144,535 matches
-
scorțoase din cauza spermei. Am încercat să traversez Ciuma într-o gondolă, tânăr tenor gata să fie descoperit de un căutător de talente în vacanță. Am uitat de borcanele pe care mi le dădea Edith și pe care nu le puteam deschide. Am uitat cum a murit Edith, am uitat cum a murit F., ștergându-se la fund cu o perdea. Am uitat că nu mai am decât o singură șansă. Am crezut că Edith se va odihni într-un catalog. Am
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
să cauți floarea asta" (Formula As = FA 405, 2000); Pe cămeșă trebă-a coasă" (FA 372, 1999 - reportaj din Maramureș); "Apăi dacă trăbă, trăbă!" (verena.net; banc cu ardeleni); "Nu-mi trăbă dolari, nu-mi trăbă NATO" (lumeam.ro); "trăbă să deschid o nouă conexiune" (lug.ro). Foarte clară e diferențierea dialectală și în privința formei trebu, pe care o găsim în prezent, în Internet, aproape exclusiv în textele parodice sau colocviale din Republica Moldova: "Nu trebu', c-om mai păți cevai!" (tara.press
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
pe lângă noi înveselindu-ne cu trilurile lor. Pe măsură ce suiam, se descoperea tot mai clar larga perspectivă a muntelui, îngăduind privirii să se piardă în zările albastre. Transparența desăvârșită a zilei era din ce în ce mai evidentă cu cât urcam mai sus, unde se deschideau plaiurile tot mai întinse, se vedeau crestele albicioase ale munților, petele albăstrui ale pădurilor, văile verzi, panglica râului strălucind în soare, sub un cer fără pic de nori. - Haideți, grăbiți-vă, ne zorea căutătorul de minuni. Ea ridica atunci de
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
ajuns sus, ea a scos un strigăt de uimire. Limpezimea dimineții strălucea acolo cu o forță covârșitoare. Lacul era albastru, albastru. Pe pajiștea din jur, încă verde, pășteau vacile, în sunetul tălăngilor. Dominând lacul, stânca aceea uriașă în care se deschidea arcul cenușiu de la intrarea peșterii părea un monument construit pentru o comemorare veșnică. Am descărcat lângă colibă ștergarul cu merinde, păturile, sacii și cortul și fără să zăbovim - deoarece căutătorul de minuni voia să ajungă la peșteră fără întârziere - am
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
dat seama ce formă avea: era ca o casă veche, o hardughie pe acoperișul căreia s-ar fi aprins torțe. Vacile nu s-au speriat și după câteva clipe părea că dintotdeauna fusese hardughia acolo. Ușa de lemn s-a deschis, și un băiețel a ieșit în fugă, urmărit de o femeie care l-a înhățat, i-a dat câteva palme și l-a băgat cu forța înăuntru. Noi n-am putut scoate nici o vorbă. Eu tremuram ca varga și-mi
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
șnur. - Ia-le, mi-a spus. Apoi, arătând spre cort: - Spune-i că am plecat. Și a luat-o la vale, îndreptându-se spre hardughia care acum se deslușea mai bine, chiar lângă malul lacului, ieșind încet-încet din neguri. A deschis ușa și a intrat, apoi ușa s-a închis în urma ei. Izbitura aceea de ușă trântită a răsunat în ceasul dimineții ca un semnal de deșteptare. Atunci el s-a trezit și a chemat-o de mai multe ori. Văzând
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
s-a închis în urma ei. Izbitura aceea de ușă trântită a răsunat în ceasul dimineții ca un semnal de deșteptare. Atunci el s-a trezit și a chemat-o de mai multe ori. Văzând că nu primește nici un răspuns, a deschis fermoarul și a ieșit. S-a uitat la mine surprins. Eu am arătat spre hardughie, ca să-l fac să înțeleagă unde era ea. Am rămas amândoi cu ochii ațintiți la hardughia aceea care a început să se desprindă de pământ
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
cel foarte credincios sieși pentru orizontul de cultură, întins amplu peste istorii. De unde i se trage lui Pantazi patima de a speria Bucureștii cu desfrâul și risipa lui? El, căruia viața nu i-a împiedicat niciodată visul, ci i-a deschis zămislitor drum către el. Pe ce tăiș de proveniențe se sprijină spița bufoneriei "cu prăbușire în noroi", a lui Pirgu? El, mereu iscat să se mențină într-o vâltoare ofensatoare de memorii ori de rostuiri prezente. Cum de și-a
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
către mijlocul farfuriei// hamsterul a murit// călătorește acum spre cer/ în sicriul de hîrtie igienică" (ibidem). Precum la autorul lui Murphy, decăderea se purifică, se reîncarcă de candoare. Prin adîncire, își află în sine antidotul. Se reîntoarce, circular, către origini, deschizînd perspectiva infantilă a unui homo ludens. "Sîngele stricat" al maturității lucide, năzuiește a se muta înapoi, în ființa copilăriei: "poate că ar fi timpul să mut sîngele/ în celălalt buzunar/ acolo de unde se vede cerul// și un bîtlan/ construit din
