463 matches
-
întâi, el îl reformulează ca: (1b) Ființa de o supremă perfecțiune are toate perfecțiunile. (2b) Existența este o perfecțiune. Deci: (3b) Ființa de o supremă perfecțiune există. Al doilea pas constă în a analiza premisa (1 b), apelând la teoria descripțiilor, în: (l.b.l) Există o singură entitate x astfel încât ea este de o supremă perfecțiune și (1.b.2.) Acea entitate x are toate perfecțiunile. Premisa (2b) rămâne neschimbată; în schimb, concluzia va trebui să fie: (3'b) Acea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
predicat real; existența ipotetică cu existența actuală. Dacă existența nu este un predicat real, așa cum susține Kant, atunci nu va fi destul pentru Anselm și Descartes să arate ce este nevoie pentru Dumnezeu să fie Dumnezeu sau ce constituie o descripție corectă a atributelor sale201. În ceea ce privește existența, Frege și Russell, inspirați de Kant, au susținut că "x există" nu este un predicat real. Punctul de vedere a lui Frege a fost că existența nu este un predicat de nivelul întâi, unul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența nu este o proprietate a obiectelor ci a proprietăților; • existența este exprimată complet prin înțelesul cuantificatorului "acolo este"202. Cu toate acestea trebuie recunoscut că tratarea problemei existenței și implicit a argumentului ontologic din perspectiva logicii sub influența teoriei descripției a lui Russell și a teoriei lui Frege referitor la concepte a adus o lumină nouă în dezbaterile filosofice contemporane. Dacă ne punem întrebarea cât de convingătoare este locuțiunea "Dumnezeu există", se poate afirma că "x există" este o cale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concepte a adus o lumină nouă în dezbaterile filosofice contemporane. Dacă ne punem întrebarea cât de convingătoare este locuțiunea "Dumnezeu există", se poate afirma că "x există" este o cale înșelătoare din punct de vedere logic de a spune că descripția sau definiția implicată se aplică unei realități. Este corect mai departe să punem întrebarea dacă definiția lui Dumnezeu are sau îi lipsește o instanță și nu dacă Dumnezeu are sau nu proprietatea existenței. În acest sens analiza lui Russell asupra
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
afirmație precum numele propriii denotează același obiect în orice lume posibilă trebuie considerată falsă. Socrate nu are în mod esențial proprietatea de a fi numit Socrate deoarece el ar fi putut să fie numit de către părinții săi "Platon". Referitor la descripții, o proprietate precum "primul om care a escaladat Rainier" nu este o esență, deoarece implică obiecte diferite în lumi diferite 285. Sunt câteva distincții utile pe care Plantinga le face referitor la numele proprii și proprietăți, raportându-se la teoriile
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
face referitor la numele proprii și proprietăți, raportându-se la teoriile expuse de Frege și Russell: Frege și Russell au susținut că un nume propriu, într-o ocazie dată a utilizării lui, funcționează în mod tipic ca abreviere a unei descripții care denotează purtătorul relevant o descripție care încorporează o proprietate în mod general crezută sau crezută de către utilizatorul numelui ca fiind unică pentru acel purtător. Astfel, de exemplu, Socrate ar putea fi sinonim cu o descripție sau o abreviere a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
proprietăți, raportându-se la teoriile expuse de Frege și Russell: Frege și Russell au susținut că un nume propriu, într-o ocazie dată a utilizării lui, funcționează în mod tipic ca abreviere a unei descripții care denotează purtătorul relevant o descripție care încorporează o proprietate în mod general crezută sau crezută de către utilizatorul numelui ca fiind unică pentru acel purtător. Astfel, de exemplu, Socrate ar putea fi sinonim cu o descripție sau o abreviere a descripției cum ar fi filosoful grec
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca abreviere a unei descripții care denotează purtătorul relevant o descripție care încorporează o proprietate în mod general crezută sau crezută de către utilizatorul numelui ca fiind unică pentru acel purtător. Astfel, de exemplu, Socrate ar putea fi sinonim cu o descripție sau o abreviere a descripției cum ar fi filosoful grec cârn care a fost executat de către atenieni pentru coruperea tineretului. Probabil că cu cât se știe mai mult despre Socrate cu atât este mai bogată descripția a cărei abreviere este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care denotează purtătorul relevant o descripție care încorporează o proprietate în mod general crezută sau crezută de către utilizatorul numelui ca fiind unică pentru acel purtător. Astfel, de exemplu, Socrate