1,067 matches
-
, Gheorghe (1645, Ineu - 19.XII.1711, Cheb, azi Eger, Cehia), cronicar și traducător. B., care își crease o falsă genealogie de urmaș al vechilor despoți sârbi, era unul dintre numeroșii copii ai Mariei și ai lui Ioan Rácz, descendenții unor vechi luptători antiotomani, colonizați în comitatele românești. Fire ambițioasă de aventurier îndrăzneț și duplicitar, bun poliglot (cunoștea sârba, maghiara, turca, germana, latina și slavona), B.
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
Europei până la 1686. Izvoarele scrierii sunt vechi cronici sârbești, polone (M. Kromer), ungare (A. Bonfini), viața lui Ștefan Deceanski, scrisă de Grigorie Țamblac, legende istorice și mărturii personale. Cronicarul insistă asupra istoriei sârbești și a personajelor de prim-plan: viteazul despot Ștefan Deceanski și fiul acestuia, Ștefan Dușan, prins într-o imagine întunecată de paricid, cneazul Lazăr, învingătorul turcilor la Kosovo, și eroul popular Miloș Cobilici. Sunt consemnate sau dau chiar titlul unor capitole luptele importante cu turcii de pe Câmpia Mierlei
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
acordând examinării diferitelor momente ori personalități o extensie proporțională cu valoarea ori importanța (Caragiale are, de pildă, rezervat un întreg capitol) - merge până la G. Ciprian, în vreme ce lucrarea despre drama istorică e limitată, într-adevăr, la „perioada clasică” (Răzvan și Vidra, Despot Vodă și Vlaicu Vodă fiind tratate in extenso, comparativ cu realizări ale unor autori mai puțin importanți, iar investigarea se oprește la Delavrancea). Și dramaturgia contemporană e analizată, într-o altă lucrare, serioasă și aplicată, dar caducă sub anumite raporturi
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
Lăpușneanu față cu propria zidire de la Slatina (e invocată și faimoasa convertire ca Pahomie monah, răstălmăcită cinic, în alt veac, drept joc duplicitar, al histrionicului personaj, cu „masca” morții în final) anticipă, retoric, nota subsecventă, în care A. dezavua pe Despot (Iacob Heraclid): un apostat, uzurpator, de extracție incertă, persecutor, ca „luteran”, al clerului și boierimii indigene. Acumularea de „păcate” e stringentă, punând la încercare răbdarea cronicarului. Partizanatul va fi încă și mai obstinat, „rechizitoriul” virulent, într-un portret - cheia secvenței
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
și Lamennais (Paroles d’un croyant) au fost, fără îndoială, puse la contribuție. O coloratură specifică, în spiritul vremii, primesc idei cum ar fi misiunea pe care o are de îndeplinit fiecare națiune, alianța între popoare, menită a contracara alianțele despoților, destinul ca un reflex al legilor providenței, asimilarea dumnezeirii cu poporul, credința nezdruncinată în biruința revoluției. În planul ideologic al operei, aportul lui Bălcescu pare covârșitor: concepția privitoare la cele două feluri de „slobozenie”, cea „dinlăuntru” și cea „dinafară”, strânsa
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
lui. Și unele femei de rang înalt l-au iubit, așa cum știe să iubească o femeie căreia nu-i displace să se afle în centrul universului. Dincolo de toate acestea, fără a fi chiar un om urât, Napoleon era un despot urât. Urât mai cu seamă de cei pe care i-a supus sau voia să-i supună. Un atentat la viața lui s-a produs, după cum bine se știe, pe vremea când era prim consul al Franței. Al doilea a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
nu eu am început războiul. Ba da. - Dacă te-aș grația, ce ai face? - Aș încerca din nou să vă omor. - Ori e bolnav, ori e nebun! a răcnit Napoleon. - Sunt perfect sănătos. Și mai ales lucid. Dumneavoastră sunteți un despot - a protestat tânărul. Fără să înțeleagă mobilul real al tentativei de asasinat, pentru că Napoleon nu pricepea că nu era deloc iubit de popoarele pe care le voia la picioarele sale, el a acceptat împușcarea unui tânăr care, în altfel de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
intenționat să-i amintească lucrul cel mai important. Că pentru locuitorii Italiei ordinea introdusă de el înseamnă renașterea primordialității Romei, restaurarea încrederii în spi ritul roman, exaltarea religiei ca reflecție a statului. Răz boa iele civile, exilările, exproprierile, teama de despot, chiar groaza că în lăturarea despo tului nu aduce altceva decât anarhie, toate aces tea au indus în sufletul oamenilor un sentiment de vinovăție și nesiguranță. Înainte, romanii se îndoiau de ei înșiși și nu mai credeau în republică. El
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
