derogă de la norma generală, iar o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o normă specială, care este de strictă interpretare (a se vedea, în acest sens, și prevederile art. 15 din Legea nr. 24/2000, republicată). ... 87. Curtea reține
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]