774 matches
-
peste munți de culori,Vântul mătură pași, licuricii-s răpiți.Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer,Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de gerLeagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți.Să n-ai doruri, nici vise! Lăstari de-amintiri,Arome neclare, le-nchide-n sertare,În resturi de jar vor ofta-n mănăstiri,Albi fluturi răniți cu ace de sare.Iubiri fără brațe, tăcut, urcă scara,În
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
DE PRIMĂVARĂ, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015. Ascultă simfonia din ultima ta noapte Care desparte iarna de-aroma primăverii Și primenește-ți gândul cu-mpătimite șoapte De dalii parfumate ivite-n taina serii! Descântă cu licoare de-ambrozie dulce, vie, Rătăcitoare doruri, nescrise de cuvânt, Înseninează-ți ochii cu nard și iasomie, Dezleagă anotimpuri de dor purtat de vânt! Nu întreba salcâmii, nici roua de pe flori, De-ți voi rămâne-n vise cât zbaterea
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
alege dintre spini Doar crinul inocenței stropit cu nestemate, Despovărează pasul de praf și de ... Citește mai mult Ascultă simfonia din ultima ta noapteCare desparte iarna de-aroma primăveriiși primenește-ți gândul cu-mpătimite șoapteDe dalii parfumate ivite-n taina serii!Descântă cu licoare de-ambrozie dulce, vie,Rătăcitoare doruri, nescrise de cuvânt,Înseninează-ți ochii cu nard și iasomie,Dezleagă anotimpuri de dor purtat de vânt! Nu întreba salcâmii, nici roua de pe flori, De-ți voi rămâne-n vise cât zbaterea
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
din vis nepământean Și luna țese leagăn din raze parfumate, Dorințele în noduri se strâng în chingi de-alean, Iar ochii scriu poeme cu perle de lumină Și timpul se comprimă-n clepsidre de libații, Imperecheate doruri distanțele alină, Culori descântă trupul cu fantezii și grații. Cum să descriu iubirea? Tandrețea-i mă seduce, Un veac nu mi-ar ajunge să-i conturez prefața, Iubesc clipă de clipă mai mult decât pot duce, În anotimpul ei, captivă sunt de-o viață
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
calde, line, din vis nepământeanși luna țese leagăn din raze parfumate,Dorințele în noduri se strâng în chingi de-alean, Iar ochii scriu poeme cu perle de luminăși timpul se comprimă-n clepsidre de libații,Imperecheate doruri distanțele alină,Culori descântă trupul cu fantezii și grații.Cum să descriu iubirea? Tandrețea-i mă seduce,Un veac nu mi-ar ajunge să-i conturez prefața,Iubesc clipă de clipă mai mult decât pot duce,În anotimpul ei, captivă sunt de-o viață
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
vis în viața te tot chem C-aici te-aș vrea să-mi fii rămasă... **** Beat de tine Să nu te miri de nu-mi auzi cuvântul, Azi nu-ți vorbesc în vers, așa cum știi. M-am înțeles într-un descânt cu vântul, Să îți recite-n șoapte poezii! Nici singură să nu te simți în ziuă Și nici în noaptea care s-o iți Prin dalbe flori de măr voi juca piuă Cu fluturii ce-ncearcă-a le peți! Știu
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
ordinea și adevărul au fost născute de pasiune, cea care se aprinde de la sine”. Este, aș spune, mai mult o ”pasiune cosmică”, unde poetul Marian Dumitru pune cuvântul sub ”tăcerea orbitoare”: E spațiu cosmic în cuvânt/ cheie de boltă la descânt („Comori în metaforă: tăcerea”, pg.23). În ”Vâltoarea spaimei” în care se află ”trântit în vers, Norocul de pe cal”, poetul se apropie prin simbolul calului de lirica europeană, unde Germain ... Citește mai mult ELISABETA IOSIF”MUNTELE DIAFAN AL IUBIRII”Note
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
ordinea și adevărul au fost născute de pasiune, cea care se aprinde de la sine”. Este, aș spune, mai mult o ”pasiune cosmică”, unde poetul Marian Dumitru pune cuvântul sub ”tăcerea orbitoare”: E spațiu cosmic în cuvânt/ cheie de boltă la descânt („Comori în metaforă: tăcerea”, pg.23). În ”Vâltoarea spaimei” în care se află ”trântit în vers, Norocul de pe cal”, poetul se apropie prin simbolul calului de lirica europeană, unde Germain ... IX. ELISABETA IOSIF POARTA COSMICĂ, de Elisabeta Iosif , publicat în
