590 matches
-
calificare și formare a personalității, în practica socială. Datele statistice extrase din evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din 1958 - 1968, relevă tocmai acest aspect al încheierii terapiei chirurgicale și logopedice în jurul vârstei școlarizării, copiii cu despicături labio-maxilo-palatine reușind să pună în valoare potențele lor psiho-intelectuale în activitatea instructiv-educativă, în clasele de copii normali ai școlii generale. Cercetările noastre în acest domeniu, au apreciat existența unui retard psihic, consecutiv întârzierilor în apariția și dezvoltarea limbajului ca sistem
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Etalonul acestui test permite ca în raport cu numărul de puncte obținute de subiect să i se determine Q.I. Au fost supuși la aceste probe, prin aplicare individuală și în colective mici de 3-4 subiecți, același etalon de 100 subiecți cu despicături cărora li s-a aplicat și proba Boreli-Oleron, în primul rând, în scop de validare a rezultatelor obținute și, în al doilea rând, în scopul plasării grupului de subiecți rhinolalici pe curba dezvoltării mintale. Diversitatea probelor formează o bază largă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ei în întregul domeniu de definiție al variabilei (grafic 7). Pe grafic, cu o linie continuă sunt trasate funcțiile de distribuție obținute prin analiza statistică, iar pe linia punctată sunt trasate rezultatele discrete obținute prin testare. Majoritatea subiecților atât cu despicături cât și fără despicături sunt grupați în zona inteligenței normale: Q.I. = 90-110-119, maximul curbei de distribuție a probabilității obținându-se pentru coeficientul de inteligență Q.I. med. = 103,3 în cazul subiecților cu despicături comparativ cu Q.I. med
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de definiție al variabilei (grafic 7). Pe grafic, cu o linie continuă sunt trasate funcțiile de distribuție obținute prin analiza statistică, iar pe linia punctată sunt trasate rezultatele discrete obținute prin testare. Majoritatea subiecților atât cu despicături cât și fără despicături sunt grupați în zona inteligenței normale: Q.I. = 90-110-119, maximul curbei de distribuție a probabilității obținându-se pentru coeficientul de inteligență Q.I. med. = 103,3 în cazul subiecților cu despicături comparativ cu Q.I. med. = 107,1 în cazul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
testare. Majoritatea subiecților atât cu despicături cât și fără despicături sunt grupați în zona inteligenței normale: Q.I. = 90-110-119, maximul curbei de distribuție a probabilității obținându-se pentru coeficientul de inteligență Q.I. med. = 103,3 în cazul subiecților cu despicături comparativ cu Q.I. med. = 107,1 în cazul subiecților fără despicături. Din calcul reiese că probabilitatea ca un subiect normal din punct de vedere anatomic să fie normal și din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este: P1a = 88
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în zona inteligenței normale: Q.I. = 90-110-119, maximul curbei de distribuție a probabilității obținându-se pentru coeficientul de inteligență Q.I. med. = 103,3 în cazul subiecților cu despicături comparativ cu Q.I. med. = 107,1 în cazul subiecților fără despicături. Din calcul reiese că probabilitatea ca un subiect normal din punct de vedere anatomic să fie normal și din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este: P1a = 88,8% în timp ce probabilitatea ca un subiect cu despicătură să fie normal din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cazul subiecților fără despicături. Din calcul reiese că probabilitatea ca un subiect normal din punct de vedere anatomic să fie normal și din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este: P1a = 88,8% în timp ce probabilitatea ca un subiect cu despicătură să fie normal din punct de vedere intelectual este de P1b = 79,4%. Din cele relatate observăm că subiecții cu despicături labiomaxilo-palatine prezintă coeficienți de inteligență mai mici decât cei fără despicături, fapt explicat de handicapul dat de nedezvoltarea limbajului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normal și din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este: P1a = 88,8% în timp ce probabilitatea ca un subiect cu despicătură să fie normal din punct de vedere intelectual este de P1b = 79,4%. Din cele relatate observăm că subiecții cu despicături labiomaxilo-palatine prezintă coeficienți de inteligență mai mici decât cei fără despicături, fapt explicat de handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Distribuția probabilității de încadrare în grupele de inteligență pentru subiecții cu uranoschizis se înscrie pe o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
