1,045 matches
-
substituie bogăția sensurilor profunde. El este un rezonator dramatic al suferințelor sociale pentru că însăși biografia și epoca trăirilor sale ne explică suficient motivele pe care le-a avut pentru a fi învăluit în greul valtrap al tristeții dar și al derutei însă totul apare amplificat în existența teribilă a unei sensibilități exarcebate: Barbar, cânta femeia-aceea ... Și noi eram o ceată tristă - / Prin fumul de țigări, ca-n nouri, / Gândeam la lumi ce nu există ... / Și-n lungi, satanice ecouri / Barbar cânta
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
copilărtească gelozie Că-l dăruiesc pe o mână de speranță Și-l așez între coperțile cărții ce se vinde pe nimic cititorului grăbit de poezie. Visele mele suferă pentru că sunt furate De pe raftul librăriei rătăcită în cercurile zilei. E atâta derută în gându-mi când scrisul Nu mai poate fi vândut, rămân curate rafturile și Gânditorul merită să treacă mai departe, Iar Scribul rămâne un negustor de iubire Când nu i se vinde nici-o carte, Dar rămâne cu speranța că intră
NU SUNT NEGUSTOR DE VISE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356806_a_358135]
-
sfârșească tragic în camerele de gazare de la Birkenau a relevat , cu luciditate, îmbinarea conștiinței nefericite cu situația de decădere și haos a societății omenești,cu condiția nefericită a omului impusă de ea.Criza înfiltrată în gândirea epocii era cuprinsă de derută și deznădejde, absorbind sensurile conștiinței nefericiote,ajungând să atribuie neantului verbul a exista . Deși printre filosofii analizați de Fondane nu figura Jean-Paul Sartre,această analiză i se potrivește anticipat și lui Sartre,care ,mai târziu,v-a afirma că”omul
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
cărora li se adresează. Retrasă în altarul ființei sale, Ioana Stuparu privește mirată oamenii, urmărindu-le atentă fețele; căutându-le curioasă ochii, le citește privirile, încercând astfel să le descifreze înțelesurile și neînțelesurile existenței lor: „Fețe care exprimau năucire, disperare, derută. Ochi clocotind de viață, plini de biruință, ca ai cailor sălbatici după ce, în fugă nebună, au supus sub copitele lor preeria, ce părea fără hotare; ochi înroșiți, injectați ca ai animalelor hăituite, căzute în capcane; ochi plini de răzbunare; ochi
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
numele conspirative de care se tem chiar și cei mai fioroși răufăcători de pe mapamond. Cine știe ce societate de detectivi particulari superdotați față de care Allan Pinkerton și James Bond păreau băiețandri cu pantaloni scurți! Restul textului curgea în clar mai degrabă pentru derută și mascarea mesajului final. Căci ce putea însemna: „Plec astăzi... sosesc București 23 aprilie 7.50?” Și din nou „stop”! Un mesaj important nu se transmite niciodată mură în gură, fiindcă toate sunt pândite și interceptate. Numai un novice ar
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
visătoare, năuca, bezmetica, m-am trezit într-un vacarm teribil! Acolo se muncea! Da, chiar se reparau locomotive, nu era o poveste! Curentul de aer din interior plimba norii de vopsea. Instantaneu mi s-au lipit nările, zgomotul asurzitor mă deruta... Parcă-n filme nu era așa, parcă nu era decât bine, curat, oameni fericiți la muncă! Ciudat, muncitorii de sub locomotive păreau să aibă probleme mai importante decât fericirea, iar eu trebuia să găsesc biroul inginerului șef printre mastodonții de fier
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
Vom acționa colectiv și individual ca și cum ne aflăm într-un moment crucial pe care ori îl depășim și supraviețuim, ori ne va împotmoli și dezintegra. Suntem, în fapt, într-un astfel de moment istoric de haos, de posibilă anarhie și derută, ca după un război distrugător sau după o altă nenorocire națională sau planetară și, pentru a ne salva, trebuie să ne construim o nouă țară după noi legi, alegând modelul cel mai sănătos și durabil, cu oamenii cei mai potriviți
SCRISOARE DESCHISĂ PENTRU NAŢIUNEA ROMÂNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355103_a_356432]
-
strâng de gât,nu alta (gest semnificativ). Ai înțeles mă'? (Pândă prelungită și plină de semnificații). TÂNĂRA SUBOFIȚER: Dac-ai ști de când te caut drăgălașule. Drăgălașule! (Îl ia de guler). Escrocul se ascunde în interiorul paravanului, își dezbracă pardesiul și dispare. Derută. Nici tinerei subofițer nu-i vine să-și creadă ochilor. În cele din urmă aceasta trage paravanul în golul căruia se vede escrocul ghemuit și având cusută pe spate o dublură de catifea neagră ca a paravanului protector. Costumul tărcat