În timpuri mai recente, traficul cu arme și heroină. Cândva fuseseră niște insurgenți foarte temuți de regimul militar. Tribul luptase bine și ieșise victorios, prin urmare guvernul militar le-a propus un armistițiu să poată astfel negocia ca Între niște despoți rezonabili ce erau. Tribului nu i-a luat mult să se hotărască să semneze un acord de Încetare a focului În schimbul unei aprobări de construire a unui imperiu economic, fără intervenția guvernului și a concurenței. Drumul Birmaniei și punctele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tatăl meu a murit. În februarie 1990. Cu puțin înainte de a împlini eu treizeci de ani. Noi nu ne-am înțeles niciodată. Nimeni din familie nu-l plăcea. Lumea îl vedea ca pe o persoană bună, dar acasă era un despot, făcea numai ce poftea. Se îmbăta și devenea violent. Când eram copil, mă și bătea. Apoi am devenit mai puternic din punct de vedere fizic și eram primul care lovea. Acum îmi dau seama că am făcut rău. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a celor două vini. Pretutindeni, vor fi amândoi vinovați. Unul va fi violent, altul nervos, altul bleg. Auzi reflexiile: "O merită, căci nu s-a priceput să fie stăpân în casă la el!" sau invers: "O merită, căci era prea despot!" Unul va fi înșelat pentru că a fost gelos, celălalt pentru că n-a fost. Având caracterul cel mai maleabil, nu este posibil ca să ai totdeauna dreptate. Și, când ai scrupule, amintirea unei mici izbucniri de-ale tale îți tulbură mintea și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
scaun pe altul și vrea neapărat să-și dea și el părerea. Cu mine e ceremonios și în fața mea nu face nici cel mai mic gest de autoritate, dar Ioana mi-a povestit că a fost toată viața lui un despot, înspăimîntă încă pe oamenii cu care are relații și pe cei mai apropiați chiar ii terorizează. Roza suferă mult din pricina supărărilor lui. Însă am impresia că față de nevastă-sa e foarte supus și, în orice caz, că ea face din
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
beții și orgii În care nu se trezeau din mahmureală decăt pentru a continua desfrâul și, ignorând stare precară a populației franceze au rostit la unison „După noi potopul...!”. Deci...la rându-l meu, Încerc să aplic spusele acelui suveran despot „ După mine Potopul”. Dacă abuzăm de prea multă filozofie, dispare pofta unui pahar cu vin, adevăr grăiesc...?. „Îmi pare rău, Șefule. Poate În felul dumitale ai dreptate, dar, privind mai departe...Istoria a dovedit-o. Războaiele nu aduc avantaje nimănui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
face turul claselor cu o tichie de bufon.) Totuși, chiar și printre membrii cancelariei cărora le plac astfel de lucruri, Pabblem nu e un director popular. Dincolo de aparența de jovialitate, s-a dovedit a fi un om foarte pedant - un despot meschin, obsedat de punctualitatea profesorilor și de întâlnirile obligatorii ale membrilor catedrelor și de o mulțime de hârțoage birocratice mâncătoare de timp pentru indiferent de acțiune. Cel puțin o dată pe semestru, Pabblem obligă tot personalul să asiste la niște conferințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Pe atunci eram inofensiv. Acum pot fi primejdios. — Tu? Numai dacă te susține cineva ca Vitellius. — Îți amintesc că Vitellius e împăratul nostru. — Vremurile se schimbă și pentru împărați. Gândește-te la Caesar, la Caligula, Nero, Galba, Otho... Destinul fiecărui despot e pătat de sânge. În ce te privește... Fericirea locului ăstuia e fragilă, Manteus, după cum fragilă e și fericirea lui Vitellius. Manteus se așeză mai bine pe scrin. — Poți să-mi spui ce vezi în viitor? întrebă, privindu-l temător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în istoria Romei, împărații sunt aleși de armată, iar acest lucru are o neîndoielnică însemnătate politică, după cum veți fi știind. Galba, Vitellius, Vespasianus... În cel din urmă noi recunoaștem autoritatea care trebuie să conducă Imperiul. Vitellius al vostru e un despot care distruge Imperiul, se poartă ca și cum n-ar fi război, ca și cum Vespasianus și noi am fi fum... Știm că a împărțit funcții, că a numit consuli pentru mulți ani, că acordă cetățenia romană străinilor, îi scutește pe mulți de plata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ea. Cunosc până și faptul că Încheierea asediului Înseamnă o Înfrângere pentru șah. Nu era oare acesta țelul luptei tale? — Ei bine, nu, iată! Pot să-l detest pe șah, dar nu Împotriva lui mă bat. A triumfa asupra unui despot nu poate fi scopul ultim, eu mă lupt pentru ca persanii să devină conștienți că sunt oameni liberi, fii ai lui Adam, așa cum spunem pe-aici, să aibă Încredere În ei Înșiși, În forța lor, să-și găsească un loc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de calitate, nu circari - Onești și fără zgomot, doar părtinitori, Erau discreți și nu se dădeau mari. Iar celălalt - un lup de mare dur, Care-și delimita domeniul autoritar, Unii-i spuneau Zeus, iar alții doar Mercur, Era poate un despot, dar nu și un avar. Echipa sa părea un stol de vulturi Care din spate lovea permanent - Cred că-și doreau prepusul Cu mult mai virulent. Publicul însă dădu același preț Pe orizontul roz, cât pe-un trecut semeț; Până la
