6,256 matches
-
lipsindu-i, din acest punct de vedere, atât rigoarea și exactitatea listării locurilor și cronologiei, cât și menționarea intențiilor și a planurilor de voiaj. Călătoria în geografia reală, cu vaporul, cu mașina sau cu avionul, cuprinde cam tot atâta spațiu descriptiv cât cuprinde călătoria „interioară”, cea efectuată pe traseele spiritului, sensibilității și imaginarului. Cu excepția călătoriei în Creta, rezumată în partea a doua a cărții, călătorie făcută din dorința de a vizita, în primul rând, Knossos-ul minoan („De douăzeci de ani visam
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
și patetic a autorului se traduce și prin turnura clasicizantă a expunerii dată, de pildă, de sintaxa savantă cu perioade largi sau de procedeele stilistice consacrate ale eposului antic, cum ar fi comparația arborescentă de tip homeric. De altfel, paginile descriptive sunt presărate cu numeroase aluzii mitologice sau istorice, cu citate și referințe livrești. Amestecul genurilor înalte și umile caracterizează o scriere eteroclită în care sublimul alternează mereu cu derizoriul. Profesor de latină, română și istorie la licee din Piatra Neamț, Roman
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
juriști. Prin urmare, Victor Ponta era mai mult decat potrivit și îndreptățit să-și aleagă și să trateze acest subiect. Cei care activează în învățământ, în domeniul juridic, știu foarte bine că în descrirea unor instituții apar adesea formulări seci, descriptive care, asemenea formulelor matematice, nu pot fi schimbate. A specula acest lucru și a fabrica un astfel de subiect este de o josnicie fără margini! Nu știu dacă realizează dar, prin astfel de gesturi, Traian Băsescu nu face cinste nici
Ce spune Adrian Năstase despre doctoratul lui Ponta () [Corola-journal/Journalistic/44208_a_45533]
-
1962. Vorbind despre o surpriză neașteptată în privința exegezei sebastianice, trebuie să adaug că atît pînă în 1989, cît și după această dată, ea se caracterizează printr-o adevărată apatie hermeneutică. Practic, toate monografiile dedicate scriitorului se opresc la o prezentare descriptivă, de suprafață, trecînd cu indiferență, seduse de transparența scriiturii sebastianice, peste nenumărate intenționalități și intertextualități secrete ale operei. Acest fapt se vede foarte bine și în cele două dosare dedicate lui Sebastian, care conțin o multitudine de tablete, articole și
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
nu numai) privitor la lipsa de organ a lui Caragiale pentru natură - el este, adesea, un peisagist remarcabil. Oarecari argumente în acest sens a adus la vremea cuvenită Șerban Cioculescu, dintre exemplifică rile sale lipsind, însă, în chip surprinzător, pasajele descriptive de mare frumusețe și forță de sugestie din O reparație și din Poetul Vlahuță, de pildă. Iată câteva, alese la întâmplare: „Când sunetul acioaiei șclopotuluiț pornește limpede să rupă nemărginita tăcere a acestei sălbatice singurătăți, sute de alte glasuri, unul
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
reportaj destul de plat, cea de-a doua, În Munții Neamțului, cuprinde singurele pasaje interesante scrise de Hogaș, continuînd - în variantă mult evoluată - experiența începută cu prima parte și care trebuie să-l fi nemulțumit chiar pe autor. Scriind proză pur descriptivă, Hogaș ne arată de la început ceea ce este: un amator luminat, care nu-și părăsește niciodată statutul de amator; un profesor de liceu în vacanță, hotărît să încerce și el literatura; nu poate povesti decît ceea ce a trăit. Lipsa imaginației la
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
fraza molatecă și cadențată, degajînd o armonie de natură pur sintactică, în ciuda banalităților cuprinse în ea. Referirea la Ștefan cel Mare din finalul paragrafului este la rîndul ei simptomatică; Hogaș ține să-i arate cititorului că este nu doar un descriptiv, ci un descriptiv cult, chiar erudit: profesor de română și de latină la liceul din Piatra Neamț, prozatorul are mania aluziilor mitologice, a citatelor din poeții clasici, a împănării povestirii cu sumedenie de aluzii culturale, mai ales a improvizării de versuri
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
cadențată, degajînd o armonie de natură pur sintactică, în ciuda banalităților cuprinse în ea. Referirea la Ștefan cel Mare din finalul paragrafului este la rîndul ei simptomatică; Hogaș ține să-i arate cititorului că este nu doar un descriptiv, ci un descriptiv cult, chiar erudit: profesor de română și de latină la liceul din Piatra Neamț, prozatorul are mania aluziilor mitologice, a citatelor din poeții clasici, a împănării povestirii cu sumedenie de aluzii culturale, mai ales a improvizării de versuri destul de ușurele. Discuțiile
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