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
sfârșească tragic în camerele de gazare de la Birkenau a relevat , cu luciditate, îmbinarea conștiinței nefericite cu situația de decădere și haos a societății omenești,cu condiția nefericită a omului impusă de ea.Criza înfiltrată în gândirea epocii era cuprinsă de derută și deznădejde, absorbind sensurile conștiinței nefericiote,ajungând să atribuie neantului verbul a exista . Deși printre filosofii analizați de Fondane nu figura Jean-Paul Sartre,această analiză i se potrivește anticipat și lui Sartre,care ,mai târziu,v-a afirma că”omul
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ȘAH... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe o tablă plină, piesele se mută Nu vorbim acum, de a lor derută... Pionii în alertă vor să prindă tura, Nimic nu e sigur râde chiar măsura. Regina se bate iarăși cu-n nebun, Furia e oarba, paiele-s în drum. Morile de vânt cresc și în cuvinte Clipele sunt fade, jocul ăsta
ŞAH... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368803_a_370132]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > AȘTEPTARE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului Îmi recunosc îngerul după foșnet chiar dacă uneori am sufletul învins de propria-mi căutare și destule motive să înțeleg deruta unui timp în care ploile se-ntorc mereu în Septembrie sub privirile îngăduitoare ale santinelelor de culoare albastru-închis. Lumea și lucrurile dau impresia că sînt nemuritoare, lucru evident fals, nemuritor e doar acela care n-a trăit niciodată. În reînceput
AŞTEPTARE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369083_a_370412]
-
Deci, cu toată vigilența noastră, se înțelege că eram lejer și permanent supravegheați și de persoane inoportune! Un impediment a fost pentru multă vreme și adăugirea, la denumirea cenaclului, implicit a revistei, a cuvântului „Apoziția“, care a generat o adevărată derută printre cei ce ne-au pus la stâlpul infamiei, negăsind de cuvință să consulte mai întâi un dicționar, pentru a înțelege despre ce este vorba! Toate acestea au creat în jurul nostru un cerc de suspiciune - întreținut cu fervoare de diverse
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
și încolo nimic, la cât ar fi nevoie, cu câte ne confruntăm cu greutățile și cu câte necazuri care vin asupra noastră; credinciosului i se explică prea puțin cum să se lupte în lumea de azi și astfel intră în derută. Tocmai asta este esențial în taina duhovniciei, ca omului să îi spui atunci când are nevoie, să răspunzi la nevoile lui, nu numai așa să dai niște sfaturi reci din cărți. Dacă îi oferi o limpezire a lucrurilor, atunci poți să
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
cîte ori deschid fereastraspre necuprinsul toamnei.... XIV. AȘTEPTARE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1325 din 17 august 2014. Îmi recunosc îngerul după foșnet chiar dacă uneori am sufletul învins de propria-mi căutare și destule motive să înțeleg deruta unui timp în care ploile se-ntorc mereu în Septembrie sub privirile îngăduitoare ale santinelelor de culoare albastru-închis. Lumea și lucrurile dau impresia că sînt nemuritoare, lucru evident fals, nemuritor e doar acela care n-a trăit niciodată. În reînceput
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
sfinții ciobiți, să ne poarte, / când din crug sar of-ul și vai-ul, // cum din bălți ne-ar scoate buhaiul / și spre bolți ne soarbe niznaiul.» (Să ne ținem de sfinții ciobiți, p. 7), observă - în așteptarea „neantului, la derută“ - «când blând lumina bea cucută» (p. 8), dar și cum „sub el, moare mânzul“ «prin iarba de mirt a minimalismului» (p. 9), ori când, «oblic, pervers», «colți de iarbă / în colți de vers» rumegă vopseaua (în text, distinsul poet apelează
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
un murmur de tot dragul cineva îmi desenase trandafiri în deșert aproape de tine poți face aici o grădină mi-ai spus ce curaj născocisem un truc să țin vinul sub nisip vara e pe sfârșite cine știe umbra ei poate deruta singurul spin credincios Referință Bibliografică: domino / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1338, Anul IV, 30 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOMINO de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370278_a_371607]
-
sănătate, și la bani, De când am început ca să fumez; Eram în noaptea de revelion Între colegi, la un restaurant, Când i-am cerut amicului, Ion, Un Kent s-arăt și mai interesant; Țigară-naltă, suplă, însă grea, Gagicile intraseră-n derută, Mă admirau privind-o cum ardea, Având statut, pe-atuncea, de valută, Și-apoi cu vin, rachiu, bere și rom, Vreo cinșpe, tot străine,-am inhalat, De m-am trezit în noul an că-s om, În rând cu toată lumea
