766 matches
-
Înfiora de emoție. Dar, mai mult decât atât, nu Înțelegea de ce acea fată sinceră și lipsită de griji Îi acordase Încrederea ei. Era seară. Tokichiro mergea absent. După ce plecase din casa lui Mataemon, se Îndrepta spre propria lui casă din desișul de paulownia. Dacă părinții Îi dădeau permisiunea, dorea să devină soția Domnului Kinoshita, spusese Nene. Cu toate că punea un picior Înaintea celuilalt, era atât de cuprins de fericire, Încât abia dacă mai conștientiza asta . Nene vorbise serios, dar el Încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În direcția Castelului Kiyosu. * * * Mușchiul era surprinzător de gros. Ai fi putut privi În spațioasa grădină a conacului Hachisuka, atât de asemănătoare cu grădinile templelor În care intrarea e interzisă, Întrebându-te câte veacuri vechime avea, de fapt, mușchiul acela. Desișuri de bambus se Înălțau la umbra stâncilor mari. Era o după-amiază de toamnă, cu desăvârșire liniștită. „A supraviețuit, asta-i sigur,“ se gândea Hachisuka Koroku, când intra În grădină. Îi amintea de legăturile cu strămoșii lui, care trăiseră În Hachisuka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
care Închidea o incintă spațioasă. Apropiindu-se, văzură trei, patru felinare arzând Înăuntru. În locul unei porți adevărate, doar un oblon de bambus se legăna alene În vânt. „Ce mare e,“ Își spuse Hideyoshi pe când intra, tăcut. Înăuntru se afla un desiș de brazi. O potecă strâmtă ducea de la intrare, printre brazi și, cu excepția acelor căzute care acopereau pământul, nu se zărea nici un fir de murdărie. Înaintând vreo cincizeci de metri, ajunseră la casă. O vacă mugea În staulul ei dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
pârâiașul de colo și Îndreaptă-te către mlaștină. Tocmai când credeau că ajunseseră la capătul văii și al cărării, văzură cârcei de glicină agățați de o râpă. Ocolind o culme, găsiră o potecă ascunsă spre vale, care trecea printr-un desiș scund de bambuși vărgați. Pe cărarea de-aici, sunt cam două leghe până În spatele castelului. Dacă parcurgeți distanța, urmând harta asta a muntelui, ar trebui să ajungeți la un canal de apă care duce În castel. Și-acum, cu permisiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
urmă. Ecoul detunăturii de pușcă se auzi răsunând prin munți. Imediat, Sanpei aruncă arma În lături și porni sărind În josul pantei ca un cerb, hotărât să-i aplice inamicului doborât lovitura de grație. Watanabe Tenzo căzuse pe spate, Într-un desiș de buruieni de la marginea drumului. Dar, În momentul când Sanpei se opri lângă el și-i Împune pieptul cu vârful săbiei, Tenzo Îl apucă de picioare, trântindu-l la pământ cu o forță cumplită. Firea sălbatică a lui Tenzo ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Înconjurătare. Într-o zi, Nobutada vizită Muntele Hirai și ieșiră amândoi să inspecteze pozițiile inamicului. La sud de dușman, se Înălțau munții și dealurile care prelungeau masivele alpine din apusul provinciei Harima. La miazănoapte, curgea râul Miki. La răsărit, creșteau desișuri de bambus, culturi agricole și buruieni. În sfârșit, un număr de fortărețe Încercuiau zidurile castelului din trei laturi, pe dealurile Învecinate. Acestea, la rândul lor, aveau În centru citadela principală, Înconjurată de a doua citadelă și de o a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și colo se vedeau colibe muntenești, cu acoperișuri groase de stuf. Partizanii lui Mitsuhide ar fi vrut să evite pe cât posibil asemenea așezări omenești, dar drumul trecea printre case. Din fericire, nicăieri