ar putea fi sinonim cu o descripție sau o abreviere a descripției cum ar fi filosoful grec cârn care a fost executat de către atenieni pentru coruperea tineretului. Probabil că cu cât se știe mai mult despre Socrate cu atât este mai bogată descripția a cărei abreviere este Socrate. Prezentarea mea presupune că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi sinonim cu o descripție sau o abreviere a descripției cum ar fi filosoful grec cârn care a fost executat de către atenieni pentru coruperea tineretului. Probabil că cu cât se știe mai mult despre Socrate cu atât este mai bogată descripția a cărei abreviere este Socrate. Prezentarea mea presupune că numele proprii nu funcționează în acest mod. Și ce fapt nici nu funcționează; o propoziție care conține un nume propriu în general nu exprimă o judecată echivalentă cu judecata exprimată de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mea presupune că numele proprii nu funcționează în acest mod. Și ce fapt nici nu funcționează; o propoziție care conține un nume propriu în general nu exprimă o judecată echivalentă cu judecata exprimată de rezultatul înlocuirii acelui nume cu o descripție definită coreferențială. Am fi mai aproape de adevăr dacă am spune că o propoziție în care un nume propriu este utilizat de obicei exprimă aceeași judecată ca și cea exprimată de rezultatul înlocuirii ei cu un demonstrativ (acesta, acela) atunci când acesta
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
persoana Obama 306. Kripke a încercat să ofere un cadru semantic prin care să răspundă criticilor lui Quine. Acesta arată că putem să vorbim despre indivizi care există în lumea actuală și în alte lumi posibile, accesibile lumii actuale. O descripție definită precum cel mai înalt om din Cluj Napoca alege diferiți indivizi din diferite lumi posibile, o denumire rigidă precum George Bush numește același individ în toate lumile posibile în care numește ceva, iar o denumire rigidă și puternică precum Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
istoriei filozofiei nu reușesc să aducă dovezi suficiente sau clare care să îl facă pe agnostic să renunțe la agnosticism. Oppy își exprimă obiecția generală la adresa argumentelor, considerând că în fiecare versiune a argumentelor ontologice, termenii singulari și cuantificatorii (nume, descripții definite, descripții nedefinite) folosiți într-un enunț al argumentului (pentru a se referi la, sau a denota că ) ori sunt, ori nu sunt încadrați în scopul următorilor operatori propoziționali. Dacă nu apar încadrați, atunci se consideră că un oponent al
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu reușesc să aducă dovezi suficiente sau clare care să îl facă pe agnostic să renunțe la agnosticism. Oppy își exprimă obiecția generală la adresa argumentelor, considerând că în fiecare versiune a argumentelor ontologice, termenii singulari și cuantificatorii (nume, descripții definite, descripții nedefinite) folosiți într-un enunț al argumentului (pentru a se referi la, sau a denota că ) ori sunt, ori nu sunt încadrați în scopul următorilor operatori propoziționali. Dacă nu apar încadrați, atunci se consideră că un oponent al argumentului ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sa ca un concept de treapta a doua. Un alt reprezentatnt al filosofiei analitice care a adus o contribuție la înțelegerea argumentului ontologic pornind de la analiza conceptului de existență, este Bertrand Russell. Acesta consideră că expresia "Dumnezeu" funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune" și încearcă să reformuleze argumentul ontologic pentru a-l invalida. Apoi, plecând de la ideea că orice numepropriu reprezintă o descripție deghizată, Russell înlocuiește numele "Dumnezeu" cu o descripție de genul celei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este Bertrand Russell. Acesta consideră că expresia "Dumnezeu" funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune" și încearcă să reformuleze argumentul ontologic pentru a-l invalida. Apoi, plecând de la ideea că orice numepropriu reprezintă o descripție deghizată, Russell înlocuiește numele "Dumnezeu" cu o descripție de genul celei folosite de Anselm: "acel ceva față de care altceva mai mare nu poate fi conceput". Potrivit teoriei descripțiilor, trebuie identificată o funcție propozițională care să înlocuiască această descripție, și în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune" și încearcă să reformuleze argumentul ontologic pentru a-l invalida. Apoi, plecând de la ideea că orice numepropriu reprezintă o descripție deghizată, Russell înlocuiește numele "Dumnezeu" cu o descripție de genul celei folosite de Anselm: "acel ceva față de care altceva mai mare nu poate fi conceput". Potrivit teoriei descripțiilor, trebuie identificată o funcție propozițională care să înlocuiască această descripție, și în care există să apară drept cuantificator existențial. Frege
