1,125 matches
-
de mirare că, pentru ea, școala a fost "un loc în care ne-am simțit bine, întotdeauna", pentru că "nu mi se părea greu să învăț". Era un mod de viață împărtășit, care unea generațiile și colegii. Firescul de atunci pare desuet: "în familie nu se mai vorbește, [oamenii] nu mai stau la povești". Iar poveștile sunt, se știe, calea cea mai sigură de acceptare a realității. Este sigur că și elevii de atunci visau, adesea cu ajutorul cărților, ba chiar și a
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
corespondent aceasta nu este posibilă. Aceasta este folosit mai ales cu valoare deictică: Aceasta este o casă tipic săceleană (CORV) sau cu valoare anaforică: Există cercetare și-n domeniul textil [...] care nu este de neglijat. Pare-așa, că este ceva desuet, dar este importantă și aceasta (IVLRA). Destul de rar, în registrul formal, este folosit și cu valoare neutră, rezumativă: Te vom asculta despre aceasta altă dată (IVLRA) Pentru că aceasta este semnificația fundamentală a dialogului (CORV). Există, de asemenea, unele situații în
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
mai vechi, proprii unui realism sentimental mărunt, și față de clișeele realismului socialist. Psihologia lor pare ciudată nu pentru că nu ar corespunde realității, ci pentru că se află în răspăr cu psihologiile convenționale, prefabricate, simplist previzibile, acreditate de modalități literare artificioase sau desuete. În subtext, suceala afirmă polemic ostilitatea prozatorului față de credința că viața poate fi investigată literar după șabloane și de aceea aceste personaje, care „își confecționează o mască de excentricitate și regizează în fiecare moment spectacole pitorești” (Gabriel Dimisianu), sunt vii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
nu lipsită de farmec”. Placheta Grădina părăsită, ce reunește versuri apărute în presă cu peste două decenii înainte, a fost recenzată cu bunăvoință de Perpessicius, care vedea în autor „un adevărat temperament poetic”. Amabilitatea criticilor e de înțeles. În pofida tradiționalismului desuet, clișeizat, a reminiscențelor uneori stridente din George Coșbuc, Panait Cerna, St. O. Iosif, versurile poetului amator, mai ales cele albe, majoritare, nu sunt lipsite de o anume putere comunicativă, de un accent personal. Un pastel estival surprinde cu vivacitate priveliști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
de după anii de tăcere, este un fenomen de latență, iar nu unul pe deplin conștientizat. Dimpotrivă, revenind în viața literară, el a încercat o sincronizare cu postmodernismul din lume și din Țară, temându-se, probabil, să nu pară un tradiționalist desuet sau un modernist pe cale de învechire. Sufletul basarabean, adânc împlântat în tradiție, i-a jucat, însă, festa, căci, fără voia lui, a înfăptuit o profundă sinteză între modernitate și tradiție, ceea ce l-a propulsat în plină postmodernitate. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
arhitec?i-lor conținu? s? �mp?rt??easc? ideologia modernist?, refuz�nd, nu o dat? cu iritare, s? accepte c? arhitectura este, �nainte de toate, o art?. Cartea �n discu?ie este o polemic? �mplinit? cu acest punct de vedere desuet. �ntr-adev?r, concep�nd lucrarea că o istorie a arhitecturii europene din Evul Mediu ?i p�n? �n prezent, autorul prezint? acest domeniu urm�nd succesiunea stilurilor din artele plastice �n intervalul istoric avut �n vedere. De altfel, �n Introducere
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
elor, c�ț ?i implantarea de lungi imobile-bar? urm�nd capriciile unei topografii foarte accidentate. Dar situa?ia italian? este mai original? �n privin?a perspectivei asupra problemei puse de centrele istorice, r?u �ntre?inute ?i de un confort desuet, deci progresiv abandonate de locuitorii lor pe care �i alung? ?i specula?iile imobiliare. Dispozi?îi legale ?i regulamentare s�nt luate �n anii �60 pentru a echilibra diferitele curente de interes existente. Astfel, la Bologna, �ncep�nd din 1969
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
direcționate excesiv spre subiecte cotate „la modă”, în vreme ce alte teme rămân întrun prelungit con de umbră. În această ipostază, cititorul cu mai puține posibilități de informare întâmpină dificultăți de orientare sau este nevoit să facă apel la expuneri sau interpretări desuete, purtând pecetea amatorismului sau însumând alte carențe. Lumea intelectuală românească are de înfruntat în prezent și o altă anomalie, decurgând din distribuirea deficientă a tipă riturilor. În condițiile în care cheltuielile de imprimare a majorității lucrărilor științifice sunt mari, tirajele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
