601 matches
-
constă În faptul că propria voință, orientarea spiritului, starea sufletească a omului Îi pot schimba acestuia cursul vieții. Voința omului este solicitată chiar pentru schimbarea ordinii lumii de dincolo. E. Bernea face astfel trecerea de la conceptul de soartă În sens determinist, la acela de destin, unde datul și libertatea colaborează și În acest fel voința omului poate interveni. Autorul leagă destinul individual de cel colectiv prin raportare la timp, propunând o echivalență Între cele două entități vizând capacitatea lor de modelare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
carpato-dunăreano- pontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea recursului punctual la elemente care țin de ansamblul vieții economice, sociale și politice. Formația filosofică de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică, în bună măsură
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
spațiul carpato-dunăreanopontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea recursului punctual la elemente care țin de ansamblul vieții economice, sociale și politice. Formația filosofică de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică, în bună măsură
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
timp de simulare, rezultatele testelor să difere semnificativ între ele. Mecanica newtoniană afirmă că se poate determina starea unui sistem în viitor dacă este cunoscută starea sa la un moment dat bazându-ne pe principiul cauză efect, fiind deci complet deterministă. Pentru a cunoaște starea unui sistem trebuie să folosim aparate de măsură, aparate care au o anumită precizie. Timp de sute de ani s-a crezut că pentru a spori precizia unui măsurători este necesar și suficient să mărim acuratețea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
numit întâmplare și că în lume nu există decât materie care se mișcă și se metamorfozează până la infinit în spațiu și timp, ascultând de legi fatale, nu rămâne nici un loc pentru libertatea voinței umane. Fatalismul în determinismul universal, . Concepțiile strict deterministe sunt considerate concepții ce anulează responsabilitatea prin predeterminarea absolută, implacabilă pe care o sugerează. Liberul arbitru înseamnă noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este că întreaga teorie a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la care ființa nu răspunde printr-un gest
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unui anumit "climat" de opinie, a unei anumite forțe unitare extrase în mare parte din caracteristicile celorlalte arte. Adepții abordării extrinsece se deosebesc între ei prin rigiditatea mai mare sau mai mică cu care, în cercetările lor, folosesc metode cauzale deterministe și prin întinderea meritelor ce le revendică pentru metoda lor. Cei mai determiniști sunt de obicei aceia care cred în cauzalitatea socială. Acest radicalism poate fi explicat prin adeziunea lor filozofică la pozitivism și la știința secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
parte din caracteristicile celorlalte arte. Adepții abordării extrinsece se deosebesc între ei prin rigiditatea mai mare sau mai mică cu care, în cercetările lor, folosesc metode cauzale deterministe și prin întinderea meritelor ce le revendică pentru metoda lor. Cei mai determiniști sunt de obicei aceia care cred în cauzalitatea socială. Acest radicalism poate fi explicat prin adeziunea lor filozofică la pozitivism și la știința secolului al XIX-lea; nu trebuie să uităm însă că și adepții idealiști ai explicării literaturii prin
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
știința secolului al XIX-lea; nu trebuie să uităm însă că și adepții idealiști ai explicării literaturii prin Geistesgeschichte, care din punct de vedere filozofic subscriu la hegelianism sau la alte forme ale gândirii romantice, se situează pe poziții extrem deterministe și chiar fataliste. Numeroși cercetători care folosesc aceste metode revendică însă merite mult mai modeste. Ei nu caută să stabilească decât anumite legături între opera literară, pe de o parte, și cadrul și antecedentele ei, pe de altă parte, considerând
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
din emoțiile care ne pun în mișcare nu sunt încă cunoscute. Dar, când ajungem să le cunoaștem, le putem controla și îmbunătăți. Pe această filosofie se bazează și psihanaliza freudiană. Fiecare mișcare a naturii este strict legată de legi imuabile deterministe. Dorința copilului de a bea lapte este rezultatul foamei și setei, nu al liberului arbitru (Lettre 58). Omul însă are liberul arbitru în el, deci puterea de a decide în sine, pornind de la nimic. Spinoza numește liber un lucru care
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lună după primirea celui de-al doilea Nobel, este internată în spital, cu tulburări renale și depresie. În această fotografie istorică, la Conferința de la Solvay, o vedem pe Marie Curie (a doua din dreapta, șezând) discutând cu Henri Poincaré (descoperitorul sistemului determinist haotic). În picioare, Albert Einstein (al doilea din dreapta). Albert Einstein o considera pe Marie Curie "singura persoană pe care faima nu a corupt-o" Încă în timpul vieții, Marie Curie a organizat un laborator ca "ambulanță de raze X", care executa
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