88,8% în timp ce probabilitatea ca un subiect cu despicătură să fie normal din punct de vedere intelectual este de P1b = 79,4%. Din cele relatate observăm că subiecții cu despicături labiomaxilo-palatine prezintă coeficienți de inteligență mai mici decât cei fără despicături, fapt explicat de handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Distribuția probabilității de încadrare în grupele de inteligență pentru subiecții cu uranoschizis se înscrie pe o curbă ușor deplasată la stânga, față de subiecții cu integritate anatomică, marcând o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în zona de D.M. cu o probabilitate de: P3b =7,74, raportat la P3a =3 pentru subiecții normali și în zona de retard psihic cu o probabilitate de 12,85% raportat la 9%, cât s-a înregistrat pentru subiecții fără despicături velare. Atât subiecții normali cât și cei născuți cu malformații palatovelare cuprinși în zona valorilor 79-90 pentru Q.I., nu au o deficiență mintală propriu-zisă putându-se adapta la procesul de învățare. Ei manifestă numai unele forme de disritmii ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
privațiune de joc, tulburări sensoriale temporale (hipoacuzie) tulburări fonoarticulatorii în primii ani de viață cu răsunet asupra organizării sistemice a limbajului. Vom ilustra cele afirmate cu descrierea unor cazuri concludente: C. Dorina, în vârstă de 8 ani, cu diagnostic clinic: despicătură labio-maxilo-palatină unilaterală stânga completă, încheie tratamentul chirurgical la 23 luni. La examinarea logopedică efectuată la 2 ani și 6 luni prezintă întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului pe toate laturile, cu instabilitate psiho-motorie, cu deficit pe atenție și memorie. Traseul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu consecințe asupra îmbunătățirii calitative a vorbirii și limbajului, a transferat pe plan psihic o creștere a potențialului intelectual. Aceleași observații se desprind și din analiza cazului T. Viorel în vârstă de 6 ani și 6 luni, cu diagnostic clinic: despicătură labio-maxilopalatină, bilaterală totală, cu terapia chirurgicală încheiată la 2 ani și 6 luni, sub supravegherea Casei copilului unde a fost depus imediat de la naștere, spre creștere și îngrijire. La 3 ani și 6 luni este reluat de familie care îl
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
imediat de la naștere, spre creștere și îngrijire. La 3 ani și 6 luni este reluat de familie care îl prezintă serviciului nostru pentru reeducare fonetică. La examinarea logopedică prezintă inițial, întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, determinate atât prin existența despicăturii cât și prin condițiile de mediu care nu i-au oferit modele de vorbire. Trasee E.E.G. fără modificări bioelectrice. Întârzierea psihică tranzitorie s-a recuperat în urma tratamentului logopedic (la probele Borelli-Oleron obține 54,36 centile). Dacă în aparență comportamentul copilului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
special, căutând să definească cuvântul auzit. Răspunsurile la această vârstă sunt de multe ori incerte, fără legătură, iar la cuvintele abstracte „moarte”, „dor”, „om”, răspund prin „nu știu”. Legăturile sunt concrete și apropiate. Laura, în vârstă de 4 ani - cu despicătură labio-maxilo-palatină unilaterală completă congenitală - răspunde la cuvântul „mușcă” cu cuvântul „fluier”, deoarece în exercițiile de suflu în cabinet fluierul era ținut în gură, în timpul suflului. Începând de la 4 ani și 6 luni, răspund bine, dar de la caz la caz e
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
apreciind dezvoltarea în paralel a celor 2 versante: înțelegerea și utilizarea, după etalonul fixat de autoare în funcție de vârstă. Probele au fost aplicate subiecților cu integritate a aparatului fono-articulator și cu integritatea proceselor intelectuale și operaționale: grupa A, și subiecților cu despicături congenitale l.m.p. în două ipostaze: când dezvoltarea mintală este integră, grupa B și când intelectul este mult diminuat - diagnosticat D.M., grupa C. Analiza imediată a propoziției și a frazei, ceea ce constituie după J. Piaget „sprijinul limbajului” (143) ne-a facilitat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
C. Analiza imediată a propoziției și a frazei, ceea ce constituie după J. Piaget „sprijinul limbajului” (143) ne-a facilitat un studiu comparativ al celor trei grupuri pentru a pune în evidență eventualele dificultăți ale limbajului determinate de tulburările fono-articulatorii specifice despicăturii velare, la trei nivele de vârstă diferită: 3-4 ani, 4-5 ani, 5-6 ani. Fiecare grup de vârstă cuprinde un număr de 25 subiecți. Probele de dezvoltare lingvistică s-au aplicat numai după examinarea complexă psiho-motorie și intelectuală (137), care s-