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
Și acasă i-o trimitea fi-te care Astăzi îți intră-n casă, te beregățesc Și-n voie se ascund unde poftesc În visterii, în bănci se vâră-o mână, Acelora cu mierea la-ndemână. Ca să nu prade vreun străin despot O-nsumă credincios un patriot, Investitorii au mult de dedulcit Marea privatizare s-a urnit. Șacali-uniți și cu rechini de apă, Din gura lor o flotă nu le scapă ....................... Dar codrii proliferi neîncetat Mai cresc atâți copaci de agățat. .................. Țepeș
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93456]
-
Borivoje din De la noi la Cladova ș.a.) cu câteva (e drept, teribile) Nona, Daria, Ivanca, Rusoaica? Sigur, la soții, sau amante, impetuoase, pline de nuri și cornițe drăcești, nu stăm chiar rău - Vidra, Voica, Matilda Petrini, Ela Gheorghidiu, Carmina din Despot Vodă, Anca din Năpasta, Nadina din Răscoala, Alta din Act venețian, Lelia din Bunăvestire, Domnișoara Nastasia, Ioana Boiu din Suflete tari, Chira Chiralina, Madeleine-Mădălina lui Puiu Faranga din Ciuleandra, Laura din Balaurul. Apropo de Balaurul, e clar că Hortensia Papadat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Deputat Iași Tu știi că vorba laur Se rimează cu aur, Făuriși frumoase versuri, Căci de rime ești un faur. Dar puteai să afli încă Din povești vreun balaur, Pe Teseu ce în vechime A ucis pe Minotaur, Sau pe Despot Voevodul Ce vânând ucise-un taur; Sau să cânți hipopotamii, Megateri, ichtiosaur, Sau să cânți pe Șarimica, Care este-al tău tezaur. Îți răspundem, cor de păsări: La mulți ani! - Iară un graur Vă dorește: fiți ferice Ca-n harem
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
decât exact în măsura în care lucrul nu-mi pricinuia nici un neajuns. Vinovăția lor mă făcea elocvent pentru că nu eu îi căzusem victimă. Când eram amenințat, nu numai că, la rândul meu, deveneam judecător, ci mai mult decât atât, mă preschimbam într-un despot mânios care voia, în afara oricărei legi, să-l doboare pe făptaș, silindu-l să îngenuncheze în fața lui. După o asemenea constatare, scumpul meu compatriot, e greu să mai crezi cu tot dinadinsul că ești chemat să sprijini dreptatea și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
protipendadei morale a românilor, a elitei lor spirituale, golind țara de ce avea mai promițător într-un timp când integritatea ei avea cea mai mare nevoie de geniul, energia, inițiativele și capacitatea acestei elite de sacrificiu. Astfel, încă din momentul când despotul se credea luminat, având numit ca prim-ministru pe Ghe. Argeșanu și la Interne, pe favoritul Elenei Wolf- Lupescu, Gavril Marinescu- coucigași - Carol a inițiat și patronat asasinarea căpitanul Mișcării lui Corneliu Legionare, a Zelea-Codreanu, Nicadorilor și Decemvirilor, în noaptea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
acele ce nu se puteau hotărî a se îndușmăni cu Romanii, precum Quazii și Marcomanii, îi înduplecă cel puțin a păzi neutralitatea. Pe cînd la Daci se arăta un om de o asemenea virtute, pe tronul imperiului roman lâncezea un despot slab și desfrânat, nerăbdător la muncă, cu inima fricoasă, iubind a se preumbla mai mult prin orașe decât a sta în lagăre, a fi purtat în lectică decât a se urca pe cal, a-și purta războaiele prin generali, iar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai târziu din Imperiul Bizantin. Mircea cel Bătrân (vezi Mircea cel Bătrân) a alipit-o Țării Românești, dar după moartea lui (1418), Dobrogea a fost încorporată la Imperiul bizantin până în 1878, când s-a alipit la România. Dobrotici (1347-1386) - conducător (despot) în Dobrogea. Domițian (51-96) - împărat roman. A întreprins o campanie la Dunăre pentru a cuceri Dacia, țara lui Decebal (vezi Decebal). domnii pământene - domnii deținute de descendenți ai vechilor voievozi, în Moldova și Țara Românească, în virturea principiului coborârii din
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]