6,479 matches
-
care m-am referit își arată aici roadele: Tamás ajunge să susțină, ca și comuniștii români de după 1944, că extrema dreaptă a fost dominantă, în interbelic, că toți intelectualii marcanți ai vremii (cu excepția comuniștilor, firește, sublimi, dar lipsind aproape cu desăvîrșire) au fost naționaliști, șovini, antisemiți. Nu apelul lui Tamás de a admite "păcatele tinerețelor" lui Eliade, Cioran sau Noica e supărător - el e perfect justificat și discuția se face și la noi de la un timp - ci convingerea lui că numai
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
aceea a minusului. Cu o excepție: finalul (al doilea), o lipitură ciudată la felul în care au mers lucrurile pînă acolo. Toată povestea oarecum ridicolă și prețioasă, cu agentul rus și cel prusac, mi se pare că poate lipsi cu desăvîrșire. * Trupa lui Gonța, Eminescu și Timpul : Dan Puric (Eminescu), Carmen Ungureanu (Veronica), Gheorghe Dinică (Maiorescu), Alexandru Bindea (Creangă), Mihai Niculescu (Slavici), Eugenia Maci (Mite), Eugen Cristea (Cantacuzino-Zizin), Mihai Călin (Roșca), Mircea Gheorghiu (Ciobanul), Constantin Dinulescu (Agentul rus), Alfred Demetriu (Agentul
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
spre a verifica lipsa cozii, omul diviniza orice forță a naturii gata să-l vatăme, ba chiar să-l extermine, nu este deloc sigur că în acele aurorale momente a ceea ce s-a numit vârsta de aur, el era cu desăvârșire lipsit de simțul proprietății. Și că tot așa a dus-o pe plaiurile noastre până mai ieri, alaltăieri când, otrăvit de miasmele Vestului s-a tulburat, firește nu chiar într-atât încât să nu știe cui să dea votul. Astăzi
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
o "imagine" generală ("allgemeines Bilde") a constituției viețuitoarelor. Tot acolo el descria și calea metodologică a unei asemenea comparații, pornind de la teza că respectivul "canon" comparativ nu poate fi instituit în funcție de vreun model individual, și nici măcar de cel oferit, în ciuda desăvîrșirii sale organice, de către anatomia omului; "kein Einzelnes, spune Goethe, kann Muster des Ganzen sein". Cu alte cuvinte, experiența individualului, cea care, prin comparație, stabilește asemănările și deosebirile dintre elemente, rămîne limitată la atît dacă lipsește cumva complementul ei dialectic, ideea
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
îmbunătățirea condițiilor de muncă, pentru dreptatea socială, pentru ajutorarea socială, pentru progresul moral și duhovnicesc al creștinilor și al tuturor oamenilor. Mulți supra ereziilor și asupra vieții și culturii păgâne sau iudaice. Era o misiun s-au mistuit de dorul desăvârșirii în propriul lor mediu, în comunități monahale sau în singurătatea pustiurilor 46. Asemenea Sfinților Apostoli, Părinții sunt forțe în mers, pescari de oameni, călăuziți de Duhul Sfânt spre a cuceri mereu alte suflete, învățând toate neamurile. Prin cuvânt, cateheză, cult
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cultura antică mai prețios și mai frumos, cu dragostea de știință, de filosofie, de artă literară, de spirit critic, ei au încercat s-o trăiască pe cât posibil la nivelul Revelației, adică al apostolilor, al martirilor, al celor ce aspiră la desăvârșire. Dacă unele din elementele de fond proveneau din izvoare păgâne ori iudaice, regruparea și reorganizarea acestor elemente se făceau pe bază nouă și cu orientare nouă. Noutatea principală în fondul apologiilor era credința, învățătura și viața nouă a creștinilor 74
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Hristos, pe care-L simt necontenit prezent în cugete, în inimi și în toată ființa lor, morți față de plăcerile lumii, bogați atât în cuvinte cât și în fapte, și-au înfrânat simțurile și propria voință pentru a ajunge pe culmile desăvârșirii, bineînțeles, nu fără ajutorul Lui, ajutor pe care nu au pregetat a-l cere necontenit. Mari la suflet, fierbinți cu duhul, plini de Dumnezeu, desăvârșiți în evlavie, îndrăgostiți de sfințenie, studioși, cu ochii minții luminați, cu chipuri 116 Tertulian, Despre
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și grăbit să-l clasezi la "prăfuiți". Reușita spectacolului de la Brașov se datorează însă și modului inspirat în care regizorul a operat tăieturi, mai ales în actul al treilea și a eliminat vorbăria multă și inutilă. Astfel, a dispărut cu desăvîrșire înclinația melodramatică - care ar fi putut imprima o amprentă desuetă - tensiunea relațiilor a crescut, a amplificat raporturile, a evidențiat balanța fină în care stau derizoriul și esențialul, ridicolul și sublimul, rîsul și plînsul, dramaticul și comicul. Trecerile de la un registru
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