HOTĂRÂRE DE ANUL NOU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353348_a_354677]
-
de lemn, din satul natal, cu un gard din fier forjat. Este adevărat că pentru aceste idealuri muncește din greu, dar are și satisfacția omului împlinit. În cazul în care lucrurile merg rău și venitul îi este minim, intră în derută și nu mai știe pentru ce muncește, iar de la derută la viciu nu e decât un pas și ceva. Sunt însă și oameni al căror vis este să ofere familiei un trai decent și trimit mult din cât câștigă, familiei
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
forjat. Este adevărat că pentru aceste idealuri muncește din greu, dar are și satisfacția omului împlinit. În cazul în care lucrurile merg rău și venitul îi este minim, intră în derută și nu mai știe pentru ce muncește, iar de la derută la viciu nu e decât un pas și ceva. Sunt însă și oameni al căror vis este să ofere familiei un trai decent și trimit mult din cât câștigă, familiei (dacă familia i-a rămas în țară) bani cu care
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
Publicat în: Ediția nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului Totuși Încă n-ai să pieri. Cine să te-nvingă atât timp cât torci dragoste curată? Râzi când cu dureri continuă să ningă soarta-ți ciudată. Nu sunt prăbușiri desele derute în care trosnesc ireale ruguri, când pădurea ta unde zburdă ciute plină-i de muguri. Nu fi trist că rar arcuiești o boltă și brodezi pe ea steaua ta polară, ca zbuciumul des ce te-a vrut recoltă să nu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353503_a_354832]
-
nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Trăim într-o epocă în care nu se mai știe ce e valoare sau nonvaloare, ori nu se dorește a se ști. Se amestecă totul ca într-un bol, creând confuzii, derute,. O epocă în care, în numele unui revizuiri critice, sunt călcați în picioare stâlpii de rezistență prin cultură ai neamului, începând chiar cu „zeul lucrător” al acestuia. De ce iubindu-l pe Eminescu îl urmăm pe Caragiale? - se întreba cândva, cu amărăciune
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
scăpa de sub control. Deocamdată, conflictul est-vest e latent, dar se duce deja pe mai multe fronturi între care psihologic și subversiv, unde rușii sunt mari maeștri. Peste Prut, de exemplu, agenții ruși investesc sume imense pentru a ține populația în derută și pentru a menține această zonă în sfera ei de influență. Ce au făcut însă Occidentul și America pentru atragerea Republicii Moldova? Din acest punct de vedere, personal sunt nemulțumit pentru că Washingtonul a adoptat o atitudine rigidă și incapabilă să înțeleagă
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
de-acum, Sherlock Holmes, intrat în legendă nemuritoarelor creații literare. Cărți cu el, scrise de mine, au fost traduse și la voi, în România, de către Mioara Izverna. O liniște surprinzătoare s-a lăsat peste întreaga sală. în clipele acelea de deruta, cel care s-a recomandat Conan Doyle, a dispărut, învăluit într-o ceață imprevizibilă. 8 Maestrul Uferini își continuă nestingherit numărul următor, fără nici o perturbare. Porumbeii albi zburau unul după altul din batistă roșie, ținută în cele două mâini. La
MATERIALIZARE ÎN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354354_a_355683]
-
Brașov, când privindu-l cum conduce, își plimba involuntar mâinile printre pulpele picioarelor. Era conștient de faptul că dorea să se facă plăcută, că vrea să cocheteze, așa cum acum era conștient de faptul că ea se găsea într-o mare derută. Nu știa ce să facă: să-și dea frâu liber chemărilor libertine de femeie încă tânără, pe un teren minat, sau să fie prudentă și să renunțe, știind că are un rival care-i poate deconspira intențiile! Și pentru el
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
de Români, ci de Slavi, așa cum numele lor o atestă. - Hașdeu intervine: Îmi permit o nouă întrebare: În care dialect slav a găsit dl. Hunfalvy cuvintele Câmpu-Lung și Argeș nume ale vechilor capitale românești? Bătrânul lingvist ungur se clatină în derută: Eu nu știu dacă aceste nume sunt vechi. În Aulă se așează alături de ungur, ridicolul situației. Hașdeu rămâne în picioare. Hunfalvy se împleticește bălmăjind: Aici discuția este închisă, „grație” memoriului prea lung... evitând neplăcerea de a obosi chipurile atenția Congresului
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]