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
cântând întruna, dragostea, ce-n soare piere. Ideatic, nebunatic, alergând cu bruma trenă se încurcă, se destrupă în esențele nebune. Vrăji ascunse în nuanțe ude, frunzelor-dansândelor, cromatie și splendoare fă o pauză, dă-ți stare! Să te-ajungă, să-ți descânte, somnul cu ploape grele, ce aduce vise multe, neștiute, îmblânzite, respirări târzii de doruri, de un verde negru, greu, ce nu piere, ... Citește mai mult Sub noapte cu stelevrăjit de lună,gând hoinarcu toamna în plete,zgribulit,cântând întruna,dragostea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
toamna în plete,zgribulit,cântând întruna,dragostea,ce-n soare piere.Ideatic, nebunatic,alergând cu bruma trenăse încurcă, se destrupăîn esențele nebune.Vrăji ascunse înnuanțe ude,frunzelor-dansândelor,cromatie și splendoarefă o pauză,dă-ți stare!Să te-ajungă,să-ți descânte,somnul cu ploape grele,ce aduce vise multe,neștiute, îmblânzite,respirări târzii de doruri,de un verde negru, greu,ce nu piere,... XXV. TOMNATIC, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016. Lași să vină un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
nu se poate să nu ne poarte prin lumea de frumuseți a copilăriei ce-o purtăm cu noi. Ne îmbrâncește în zona de viață când ne sfârâiau călcâiele alergând după gândăcei să-i prindem și să-i facem avioane, când descântam gărgărițele cu dar de a prevesti viitorul fetelor, când ne jucam cu mielușeii și ascultam fascinați cucul din vârful nucului, numărând anii pe care îi avem de trăit. Lumina asta caldă ne trimite cu gândul la casa părintească sau cea
VIAȚA PRIN IUBIRE ȘI DĂRUIRE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381220_a_382549]
-
RONDELUL UNUI DOR, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Undeva, peste un nor, Între Ceruri și Pământ, Ostenește-un aprig dor Zămislit pe un mormânt. Urcă dorul meu de zor, Parcă prins într-un descânt, Undeva peste un nor, Între Ceruri și Pământ. Și-unde dorul meu s-a frânt, Toarce caierul de zor O măicuță în pridvor, Sus, în casa unui sfânt... Undeva, peste un nor. (Foto: "Bătrână torcând", de Aurel Băeșu) ... Citește mai
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
casa unui sfânt... Undeva, peste un nor. (Foto: "Bătrână torcând", de Aurel Băeșu) ... Citește mai mult Undeva, peste un nor,Între Ceruri și Pământ,Ostenește-un aprig dorZămislit pe un mormânt.Urcă dorul meu de zor,Parcă prins într-un descânt,Undeva peste un nor,Între Ceruri și Pământ.Și-unde dorul meu s-a frânt,Toarce caierul de zorO măicuță în pridvor,Sus, în casa unui sfânt...Undeva, peste un nor.(Foto: "Bătrână torcând", de Aurel Băeșu)... XXIV. DIN CINCI
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
floare de cais ție cântul meu adie - Ești frumoasă ca un vis, puf și fulg de păpădie. Ruptă ești din prag de rai și firavă ca o boare - Gingașă și fără grai, așteptând un puls de soare. Roua nopții te descântă răcorindu-te ușor - Albinuțe te alintă fredonând versuri de dor. Mai presus ești tu de toate prin lumina ce-o emani - O prințesă din palate vechi și noi de mii de ani. Mă apropii lent de tine și ridic o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
floare de cais ție cântul meu adie -Ești frumoasă ca un vis, puf și fulg de păpădie.Ruptă ești din prag de rai și firavă ca o boare -Gingașă și fără grai, așteptând un puls de soare.Roua nopții te descântă răcorindu-te ușor -Albinuțe te alintă fredonând versuri de dor. Mai presus ești tu de toate prin lumina ce-o emani -O prințesă din palate vechi și noi de mii de ani.Mă apropii lent de tine și ridic o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