Pavel Șușară Odată isprăvite studiile la Iași, Ressu își pregătește plecarea la München pentru că, după pilda junimistă și după tradiția de la Școala de Belle Arte, era inacceptabilă desăvîrșirea instrucției în altă parte decît în Germania sau, în cel mai rău caz, la Viena. Parisul nu intra în calcul decît ca, evident, un loc sigur al rătăcirii și al perdiției. în pofida acestui fapt, Münchenul nu este pentru Camil Ressu
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
își găsește echilibru, sens de acțiune și chiar seninătate, într-o lume a nestatorniciei și amăgirii". Și mai încolo: Dacă există posibilitate de împăcare cu lumea, ea nu se petrece pe planul conștiinței cunoscătoare; iar dacă există o cale de desăvîrșire în duh - și o vom găsi în Învățături - ea se desfășoară pe alte trepte decît cele ale înțelegerii și minții. Se desfășoară pe cele ale inimii, firește". Așadar Noica socoate că împăcarea ar fi trăsătura distinctivă a sufletului românesc. E
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
poți ajunge la ceva. Astfel, profesorii de universitate, în loc să-și caute de treabă, fac politică; profesorii de licee și de școale primare asemenea; ingineri, medici, scriitori, muzicanți, actori chiar, toți fac politică, pentru a parveni. Și acesta e răul cu desăvîrșire mai mare; căci relele actuale ar putea fi trecătoare, dar conrupîndu-se însuși nervul vieții oricărei societăți, iubire de muncă, nu mai e nici măcar speranța de îndreptare. Armata noastră poate cîștiga bătălii, Alecsandri poate scrie versuri nemuritoare, un ministru de externe
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
de a-pasional cu o viziune a pasiunilor reorientate spre un țel adecvat 7. Este de la sine înțeles că perfecțiunea umană este atinsă nu prin constrângere, ci printr-o dorință puternică. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa spune că „desăvârșirea nu trebuie impusă, ea trebuie să fie voluntară și liberă de orice constrângere”8. Pe cale de consecință, perfecțiunea sau virtutea care constituie țelul vieții nu este ceva static. După cum explică Jean Daniélou într un eseu asupra Sfântului Grigorie, „Este [...] o
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de Aur și Sfântul Chiril al Alexandriei; cf. A Patristic Greek Lexicon, ed. G. W. H. Lampe, Clarendon Press, Oxford, 1961, p. 1204; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 22. 72 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, în PSB 29, p. 90. 73 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XV-a, în PSB, vol. 29, p. 321; S. Burns, op. cit., p. 317. Odihna sufletului nu trebuie privită ca o încetare a zborului, căci
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
celor ce urcă spre Dumnezeu e fără hotar și ceea ce cunoaște sufletul se face început spre ceea ce e „deasupra”, fără nădejdea unei opriri din urcușul cunoașterii celor înalte, căci, într adevăr, „ce-ar mai căuta cineva după ce i se recunoaște desăvârșirea? O vedem (pe mireasă - n.n.) aflându-se încă înăuntru și neieșită încă în afara ușilor ei, nici desfătându-se de arătarea feței Lui, ci bucurându-se încă prin auz de împărtășirea de bunătate. Deci această învățătură am aflat-o prin cele
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nouă lege, nebănuită până atunci: anume că însăși esența vieții spirituale este de a fi într-un progres continuu. În cele din urmă conștientizează că, deși paradoxal, perfecțiunea (τελειότης) însăși este de a fi într-un continuu progres (προκοπή)79. Desăvârșirea dorinței sau epectaza continuă Când marele Apostol Pavel prezintă corintenilor viziunea sa măreață, pune sub semnul întrebării faptul dacă se afla în trup sau nu. El depune mărturie când susține că el nu și-a atins (țelul), dar se întinde
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a opinat că prea mulți tineri scriitori, abia alfabetizați, se cred maeștri, fără să fi parcurs o perioadă de ucenicie. Gustând dintr-un pahar de vin, Caragiale citește un poem de Coșbuc, lăcrimează și face apoi elogiul "goanei veșnice după desăvârșire". În Addenda, îngrijitorul ediției reproduce două texte apărute la scurtă vreme după moartea scriitorului. O evocare nesemnată apăruse în "Opinia" din Iași, în 14 iunie 1912, și se referă la anul 1893 când scriitorul a încasat o sumă infimă pentru
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
evreilor. Caragiale nu credea în 1900 în probabilitatea unei reușite a mișcării sioniste, pentru că "nu e acum vremea de a se fonda națiuni" (p. 98). Condamnă "exclusivismul evreilor" și propune ca soluție "complecta lor fuzionare cu celelalte popoare, renunțând cu desăvârșire la solidaritatea lor internațională" (p. 100). Îl neliniștește faptul că "ura contra evreilor e la noi foarte mare" (p. 105). Acest "antisemitism acut" (p. 107) aparținea societății românești de la 1900. Mai notez, dintre ciudățenii, opinia că studenții nu trebuie să