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a-l invalida. Apoi, plecând de la ideea că orice numepropriu reprezintă o descripție deghizată, Russell înlocuiește numele "Dumnezeu" cu o descripție de genul celei folosite de Anselm: "acel ceva față de care altceva mai mare nu poate fi conceput". Potrivit teoriei descripțiilor, trebuie identificată o funcție propozițională care să înlocuiască această descripție, și în care există să apară drept cuantificator existențial. Frege și Russell au preluat și au criticat, continuându-l pe Kant, argumentul pe care Amselm îl prezintă în capitolul II
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
reprezintă o descripție deghizată, Russell înlocuiește numele "Dumnezeu" cu o descripție de genul celei folosite de Anselm: "acel ceva față de care altceva mai mare nu poate fi conceput". Potrivit teoriei descripțiilor, trebuie identificată o funcție propozițională care să înlocuiască această descripție, și în care există să apară drept cuantificator existențial. Frege și Russell au preluat și au criticat, continuându-l pe Kant, argumentul pe care Amselm îl prezintă în capitolul II din Proslogion. Argumentul bazat pe existența necesară a lui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Kant, argumentul pe care Amselm îl prezintă în capitolul II din Proslogion. Argumentul bazat pe existența necesară a lui Dumnezeu nu este afectat de aceste critici. Tratarea problemei existenței și, implicit, a argumentului ontologic din perspectiva logicii sub influența teoriei descripției a lui Russell și a teoriei fregeene a conceptelor a adus o lumină nouă în dezbaterile filosofice. Argumentul ontologic revine în centrul discuțiilor filosofice atunci când este tratat din perspectiva logicii modale. Argumentul ontologic modal se bazează pe logica modală în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
vieții alpestre. Dar nici unul din aceste momente nu l-ai distinge dacă în timpul execuției n-ai urmări mereu textul literar care te lămurește. Muzica descriptivă e astfel mai mult o încălcare hibridă în domeniul literar decât o imitație a naturii. Descripția simfonică e la locul ei într-o partitură cum e Murmurul pădurii din drama Siegfned a lui Richard Wagner; dar aceasta nu e propriu-zis o descriere, ci o sugestie sonoră ce se întregește cu impresia vizuală a decorului scenic, în timpul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu se dialoghează; e. se exprimă doar esențele; c. nu există exces în narațiune, descriere etc. 6. finețea (sentimentelor, a strărilor sufletești etc.); 7. contemplativitatea îndeosebi în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului; îmbinarea realului cu fantasticul; 9. formele și structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lumi posibile diferite"), dar și trăsături comune: atât numele ficționale, cât și numele proprii sunt nestructurate și funcționează asemenea numelor proprii, "dar denotă presupuse persoane sau entități din lumi ale ficțiunii"4. Argumentul pentru care "numele de entități ficționale" și "descripțiile definite" sunt considerate designatori nonrigizi, este că ele "pot desemna lucruri diferite în lumi diferite"5, și se caracterizează prin absența denotației 6. Teoria Mill-Kripke sau teoria referinței directe consideră că numele proprii au un referent, au denotație fără a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
denotat, semnificație, referință, denotație 7). Această din urmă teorie numită și descriptivistă consideră numele proprii abrevieri ale unor grupuri/seturi de descrieri definite 8. De asemenea, Frege și Russell consideră că un nume propriu, folosit în mod corect, este o descripție definită prescurtată sau deghizată, pentru Frege o astfel de descripție dând sensul numelui 9. "Echivalența dintre nume și seturile de descrieri se extinde și la numele ficționale"; într-un exemplu ca Pe strada Mântuleasa, autorul a imaginat o serie de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și descriptivistă consideră numele proprii abrevieri ale unor grupuri/seturi de descrieri definite 8. De asemenea, Frege și Russell consideră că un nume propriu, folosit în mod corect, este o descripție definită prescurtată sau deghizată, pentru Frege o astfel de descripție dând sensul numelui 9. "Echivalența dintre nume și seturile de descrieri se extinde și la numele ficționale"; într-un exemplu ca Pe strada Mântuleasa, autorul a imaginat o serie de proprietăți cu numele învățătorului Fărâmă 10: "este bătrân", "a fost
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]