și cu imagistică subtilă. poezia e vie se scrie în zile între ziduri mute în pământul muscat dintre râuri cu unghiile-n carne eu nu te chem sunt aici număr zâmbete în calendar căutându-le pereche adun blestemele pământului le descânt și le mângâi în tăcerea infinitei răbdări aș putea să iert și să iert aș putea să uit și să nu uit m-aș putea regăsi în sublimul celei dintâi pașii, tăcere... ultima ne așternem în liniști plecate din noi
PROIECTE LITERARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380838_a_382167]
-
ordinea și adevărul au fost născute de pasiune, cea care se aprinde de la sine”. Este, aș spune, mai mult o ”pasiune cosmică”, unde poetul Marian Dumitru pune cuvântul sub ”tăcerea orbitoare”: E spațiu cosmic în cuvânt/ cheie de boltă la descânt („Comori în metaforă: tăcerea”, pg.23). În ”Vâltoarea spaimei” în care se află ”trântit în vers, Norocul de pe cal”, poetul se apropie prin simbolul calului de lirica europeană, unde Germain Droogenbroodt se întreabă într-un vers: ”cine a rupt căpăstrul
”MUNTELE DIAFAN AL IUBIRII” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380912_a_382241]
-
a time... a fost odată O copiliță într-un mic ținut; MOON domnea atunci în lumea toată Și țesea zorii, ca pe-un azimuth. Și-așa creștea fetița într-o zi, Cât ceilalți se-nălțau cam în vreo trei; Tot descântând steluțe, ea urzi, Slove aldine în vechi clopoței. Și... chicotind cu struna de major. Și-a-nchipuit palatul de cleștar, Că e obrazul unui acordor. Visând eternitatea-ntr-un lăstar... Once upon a time... a fost odată, O copiliță într-
POVESTE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374391_a_375720]
-
atingerea dumnezeiască toate rănile sufletului meu, alungi norii gândurilor mele, te așezi în calea furtunilor din mine, mă aperi cu slăbiciunile tale omenești de tot ce, negru, mă bântuie, privirea ta alungă din jurul meu toate ispitele bolnave ale vieții, îmi descânți cu cuvinte șoptite de toate de-deochiurile lumii, ești barometrul tuturor presiunilor mele sufletești și pentru toate astea, mulțumesc Domnului că ești ! Departe ești... Departe ești de mine, mamă. Nevoia mea de Dumnezeu te cheamă Și sufletu-mi cel trist
EU ȘI MAMA- O CLEPSIDRĂ de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374598_a_375927]
-
tocmai aflase lucruri cutremurătoare. Își blestema soarta, urla și strica toate lucrurile de prin preajmă. Noaptea care urmă a fost un iad în casă. Unchiul nu reușea s-o liniștească nicicum. Chiar se gândea să cheme o femeie să-i descânte nepoata. Fata nu dormi toată noaptea, bocea întruna, blestema, pe boieroaica aceea, pe Nerun, chiar și ziua în care s-a născut! În zilele care urmară, lucrurile nu s-au îmbunătățit cu nimic. Mona, cea atât de cuminte și liniștită
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
viața satului și a oamenilor. Când vreunul dintre noi ne simțeam rău, de la stomac de la vreo durere ce cap sau altceva care nu trecea cu o pastilă, dispensarul fiind departe, mama o chema mai întâi pe bunica Gherghina să ne descânte de deochi sau de bubă. Ea era un fel de descântătoare și lecuitoare pentru mulți din sat și de mai departe, era și o bună cunoscătoare a leacurilor de tot felul: ierburi, bureți de bubă care creșteau pe coastele dealurilor
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
îndepărtate, eu cu,Ionică am început să ne simțim rău. Avem dureri de burtă cu senzații de greață și dureri de cap, așa din senin. Mama a dat fuga la bunica și a adus-o imediat la noi, să ne descânte de deochi. În timp ce ne descânta într-o cană cu apă, cu băț de mătură și după ce mai întâi și-a înfipt o lingură în brâu ca să avem leac, noi fiindu-i rude, ea ne-a întrebat: -Mimișor! Ionică! -Da bunică
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
început să ne simțim rău. Avem dureri de burtă cu senzații de greață și dureri de cap, așa din senin. Mama a dat fuga la bunica și a adus-o imediat la noi, să ne descânte de deochi. În timp ce ne descânta într-o cană cu apă, cu băț de mătură și după ce mai întâi și-a înfipt o lingură în brâu ca să avem leac, noi fiindu-i rude, ea ne-a întrebat: -Mimișor! Ionică! -Da bunică! -Ce-ați mâncat maică voi azi
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]