nu licărea vreo lumină. Casele erau Înconjurate de desișuri mari de bambus, sub luna argintie, și totul arăta că localnicii dormeau adânc, ignorând haosul din lume. Sfredelind Întunericul cu ochii Îngustați, Akechi Shigemoto și Murakoshi Sanjuro cercetau terenul până departe În față, călărind de-a lungul satului Îngust, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de metri mai În față. Deodată, În Întuneric, izbucniră zgomote de bambuși călcați În picioare și mormăielile unui animal sălbatic. Tatewaki, care-și mâna calul Înaintea lui Mitsuhide, privi, instinctiv, Înapoi. Gardul din surcele al unei colibe cufundate În umbra desișului de bambus era mărginit de Întuneric. La vreo douăzeci de metri mai În spate, silueta lui Mitsuhide se continua clar, stând pe loc. — Stăpâne, Îl chemă Tatewaki. Nu primi nici un răspuns. Bambușii tineri se legănau pe cerul fără vânt. Tatewaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
calul lui Murakoshi se cabră. În aceeași clipă, sabia lui scoasă din teacă lovi În partea din stânga șeii. Se auzi un dangăt sonor, când sabia reteză vârful ascuțit al unei lănci de bambus. Mâinile care țineau lancea dispărură, imediat, În desișul de bambus, dar ceilalți văzuseră clar ce se Întâmplase. — Ce-a fost asta? Bandiți? — Fără Îndoială. Fiți atenți, par să fie undeva În desișul ăsta mare de bambus. — Murakoshi, ai pățit ceva? — Ce, crezi că m-aș lăsa rănit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
sabia reteză vârful ascuțit al unei lănci de bambus. Mâinile care țineau lancea dispărură, imediat, În desișul de bambus, dar ceilalți văzuseră clar ce se Întâmplase. — Ce-a fost asta? Bandiți? — Fără Îndoială. Fiți atenți, par să fie undeva În desișul ăsta mare de bambus. — Murakoshi, ai pățit ceva? — Ce, crezi că m-aș lăsa rănit de lancea din bambus a vreunui hoț vagabond? — Nu-ți pierde concentrarea! Mergi mai repede. Abaterile din drum nu aduc decât necazuri. — Ce-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mic semn de slăbiciune. Sanjuro și Yojiro, ocupați-vă de ei. La auzul cuvintelor lui Shigemoto, oamenii se despărțiră. O lance fu luată În grabă, iar săbiile trase din teci. — Blestemați să fiți! Cu un urlet tunător, cineva sări În desișul de bambus. Un zgomot ca al unei ploi de frunze sau poate al unei hoarde de maimuțe, sfâșie tăcerea nopții. — Shigemoto... Shigemoto... șopti Mitsuhide. — Aici sunt, stăpâne. — A... Shigemoto... repetă seniorul. Apoi dibui prin jur, ca pentru a căuta brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
patru vasali, apoi șase, apoi opt, Înconjurară trupul lui Mitsuhide, În același fel, urmându-l În moarte. Cât ai bate din palme, trupurile lor fără viață alcătuiră pe pământ petalele și inima unei flori de sânge. Yojiro se năpustise În desișul de bambus pentru a se lupta cu bandiții. Murakoshi strigă În Întuneric, Îngrijorat să nu fi fost doborât deja. — Yojiro, vino Înapoi! Yojiro! Yojiro! Dar, indiferent de câte ori strigă, Yojiro nu se mai Întoarse. Murakoshi fu rănit și el În câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
șerpuia printre ei nu era decât o potecă Îngustă a tăietorilor de lemne. Unul dintre străjeri mormăi. — Ce este? Întrebă altul. — Veniți aici s-aruncați o privire, strigă un alt om, de la o oarecare distanță. Se auzi foșnetul trecerii prin desișuri, apoi siluetele santinelelor apărură pe margine. Pare să se vadă un soi de văpaie pe cer, spuse unul dintre ei, arătând spre sud-est. — Unde? — Din dreapta chiparosului ăluia mare, până la miazăzi. Ce crezi că e? Râseră cu toții. — Probabil fermierii de lângă Otsu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