altora le va admira persoana. Preocupați de ei înșiși într-o măsură ce trece peste pragul obișnuit, artiștii sunt făpturi apăsat narcisice: se iubesc prea mult ca să aibă puterea de a nu se înfățișa direct posterității. Raluca Dună are migală descriptivă și un ochi de acuitate ciclopică față de detalii. Descrie tablouri, comentează documente și urmărește avatarurile prin care trece obsesia de sine a artiștilor. Dar ce atrage atenția nu e atît amănunțimea comentariilor, cît premisa pe care autoarea declară că și-
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
această plenitudine, cu ea solidară, își reazămă arborescența o estetică a conceptului homo faber. Ambițioase repertorii, ale densității de eforturi care e istoria - Enciclopedia franceză din veacul al XVIII-lea, în primul rînd - au realizat, în planșe admirabile, convingătoare trimiteri descriptive, la multitudinea uneltelor alcătuind civilizația. O linie vectorială, ducînd pînă la Bauhaus și la atîtea alte exaltări tehnologice, s-a continuat de-a lungul secolului al XX-lea, împreună cu orgoliul și îndatorirea unui tip de intervenție, proiectivă și practică, asumînd
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
realului poetic, pare că i se dictează sa vadă ceea ce vede. Vederea sa începe cu sesizarea normalității lumii, dar, treptat, prin acumularea de determinații pentru normalitate, aceasta își schimbă regimul. Detaliile acumulate prin insistența privirii fac trecerea de la simpla vedere descriptivă la viziune. E un procedeu frecvent întîlnit în multe poeme ale lui Ion Mureșan. Aș numi acest procedeu drept un delir controlat, supravegheat, în maniera delirurilor controlate ale lui Henri Michaux, dar nu numai. Poemele din cartea Alcool pot reprezenta
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
sinuoase și dramatice.” Apoi, atunci cînd trece la evaluarea versurilor, sintagmele pe care le folosește Matei Călinescu sînt de tipul: „simplitatea gravă”, „condensarea sensurilor”, „limpiditatea adîncă a imaginilor”, „jocul strălucitor al comparației și al metaforei”. După cum se vede, expresiile, aparent descriptive, concentrează ideea celei mai superlative evaluări. Adjectivele nu lipsesc nici ele, pentru că este amintit „excepționalul dar imagistic al lui Blaga” sau „originala sinteză clasică”. Vorbind despre o „structură duală, contradictorie”, autorul conchide: „ai sentimentul că pătrunzi în universul unui mare
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5069_a_6394]
-
stă în iradierea de spirit a evenimentelor, adică în tensiunea care le-a declanșat, și de aceea, fără atmosfera din care au luat naștere, relevanța lor pentru posteritate e nulă. În acest caz, concizia de informație e simptom de platitudine descriptivă, iar sinceritatea e un indiciu al mediocrității. Nicolae Breban e prea versat ca să cadă în directeți periculoase, cum, la fel, e prea pățit ca să alunece în sincerități crase, prin urmare, descriind istoria secolului XX, face ceea ce a făcut în romanele
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
alt oraș cu o copie în cer, orașul multiplu, cu fețe virtuale închise fiecare în câte un glob de sticlă, un oraș a cărui formă se schimbă în funcție de dispoziția celui care-l privește și alte multe asemenea... Însă nivelul acesta, descriptiv, rămâne într-un fel un trompe l’oeil: impresia la lectură este că adevărata poveste și adevăratele tablouri ale orașelor invizibile vor fi scrise, cândva, într-un alt roman, mult extins. Între timp, „privirea adâncită în gânduri” a lui Kubilai
Alte o mie și una de nopți by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5492_a_6817]
-
ci analizează teme și profiluri psihologice. Uneori îți dă impresia că i-a cunoscut personal pe protagoniș ti, pînă într-atît de vii par portretele lui Fichte, Wilhelm Schlegel sau Zacharias Werner. Umoarea Ricardei Huch e la antipodul răcelii de tip descriptiv, exegeta aprobîndu-și și blamîndu-ș i personajele, repudiindu-le sau îmbrățișîndu-le, neavînd, așadar, nimic din optica neutră a cercetătorului de aparat clasic. Rezultatul e o carte agitată, plină de freamăt și sentiment, în care nu doar afli ce a fost esența
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
la poartă» - i-ar fi deslușit Maestrul încărcătura simbolică, prin el invincibil pătrunsă în conștiința modernă. Contiguitatea unor asemenea imense precedente, pe care ne-a plăcut să le așternem aici, coeficientul geniului, sporind proporțional amplitudinea chestiunii, nu pot speria scrupulul descriptiv și inspirația ce i se ratașează, bizuită pe o abordare concretă, aproape taxonomică, a realului, în diversitatea lui de spețe. Paradigmele marilor izbînzi nu zădărnicesc, ci, dimpotrivă, concentrează, la răsuflarea lor de foc, problemele. Zbaterile de aripi care ne pot
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