arhaic impunând armonia în viața colectivității - exemplificat schematic și tendențios de majoritatea prozelor din acest prim volum - este reluat în romanul Cărări peste dealuri (1988), proză de factură statică, susținută de o caracterologie previzibilă și dezvoltată în linia unor tipare desuete. Romanul Landoul cu blazon, conceput în maniera balzacian-călinesciană a Bietului Ioanide, constituie o incursiune în universul vechii boierimi ieșene. Prințesa Adela Cantacuzino-Pașcanu, căsătorită Rosetti-Roznovanu, recăsătorită Kogălniceanu, și fiul ei, Georges Rosetti-Roznovanu, sunt personajele principale. Împingând caracterologia, tipologia și studiul genealogic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
pe Didina 6 până la moarte. Desigur, până la moartea iubirii lui pentru ea. Dar pentru Nae, ca și pentru un Rică Veturiano ori Mița, adorația e sinonimă cu iubirea epidermică. Rică Îi scrie și el Ziței pătimaș și cultivând un soi desuet de angelolatrie: „Angel radios! De când te-am văzut Întâiași dată pentru prima oară, mi-am pierdut uzul rațiunii... Te iubesc la nemurire. Je vous aime et vous adore: que prétendez-vous encore? Inima-mi palpită de amoare. Sunt Într-o pozițiune
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
manipulare emoțională. El intuiește că, În relația amoroasă În care este angajat, femeia oferă mai mult decât primește, dar vrea și mai mult: certitudini, garanții ale fidelității unei femei măritate. Arma lui de seducție rămâne bravada. Chiriac iubește spectacolul cotidian, desuet, În care se vrea protagonist: „...Am vrut să mă omor adineaori În curte, dar Ți-am văzut trecând umbra peste perdeaua de la fereastră, ș-am vrut să te mai văz o dată. Încai să mor lângă tine, cum am trăit.” (s.n.
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Jurcău, 2003). Astfel, cu cât sunt mai bine cunoscute cauzele accidentelor și modalitățile de prevenire a acestora cu atât ideea de a considera accidentul ca un eveniment fortuit ori un ghinion tinde să devină desuetă. În statisticile legate de frecvența apariției accidentelor de muncă se consideră doi indici: frecvența și gravitatea. Frecvența se calculează prin raportarea numărului de accidente la 1000 de muncitori sau la 1000000 de ore de muncă, în timp ce gravitatea poate lua diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de tiranie comunistă ai ,,secolului extremelor". De cele mai multe ori, terorismul este conjunctural (cu excepția regimurilor totalitare). Unii analiști ai fenomenului au ajuns la concluzia că subiectul este în declin. Naționalismul, patriotismul, interesele etnice sau proletarismul, în epoca modernă, datorită globalismului, devin desuete și, deci, nu mai pot constitui "motorul" actelor teroriste. În cazul unui declin progresiv și durabil al cauzei, terorismul poate deveni însă un scop în sine, o activitate fără motivații explicite și justificabile la nivelul analizei și al grupului, apărând
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
limitarea semnificativă a numărului speciilor sălbatice (erau câteva mii, acum mai sunt doar câteva sute), prin reducerea teritoriului și a populației acestora, cu mult inferioare față de cele ale speciilor alimentare. Uitate, în mare parte, toate aceste nume de animale, inutile, desuete, au făcut loc în limbaj (în dicționare) altor cuvinte nume de produse ori de obiecte utile, performante (nu încetăm să le inventăm, numărul lor crește cu o viteză incredibilă), sau de concepte noi, necesare pentru progresul știnței și al tehnicii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mitice - mirii Maramureșului, Moldova liturgică, Argeșul Meșterului Manole, cortul divin al Carpaților. Un poem ca Imnul lui Ioan de lemn - „groparul / și premergătorul cel mai vestit dintre / Profeții locului” - purcede din tradiția portretistică a lui Goga, dar tonul de romanță desuetă este înălțat în albastrul cel mai pur și amplificat polifonic într-o cutremurătoare elegie care se transformă pe nesimțite în grea lamentație și celebrare metafizică: „Spânzurătoare de lemn, cumpănă cruce / Pe cerul fântânilor atârna el c-un braț / Unul adus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
București, Capșa este inima orașului deopotrivă din punct de vedere topografic și moral. În Capșa se cuprind patru lucruri deodată: un hotel, o cofetărie, un restaurant și o cafenea. Imaginați-vă, reunite într-o casă cu o aparență modestă și desuetă patru vechi glorii europene: restaurantul Foyot, cofetăria Rumpelmayer, cafeneaua Florian din Veneția și hotelul Sacher din Viena.” Repere bibliografice: Gheorghe Cruțescu, Podul Mogoșoaiei, București, 1943, 131-144; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1943, passim; George Potra, Din Bucureștii de altădată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
el le trimite altor gazete, mai puțin exigente. Așa începe colaborarea la Epoca, unde își face mâna ca foiletonist și unde publică nu doar paginile atât de prost primite de redacția Sămănătorului, ci multe altele, și încă în același gen, desuet, al notelor de călătorie. Cu toată perseverența ambițiosului gazetar (impresiilor din Grecia le urmează o sumă de secvențe similare referitoare la alte spații culturale, de la Bosfor la München, cu un popas prelungit pe tărâmul Italiei), reacțiile favorabile întârzie să apară