interludiu de meditație, Însă, soția lui Inuchiyo terminase de pregătit două sau trei feluri. Îl conduse afară din bucătărie, ducând ea Însăși tava. În regiunea deluroasă care se Întindea spre fortăreața de la apus, se Înălța un mic pavilion Într-un desiș de brazi. Slujutorii Întinseră un covor pe iarba de alturi și puseră două tăvi cu mâncare și carafe de sake. — Nu pot măcar să te servesc cu ceva mai bun, chiar dacă ești grăbit? Întrebă soția lui Inuchiyo. — Nu, nu. Soțul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
palidă de pe plantațiile de orez acoperite cu apă și de pe pâraie arăta că zorii erau aproape, dar peste tot se Întindeau umbre negre, iar norii Întunecați pluteau la mică Înălțime deasupra pământului. — Hei! Uite-i! — Jos! Culcat! Pe orezării, În desișurile de boscheți, la umbra copacilor, În adânciturile solului, siluetele oamenilor din armata urmăritoare se culcară repede la pământ. Ciulind urechile, puteau auzi armata din apus deplasându-se Într-o coloană lungă și neagră pe singurul drum care dispărea Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mirare deci că atâția cai se prăbușesc și că surugii nu trăiesc prea mult! Iată-ne ajunși la Focșani, la hotarele Moldovei; un pârâu, Milcov, ne desparte de Valahia, și lucrul e evident, din păcate! Adio, agreabile vâlcele, munți cocheți, desișuri răcoroase, păduri imense! Iată câmpiile fără sfârșit ce merg spre Dunăre! Iată praful și mirajul. Nu vom mai regăsi nimic din Moldova, în afară de torente. Cum Focșaniul a fost ales ca reședință a fostei comisii centrale, ni-l imaginaserăm ca pe
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Iar dacă nu avem răbdarea metodologică să le înțelegem resorturile faptelor lor în comunism, vom avea mari dificultăți în a înțelege postcomunismul. În fața unui subiect atât de vast, o problemă a fost organizarea discuțiilor. Pentru a nu ne rătăci în desișul informațiilor și al memoriilor, am stabilit de la început marile linii pe care se va desfășura dialogul. Astfel, am început cu traiectul profesional și politic al interlocutorului meu, pentru că cititorul trebuia să aibă reperele biografice ale participantului observator. Apoi, am considerat
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2); liniștit (2); plai (2); plimbare (2); relaxare (2); singurătate (2); văzduh (2); vînt (2); adînc; alinare; animale; apă; armonie; bogat; brad; brazi; bucată; bucurie; căprioară; carne; cer; cioban; ciuperci; clasă; de copaci; copil; creangă; crîng; cunoaștere; de la noi; deltă; desiș; drumeție; dumbravă; energie; eșec; excursie; falnic; fericire; frate; frică; fructe de pădure; frunte; frunză; frunziș; grătar; haiduci; haiducie; hoț; iarnă; iepuraș; îmbelșugat; înalt; întins; iubire; judecător; lin; liniștea; livadă; loc; lumină; luminat; lup; măreție; mic; minune; mioriță; mireasmă; mîncare; motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dat; avar; avut; băutură; beau corp; mai bine; și bine; binecuvîntare; bucătar; bucurie; bucuros; bun simț; bunuri materiale; cantități; caș; căldare; cerință; colosal; complet; consistent; costisitor; cult; curaj; dar; darnic; degeaba; și degeaba; de demult; mai e pînă departe; depășit; desiș; detergent; dificil; doi; doldora; dor; a dori; dorit; o droaie; drum; efort; egoism; etern; în euro; excesiv; extraordinar; frig; gigant; gîrlă; grad; gras; grasă; la