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
tînăr actor, Cristian Gheorghe, care, cum se spune, "se lipește de ecran" (analogul lui "trece rampa"?) și pare făcut pentru cinema. Nae Caranfil are voluptatea de a povesti. Filmul, ca și viața, înseamnă o continuă poveste; "Cîteodată, în viață, se deschide o ușă, și nimic nu mai e ca înainte", sună o replică în care, mai mult ca sigur, crede și scenaristul... Pînă și cerșitul, nearmat de o poveste, nu face doi bani... "Opereta" Filantropica trece "actualitatea" prin filtrul cinefiliei; cineastul
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
Mihai Pop, i-am spus că acum, când aveam o grea sarcină administrativă, de director, și multe teze de condus, dacă nu voiam să mă scufund în administrația universitară, trebuia neapărat să lucrez pe teren. Atunci, Mihai Pop mi-a deschis brațele și mi-a spus: "Veniți la noi și veți vedea! Tot ce ați observat în Franța, toate colecțiile pe care le conservați în muzeele Dv., ce corespund unei stări a civilzației care în Franța a intrat probabil în istorie
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
nu are ce învăța de la sexul "tare". Meritul spectacolului semnat de Alina Nelega (regia, traducerea și ilustrația muzicală) este cel de a fi racordat, cu acută inteligență și cu sentiment curat, neobișnuitul la obișnuit, șocantul la admisibil, de a fi deschis perspectiva prin care "ea" devine "eu". în scenografia Alinei Herescu cuplând elementele realului cu cele care induc imaginarul poveștilor reale, trei actrițe (Monica Ristea-Horga, Roxana Marian și Elena Purea) istorisesc și "întruchipează", trecerea de la distanța impusă de înstrăinare până la trăirea
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
1948, l-a regăsit, în ultimii săi ani de viață, la Editura Univers de pe strada Dianei din București. Pașii li s-ar mai fi putut întîlni cînd, în primăvara lui 1947, tînărul pe atunci Alexandru George a vizitat micul anticariat deschis în Pasajul Român (Victoria, de azi) de către Streinu și Cioculescu și unde cei doi își puseseră în vînzare cărțile. Dl George a cumpărat cu acel prilej Versurile argheziene de la Fundație, dar cei doi "patroni" nu se aflau în magazin. O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
se află - o știe și Eugen Negrici - într-o situație ingrată. Pe mulți dintre cei care nu i-au uitat activitatea politică de dinainte de '89, numele lui G. Țărnea "adunat pe-o carte"îi va opri azi să o mai deschidă și să-i citească versurile. Având "mai mult talent decât tărie morală"și cedând "cu voioșie tuturor tentațiilor", e conștient E. Negrici că G. Țărnea "ar putea rămâne în conștiința istoricilor literari drept autorul de plugușoare de pe vremuri". (p. 7
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
ADEVĂRUL, să spunem că ziarul a ajuns la o formulă pregnantă în noua sa variantă. Prima pagină s-a așezat, echilibrând raportul dintre anunțurile de copertă, care acum funcționează și ca știri de pagina întîi, cu articolele și știrile care deschid ziarul. Mai semnalăm cu acest prilej foarte echilibratul editorial semnat de Bogdan Chireac despre relațiile româno-maghiare, după întîlnirea premierilor Năstase și Medgyessy desfășurată la Cluj, ceea ce echivalează cu o clară punere la punct a primarului Gheorghe Funar. ADEVĂRUL ajunge la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
părțile lor bune, măcar câte unul dintre ei, la fel cum, în aceste zile defunctului comunism i se află și merite, iar căpeteniilor lui longevivi li se acordă spațiu prioritar la televiziune, ca să ne învețe cum să gândim - istoricește. A deschide televizorul și a nu-i întâlni - cum să le spunem? - pe d-nii Niculescu-Mizil, Cioară, Burtică, pe Adrian Păunescu, după regretata plecare dintre noi a lui Ion Gheorghe Maurer, Ilie Verdeț, iar mai demult a energicului general Nicolski - nu se cunosc
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
poetice: Am simțit flacăra privirii lui cufundându-mi-se adânc în inimă și chiar mult mai adânc. Sângele a început să-mi fiarbă și apoi am simțit cum (ceea ce numesc italienii "păsăruică"...) se zbate în închisoarea sa, își înalță capul, deschide buzele-i mărunte și împroașcă... De ce un cadru francez? În ceea ce privește literatura erotică, aceea care îi are ca protagoniști pe administratorii lui Priap, francezii sunt printre primii până în secolul al XX-lea (A. Gide - Corydon, Si le grain ne meurt). Un