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
un secol în care romanul își trăiește momentul de grație. Dar, în evoluția expansivă a romanului modern, abia idealul ascetic al obiectivității absolute, formulat mai întâi de Flaubert, ar fi condamnat melodrama (și imaginația subsecventă) drept formă estetică impură și desuetă, pe motiv că subiectivitatea auctorială se vede "implicată" în diverse modalități de reprezentare (distincția dintre "romance" și "novel" exprimă tocmai sensul acestei evoluții). În mod elocvent, atunci când își afirmă bovarismul antiromantic/ antimelodramatic și definește poetica noului său roman, autorul Educației
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
consemnată cu reproș de majoritatea comentatorilor, dar asumată lucid de către prozatorul atent la reacția publicului. Pentru că, deși preferința sa pentru melodramă a fost sancționată de critica vremii, contrazicându-i, aparent, "teoriile", chiar Lovinescu a știut să găsească în modelul ei desuet formula miraculoasă a unei literaturi pentru toată lumea, o literatură accesibilă, totuși deloc simplistă. 4.2.4. Viața bate literatura. Deocamdată... Pe de altă parte, am văzut că dinamica psihismului schizoid al intelectualului impune chiar "forma" romanului lovinescian, cristalizată prin aglutinări
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
noi”, cărora nu le reproșează decât ingratitudinea față de cei care i-au ajutat și nu faptul de a-i fi uzurpat. Câteva personaje destul de consistente, descrierea în culori sentimentale a unui mod specific de viață, patriarhal, izolat, cu un farmec desuet, dau parțial viață unor narațiuni insuficient controlate de autor. Simplu povestitor, lipsit de abilități tehnice, M. este incoerent și dezorientat în Învinșii (1941), roman unde își părăsește domeniul predilect și încearcă să reconstituie biografia unui om de altă categorie, trăită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
plin de mistere! Pe măsură ce se înlătură valurile necunoscutului, imaginația oamenilor devine tot mai săracă... Supranaturalul scade ca un lac secătuit de un canal; știința, pe zi ce trece, restrânge limitele miraculosului... Pământul nostru îmi apare astăzi asemenea unui univers obsedant, desuet și nud. S-au dus credințele care-l făceau să fie poetic" scria Guy de Maupassant într-o nuvelă, amintind de povestirile lui Turgheniev care, acasă la Gustave Flaubert, spunea: "Nu ți-e într-adevăr teamă decât de ceea ce nu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe Ilarie Voronca, dar un Ilarie Voronca organizat”, plasându-l, ca și G. Călinescu, în descendență ermetică și balcanică. Poezia fantezistă, cu peisagiile ei livrești și oceanice, face bună vecinătate cu un Isarlâk legendar - chiar acest legendar, în haina romantismului desuet, alunecând spre fantazare și spre irealitatea suprarealistă. Împrumutat de la Baudelaire (din care P. a și tradus), viermele ironiei - al deziluzionării, al lucidității în cele din urmă - subminează sentimentalitatea, conferind nota proprie: un fel de tristețe, de conștiință nefericită, atotprezentă în spatele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
pare a fi uitat. Este vorba despre distanțarea omului de magie, de religios și de salvare a sa prin rațiune și raportare la realitate. Banul ne vorbește despre acest efort de emancipare .Nu vom cădea însă într-un "istoricism"11 desuet în care să considerăm că doar prin luarea în considerare a faptului istoric vom găsii explicațiile căutate. Vom păstra istoria doar ca pe un fundal al judecăților, iar matematica drept baza acestor judecăți. Raționamentul uman și logica își vor găsi
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de a avea literatură dintr-o practică cotidiană, de a genera opere din obișnuințe și gesturi comune continuă să fie necesară și după ce instituțiile literaturii s-au consolidat, după ce s-a constituit un patrimoniu. Faptul că în acest punct ideea desuetă de geniu se întâlnește cu proiectul teoriei literare demonstrează măsura în care această capacitate a literaturii e importantă pentru noi. Ne arată că în tematizarea geniului se exprimă mai mult decât o excitație naționalistă: mai mult decât entuziasmul unui popor
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
împins mai mult pe vizitatorii de monumente să cutreiere căile lumii"80. Lansată de Walter Benjamin în eseul său despre reproductibilitatea tehnică a operelor 81, "aura" evocă o dimensiune a prezenței care era proprie experienței estetice și religioase premoderne, devenită desuetă într-o cultură fondată pe multiplicarea mecanică a reprezentărilor. Termenul a căpătat sens deplin în dezbaterile din anii '30 din jurul noilor tehnologii ale imaginii, cinematograful și fotografia, și, ulterior, în reflecția care a vizat "societatea spectacolului" după anii '60. Sigur
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]