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
o anesteziere subtilă în fața oricărui stimul care ar putea să-i provoace bietei rațiuni vreo durere, oricît ar fi ea de mică. Socotind, în mod ipocrit și meschin, că audiența este exclusiv o problemă cantitativă, de inventar, și ignorînd cu desăvîrșire substanța și calitatea ei, ne mințim cu aceeași nerușinare după care capul de locuitor statistic al lui Ceaușescu mînca mai ceva ca o cîrtiță (adică de două ori greutatea), în vreme ce gura bietulului locuitor de la coadă mînca doar lozinci. Cum ar
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
dorinți arzătoare. Biruința sa este învingerea timpului și spatiului cu o îndrăzneală neobișnuită. Temerile sale s-au scuturat în anotimpurile tăcerii și doar curajul îl poartă spre împlinire, motivându-l și înălțându-l într-o manieră de admirat spre firmamentul desăvârșirii. Fiecare sonet al poetului strălucește într-un anume fel, asta fiindcă este precum o stea menită să aducă acea lumină care vindecă vremelnicia. Fiecare vers duce cu el lumina unei stele dar și o rază a nemuririi. Iar fiecare cuvânt
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
la aceasta temă, în cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte ale acestei pro¬bleme, insistând mai ales asupra fundamentelor scripturistice și asupra unor tratări ale Sfinților Părinți din Biserica primară. De ase¬menea, postul este si un mijloc de desăvârșire morală, dar și o cale de ajutorare a aproapelui din prisosul adunat prin renunțarea benevolă la consumarea îndreptățită a bunurilor. Fiindcă despre felurile postului sau despre posturile de o zi ori de durată s-a scris detaliat și limpede în
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
sărutul sacru, cu gust de minereu Să explodăm la unison, să ne uităm de nume... Îndreaptă-ți curajos iubite, spre supernove zborul Acolo-i veșnicia noastră și nemurim pe rând Pe patul țintuit cu stele adorm cu tine-n gând Desăvârșirea s-o visez, Era Iubirii, Dorul... Antonela Stoica 20 Februarie 2017 © Foto: Calea Lactee și Andromeda Referință Bibliografică: ANDROMEDA / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate
ANDROMEDA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382811_a_384140]
-
ele un abuz de discipline pedagogice (pedagogii sînt, din nou, stăpîni pe situație în minister, după ce Andrei Marga îi ușuise, și cu mult temei) care le face plictisitoare la culme. Limbile, literatura sînt, în schimb, sublime, dar lipsesc aproape cu desăvîrșire. După cum lipsește, cel puțin în primii doi ani, căci al treilea e încă pierdut în viitor, practica. De necrezut, dar așa e. Numai mintea unor pedagogi care n-au intrat la clasă decît în intervalul - scurt - dintre două funcții administrative
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
întreagă bibliografie se ascunde în spatele atît de "naturalelor" povestiri) - criticului i se oferă un loc comun gata disecat, nedisimulat în nici un fel. Dacă lectorul nu participă la acest joc al autorului atunci concluzia poate suna așa: Chiar dacă ratează androginia și desăvîrșirea, personajele lui Cărtărescu nu obosesc niciodată să caute [...] acele locuri privilegiate în care contrariile fuzionează și în care lumea "devenea un film paralel, de consistența visului"" (s.m.). Nu cred că am așteptat vreun moment în timp ce citeam Gemenii ca personajele acestei
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Simona Tache De câte ori merg la cinema, mă contrariază avertismentul ăla care apare pe ecran înainte de difuzarea filmului. Nu-l mai țin minte literă cu literă, așa că îl redau cu cuvintele mele: “Este interzisă cu desăvârșire înregistrarea filmului. Orice încălcare a acestui avertisment va fi sancționată conform legii. Rugăm spectatorii să fie vigilenți și să semnaleze personalului cinematografului orice încercare de acest fel”. Prima parte am înțeles-o. Ce mă uimește, de fiecare dată, e bucata
Spectatori, prindeți hoțu’! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19623_a_20948]
-
se adunaseră între timp toate exponatele. Când am intrat, cu mirosul de ceapă după noi și cu echipamentul ăla “moartea pasiunii”, s-a auzit un “ăăăăăăă” general, toate vibratoarele exponatelor s-au prăbușit brusc, după care am fost ignorate cu desăvârșire. Câteva deținute grase și neepilate, cărora li se punea din când în când mâna pe fund la mișto și li se șopteau măscări ireproductibile, aduceau platouri cu hălci imense de carne și târâiau non-stop, de colo-colo, navete de bere, când
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]