concluzie). Acoperirea domeniului, Ion Bogdan Lefter scontează s-o realizeze printr-un soi de puzzle (e și titlul uneia dintre cărțile sale). Uneori, piesele se suprapun, se întâlnesc, se „citează” reciproc. Cum s-ar spune, comunică. E, în jocul acesta descriptiv, o „dezordine controlată”, având în spate o ideologie (mulți n-au înțeles că postmodernismul presupune, pentru Lefter, cu totul altceva decât o listă de tehnici literare: e, mai presus decât asta, o atitudine intelectuală). Modulară, cum spuneam, este și critica
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
reprezintă numai drumul) în China, în plin decembrie. Jurnal în doi timpi, cum se subintitulează, cartea ignoră majoritatea aspectelor turistice ale vizitei, China de azi nemaifiind, cum notează Bodiu în cuvântul-înainte, chiar atât de departe de noi încât un travaliu descriptiv să-și mai aibă rostul. Ce-l preocupă, ce îi suscită atenția, este viața de acolo. Scriitorul camuflat în businessman (căci, fie el și unul academic, tot un business este acest parteneriat) observă oamenii, le desface în bucăți mecanismele de
Câinele bătrân și acronimele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3504_a_4829]
-
răspunsuri”, „anunțuri gratuite”, „mărturisire ministerială” ș.a.m.d. (sintagmele citate sunt chiar titluri de proze scurte). Spre deosebire, însă, de nervozitatea ironică nedelciană, Mircea Pora, un scriitor mai melancolic, dă dovadă, așa cum spuneam, de o scriitură poetică și de finețe descriptivă. Din volumul de proze scurte și foarte scurte - ce surprind realități sociale din comunismul târziu, dar și din postdecembrism -, Epistolar se detașează clar: un text amplu (80 de pagini), redactat sub forma unei serii de scrisori trimise de personajul-narator prietenului
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
marilor orașe, am fost surprins să constat că, în mod frecvent, imaginile de acolo (pline de o anume muzicalitate și estete în cel mai înalt grad) refuzau să se coaguleze obiectual. M-a surprins mai ales un pasaj, zice-se descriptiv (și, mai mult decât atât, portretistic), îndărătul căruia n-am reușit (și nu reușesc nici azi) să deduc o reprezentare. E vorba despre faimoasa vânătoare de câini la care protagoniștii participă și despre Fluture, imponderabilul organizator al acestuia: „Ed îl
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
încă de la primele poezii. Aur sterp și Stînci fulgerate demonstraseră neobișnuite disponibilități pentru figurile fonetice, legate de prozodie; în marile poeme din Visuri în vuietul vremii și Monolog în Babilon, pe primul loc urcă figurile sintactice (enumerările, în vaste enclave descriptive), avînd drept scop ultim hiperbola complexă. Prima poezie, deja citată, din primul volum excepțional (Visuri în vuietul vremii) cuprinde următorul fragment: „În piața public-a simțirii noastre/ Răcnesc trompetele tembele./ Dar unde-s visurile-albaslre./ Rănite vechi violoncele/ Care cîntau în
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
genul care consacră un prozator - Sui Sin Far merită, totuși, atenția chiar și a unui cititor pretențios. Are darul detaliului semnificativ, ochiul ei atent surprinde incidente, siluete relevante din Cartierul Chinezesc. Amestecul de culoare și sunet, bine dozat, caracterizează pasajele descriptive din povestirile ei. Pe de altă parte, Sui Sin știe să treacă dincolo de suprafața caracterizată cu ajutorul pitorescului exotism chinezesc. Sui Sin Far pune în evidență marile probleme ale acestei Chine în diasporă care a fost patria ei. Inegalitatea dintre bărbat
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
printre the best-urile volumului, ca și celelalte două citate mai înainte. Alte proze sunt mai puțin reușite, autorul ezită parcă între variante posibile ale firului narativ, se simte un fel de nehotărâre epică, proza trenează, ia uneori o turnură cam descriptivă, cvasionirică, uneori și ușor filozofică, în orice caz care nu îl prinde pe autor, chiar dacă se poate bănui și o intenție voalat parodică (Trilogia laturii mele feminine..., Secretul fotoliului optzecist ș.a.). Chiar dacă personajul său e genul „loser”, specific prozei de
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
să ajute la orientarea în spațiul urban. Mai mult, aceasta imprimă un anumit mod de raportare față de diferitele puncte ale sale, și determină gradul de atenție al observatorului sau un anumit tip de atitudine 4. Referindu-se la un pasaj descriptiv din Manhattan Transfer, care surprinde succesiunea unor imagini înregistrate din mers de către unul dintre personaje, aflat într-un taxi, Marc Brosseau subliniază rolul pe care-l îndeplinește, în organizarea spațiului narativ, succesiunea în spațiu și timp a elementelor peisajului urban
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
teorii din ultimele decenii au adus în centrul atenției rolul factorilor economici în declanșarea și desfășurarea procesului migraționist. Teoriile clasice de tipul celor gravitaționale sau modelul "push-pull" au fost de cele mai multe ori combătute, fiind considerate a fi mai degrabă "scheme descriptive sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]