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de subiecți. Exemplificăm notația obținută cu câteva cazuri din fiecare grup, pentru a avea o imagine globală și comparativă a rezultatelor obținute (tabel 12). La prima vedere se impune următoarea remarcă: răspunsurile negative sunt mai numeroase în coloana subiecților cu despicături decât în cea a subiecților normali, dar frecvența lor crește foarte mult în grupa subiecților cu despicături asociate cu debilitate mintală. La cele două grupuri cu dezvoltare mintală normală se manifestă unele neînțelegeri privind noțiunile gramaticale: verbe conjugate urmate de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și comparativă a rezultatelor obținute (tabel 12). La prima vedere se impune următoarea remarcă: răspunsurile negative sunt mai numeroase în coloana subiecților cu despicături decât în cea a subiecților normali, dar frecvența lor crește foarte mult în grupa subiecților cu despicături asociate cu debilitate mintală. La cele două grupuri cu dezvoltare mintală normală se manifestă unele neînțelegeri privind noțiunile gramaticale: verbe conjugate urmate de 1-2 complemente; expresii adverbiale de diferență sub formă adjectivală și adverbială (din față, din spate); ideea de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
zig-zag și cu fața la pisica aceea (arată pisica desenată sus); pisica asta (arată) stă în picioare cu coada în sus și cu fața la pisica care mănâncă lapte, iar pisica care mănâncă stă cu coada ca o curbă. Nuțica - de aceeași vârstă, cu despicătură posterioară congenitală operată - răspunde la aceeași imagine: pisici (pihihi). Câte pisici sunt? Una, două, trei și răspunsurile se obțin numai ajutate de întrebări. Interesant de semnalat este diferența de execuție a copierii atitudinii copilului din imaginea nr. 9 care stă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
noi relevăm atât pentru înțelegere cât și pentru realizare, răspunsuri care denotă dificultăți de exprimare lingvistică la grupul de subiecți rhinolalici, de organizare și ordonare, precum și de sesizare a ideii care se degajă din imagine la grupul de subiecți cu despicături asociate cu debilitate mintală. Observațiile și constatările pe care le-am făcut asupra acestor categorii de subiecți, permit sintetizarea rezultatelor obținute în tabelul 13. Putem afirma că dezvoltarea vorbirii la copiii rhinolalici se plasează inferior dezvoltării vorbirii la copiii cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să stimuleze dorința de relații sociale, apetitul de a vorbi, considerate de E. Pichon și S. Borel-Maisonny prima condiție de funcționalitate a limbajului și de achiziție a acestuia. Este evident că realizarea mecanică a vorbirii se face cu dificultate datorită despicăturii palatine: copilul încearcă să execute mișcările, cerând comanda și coordonarea a numeroși mușchi, dar care nu-l ascultă. Se formează o serie de apraxii fonetice cărora li se asociază o reprezentare incorectă a activității motrice corespondente fonemelor unei amintiri auditive
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
elementelor fonetice pentru limba dată, ceea ce determină un anumit grad de neinteligibilitate a mesajului transmis. Probabilitățile opoziționale distinctive se restrâng, ceea ce duce la dificultăți în decodare. De pildă subiectul M. A. în vârstă de 3 ani și 6 luni, cu despicătură posterioară completă, operată, restrânge aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile deși operația a dat un văl funcțional. Subiectul O. S. în vârstă de 6 ani, cu despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană este pronunțat hană, pană = hană, băiat = hăiah etc. Insuficiența velară înainte de operație ca și cea de după operație nu permite formarea suflului exploziv în bilabialele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune, dar care sunt emise de buze, organele cele mai mobile ale rostirii, la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei (131). Copilul cu despicătură emite fără efort consoanele nasale, aspirate h și lichida l, dificultățile crescând odată cu emisia consoanelor labiale exploziv linguo-palatale, linguo-dentale și linguo-velare, unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazul defectelor întinse
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
datele statistice necesare studiului. Am precizat de data aceasta mărimea și frecvența acestor erori pentru fiecare fonem în parte raportat la un grup de 300 subiecți intrați în experiment înainte de reeducarea vorbirii, reprezentând două grupe egale pentru ambele forme de despicături, cu integritate auditivă și dezvoltare psihică normală. Investigațiile s-au efectuat cu ajutorul mai multor probe: după Muller Ch. et.al. (1974): a) textul de articulare, format din vocabular-imagini desemnate prin cuvinte care conțin fonemul respectiv (inițial, medial și final), relevant pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]