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
fie sigur dacă are dinainte un moment de pauză, de reverie a scriitorului, ori dacă înșiruirea de puncte nu a fost aleasă de cenzură să acopere cine știe ce nume ori idee, în contradicție cu orientarea politicii vremii. Textul cu care se deschide prețioasa ediție, Argument, concentrează un adevărat focar de determinări temporale privind aparițiile scrisorilor, căror harnici istorici literari sunt datorate, cine s-a aplecat asupra conținutului lor pentru a-i detecta valoarea, de la cine a început prețuirea lor literară. Prin urmare
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
al cărții, dar, într-un anume sens, și o lipsă pentru că se simte nevoia unor precizări, fie și adresate într-un limbaj accesibil celui mai novice dintre cititori în ale modei, mai ample decît simpla paranteză pe care autorul o deschide explicativ, de fiecare dată atunci cînd e cazul, în interiorul relatărilor de secol XIX citate în carte. Există însă o modalitate reușită de a recupera această absență. Imaginea, pentru că textului îi sînt adăugate cîteva schițe desenate de autor. Merită citată și
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
pui care, aduse în gros plan, par monumentale rămășițe de brontozaur. Dar indiferent de ce am vedea și dincolo de intențiile și de onestitatea celor care ne arată, noi nu încetăm să privim televizorul ca pe un hublou, ca pe o fereastră deschisă spre exterior, ca pe o transparență în ultimă instanță. În aceste condiții, cineva trebuia să spună: destul. Și acest cineva este, de bună seamă, artistul plastic. El a descoperit un lucru elementar și la fel de banal ca oul lui Columb. Anume
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
încît nu i se mai vede capătul. La început, automobiliștii profită de ocazie să-și rezolve mici treburi interne: un telefon, o țigară aprinsă sau stinsă, o mușcătură din sandvici sau un post de radio schimbat. Apoi, cineva, cel dintîi, deschide lupta și claxonează luuung-luung. Acest prim claxon găsește ecou în toate inimile, ca odinioară fraza despre capul lui Moțoc și, "ca la o schinteie electrică"toate mîinile îl reiau cu sporită convingere. Dacă oprirea durează, exercițiul de intimidare a adversarului
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
contribuție apreciabilă. Intențiile și liniile mari ale programului sunt clare și vorbesc de la sine. Trag nădejdea că tot așa vor sta lucrurile și în ceea ce privește beneficiile pe care le reprezintă, cât și în cazul perspectivelor de viitor pe care ele le deschid țării și societății. Un milion de persoane mai puțin, aceasta depășește de departe avantajele oricărei alte reforme. Șomajul s-ar reduce considerabil și ar dispărea, poate, complet, chiar din primul an. Administrația s-ar afla ușurată într-un mare număr
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
tânără pereche care se va iubi și care va fi singură în lume. Ea va reîncepe istoria creației, însă nu vor mai fi ca primii oameni, deoarece vor poseda întreaga noastră experiență, pe care o vor moșteni. Ei nu vor deschide ochii asupra unei creații de început și fără probleme: le vom lăsa moștenire și aceste probleme. Va fi rândul lor să le soluționeze, fiindcă vor avea toate atuurile în mână. Noi știm bine că nu vom putea să mai fim
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
rîndurile mulțimii, în cursul manifestărilor oficiale. Cu puțin înainte de unsprezece, cu muzica și petardele și jeepurile cortegiului, apăru automobilul ministerial de culoarea siropului de fragi. Senatorul Onésimo Sánchez stătea placid și fără vîrstă în mașina cu aer condiționat, însă îndată ce deschise portiera îl înfioră o pală de foc, iar cămașa de mătasă naturală i se îmbibă de o supă alburie și se simți cu mulți ani mai bătrîn și mai singur ca niciodată. În viața reală împlinise de curînd 42, își
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
rugă atunci. Ce-ai auzit zicîndu-se de mine. - Adevăru-adevărat? - Adevăru-adevărat. - Ei bine - se încumetă Laura Farina -, se zice că sunteți mai rău ca ceilalți, pentru că sunteți altfel. Senatorul nu-și pierdu cumpătul. Tăcu îndelung, cu ochii închiși, și cînd îi deschise iar părea că se întoarce din străfundurile instinctelor sale cele mai ascunse. - La naiba - hotărî. Spune-i ticălosului care ți-e tată că-i voi aranja treaba. - Dacă vreți, mă duc chiar eu după cheie - zise Laura Farina. Senatorul o
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]