greu; greutate; griji; gunoi; haos; harnic; idioți; insuficient; irosire; împreună; încă; îndestulare; întîrziere; învăț; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos (3); labirint (3); natura (3); neagră (3); prospețime (3); răcoare (3); sănătate (3); stejar (3); stejari (3); animal (2); arbore (2); arbori (2); armonie (2); basm (2); bogăție (2); brad (2); cadru (2); cîmpie (2); copacii (2); cort (2); desiș (2); fag (2); foișor (2); frică (2); frigărui (2); fructe (2); frumusețe (2); frunză (2); grătar (2); lemne (2); mediu (2); pace (2); pădurar (2); pătură (2); plimbare (2); singurătate (2); tăiată (2); teamă (2); tufiș (2); vegetație (2); acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Köln. Cu un aspect elegant (copertă ilustrată, hârtie cretată, format mare, 24 pagini) și un substanțial conținut, orientat pe cele două coordonate anunțate în subtitlu, C. ambiționează să depășească „insatisfacția de cititor” care i-a determinat constituirea. „Peregrinarea asiduă prin desișurile publicațiilor de limba română din Occident - se spune într-un Pro Domo. Intenții și temeiuri, publicat în primul număr - ne-a lăsat nu o dată, în ciuda excelenței atâtor reviste dedicate, cu senzația unui gol și a unei absențe, cu speranța mereu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
fostele semnificații” (Întunecatul april). Atent de fiecare dată la „compoziție”, M. posedă o veritabilă știință a limbajului poetic ce poartă adesea conotații încifrate: „Tovarășii tăi/ cu capete de lup sau de câine/ cu urechi monstruoase și cu ochi scăpărători/ [...] în desișurile ceva mai îndepărtate/ fără a avea totuși prea mult din aspectul/ altădată atât de negrelor păduri nibelunge” (Vis cu Pan). Surprinde adoptarea livresc-halucinantă a unui limbaj tehnic, specializat, care, departe de a afecta claritatea imaginii, conduce textul către o expresivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
ne figureze coroana copacilor, trunchiul, iarba, pământul. Prin inciziile mai adânci sau mai înalte, „bărbile” rezultate adună cerneala în jurul lor formând o linie „cețoasă” (Fig. 30). Acest efect îl regăsim în semnele gravate care delimitează forma trunchiului copacilor și în desișul coroanelor copacilor care se suprapun. Detaliile materiale sunt de data aceasta sugerate, și nu redate (frunzele, scoarța, iarba) (Fig. 31). Dacă în aquaforte gradațiile valorice sunt redate prin șanțurile gravate-atacate (corodate) diferit, aici această gradare se realizează printr-o incizie
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
au hotărât că e momentul prielnic pentru atac: s-au apropiat fulgerător de ea, au scos cuțitele și au amenințat că o taie dacă nu le dă banii și bunurile. Au prins victima de picior și au târât-o în desișul pădurii unde au supus-o la raporturi sexuale normale și anale. După ce și-au satisfăcut poftele, au deposedat-o de bani și bunuri. Înainte de a pleca, au descălțat-o, iar Emanuel a tăiat din paltonul femeii câteva fâșii, cu care
Agenda2006-09-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284804_a_286133]
-
aproape. Dar parcă totuși nu era un sunet pe de-a-ntregul în regulă. Roșcatul (guleratul) își încetini pașii. Parcă bănuia ceva. Chiar o fi oare glasul unui tovarăș de-al lor? Ajunseră la o poiană. Roșcatul se opri la marginea desișului și privi, printre crengile aplecate ale brazilor, spre poiană. Cât de luminos era totul acolo, afară! În curățenia sa neatinsă, zăpada strălucea uniform în lumina albastră a zorilor timpurii. Nici o urmă suspectă nu o întina. Lupul înaintă câțiva pași, în
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]