constă în faptul că propria voință, orientarea spiritului, starea sufletească a omului îi pot schimba acestuia cursul vieții. Voința omului este solicitată chiar pentru schimbarea ordinii lumii de dincolo. E. Bernea face astfel trecerea de la conceptul de soartă în sens determinist, la acela de destin, "unde datul și libertatea colaborează" și în acest fel "voința omului poate interveni". Autorul leagă destinul individual de cel colectiv prin raportare la timp, propunând o echivalență între cele două entități vizând capacitatea lor de modelare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dar în două condiții, necesare și suficiente: nu se repetă niciodată și nu cunoaște decât o singură interpretare posibilă. Ea e văzută ca "lege" în istorie, imuabilă și incontestabilă. Modelul nomologic se organizează după o logică de tip cauzal și determinist, ca în științele naturii. 9 Vezi comentarii de referință asupra relației temporalitate-narațiune, atât pentru pozitiviști, cât și pentru anti-pozitiviști, în Ricœur, Temps et récit. 10 Vezi Narrative as Virtual Reality: Immersion and Interactivity in Literature and Electronic Media. Baltimore: John
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
definește, explică și este un fel de existență a omului. De aceea, introspecția ontologică va aduce în discuție natura umană ca formă de expresivitate, dar și ca început al artei. Dar acest început al artei nu trebuie înțeles în mod determinist ci, mai de grabă, ca formă originară a ei. Urmând ideile prezentate mai sus, cercetarea ontologică a operei de artă va cuprinde două părți principale. În prima parte se va discuta despre înțelegerea obiectului artei și despre jocul liber al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau altuia dintre ei depinde de interesele grupurilor de agenți care decid asupra viitorului întreprinderii. Ultimele două capitole aduc în atenția cititorului un număr de modele formale de descriere a evoluției întreprinderii. Modelele din capitolul al patrulea sunt de natură deterministă și pun în evidență căile de creștere cele mai preferabile, ținând seama de resursele financiare existente și de criteriile de optim impuse a fi respectate. În capitolul al cincilea vom prezenta câteva modele econometrice, cu un caracter stochastic (probabilistic) care
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de încredere. Dacă ținem seama de aceste fapte, dezvoltarea unor modele econometrice pentru un sistem microeconomic (întreprinderea) ne apare ca un demers mai puțin obișnuit. La prima vedere, se pare că în întreprindere întâlnim mai curând relații de cauzalitate strictă, deterministă, care nu intră sub incidența modelării econometrice. Desigur, în multe cazuri lucrurile stau chiar așa. De exemplu, este greu de crezut că ar avea sens construirea unui model de regresie care să explice legătura dintre consumurile de materii prime și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
x1-xk sunt variabile independente, sunt parametrii ce exprimă legătura dintre variabile, iar ε este variabila reziduală. După cum am văzut, apariția variabilei reziduale în ecuațiile de regresie se datorează faptului că relația dintre variabilele dependente și independente nu este una strictă, deterministă, ci una statistică. Pentru fiecare unitate din eșantion, variabila reziduală se calculează ca diferență între valoarea reală sau observată a lui y și cea estimată prin ecuația de regresie scrisă mai sus. În esență, variabila reziduală “colectează” influențele factorilor necunoscuți
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
simplificarea expunerii vom denumi modelele din capitolul patru “modele de creștere”, iar pe cele din capitolul cinci “modele econometrice”. Așadar, iată care sunt principalele aspecte care fac diferența dintre cele două tipuri de modele: 1. Modelele de creștere sunt modele deterministe, spre deosebire de cele din capitolul 5 care sunt modele stochastice. Am considerat necesar să facem apel la modelele de natură stochastică deoarece în realitate variabilele economice nu evoluează niciodată cu precizia care li se atribuie în modelele deterministe (cum sunt cele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
creștere sunt modele deterministe, spre deosebire de cele din capitolul 5 care sunt modele stochastice. Am considerat necesar să facem apel la modelele de natură stochastică deoarece în realitate variabilele economice nu evoluează niciodată cu precizia care li se atribuie în modelele deterministe (cum sunt cele de la capitolul 4), iar relațiile dintre ele nu se prezintă aproape niciodată sub o formă strict funcțională, ci sunt afectate de o multitudine de factori ale căror influențe separate sunt de multe ori imposibil de determinat în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
modelul elaborat de Jensen și Meckling ca fiind „o tentativă de mijloc”, nu numai în raport cu modelul economic al deciziei (care se reduce la maximizarea venitului bănesc), dar și cu alte modele, cum ar fi cel sociologic (caracterizat printr-un holism determinist, dar ignorând complet individualismul metodologic), modelul psihologic (redus de regulă la piramida trebuințelor lui Maslow, dar ignorând aspectele psihologice cognitive), modelul politic (limitat la cel al agentului perfect, maximizând bunul public, preferințele celorlalți membri ai colectivității) (Rojot, 2005, pp. 166-168
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezolvată, a cursului evenimentelor ca atare. Gândirea de grup devine astfel o puternică sursă de iluzii, de preluarea ideilor prefabricate, de comportamente imprudente. Janis integrează o serie de caracteristici ale gândirii de grup (condiții antecedente; simptome; consecințe) într-un model determinist, în care fiecare variabilă o determină pe următoarea (vezi fig. 13.9), pe care îl preluăm după Sofia Chirică (1996, p. 248). Fig. 13. SEQ Fig. 13. \* ARABIC 5 - Modelul determinist al gândirii de grup (după Janis) Modelul este sugestiv
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de grup (condiții antecedente; simptome; consecințe) într-un model determinist, în care fiecare variabilă o determină pe următoarea (vezi fig. 13.9), pe care îl preluăm după Sofia Chirică (1996, p. 248). Fig. 13. SEQ Fig. 13. \* ARABIC 5 - Modelul determinist al gândirii de grup (după Janis) Modelul este sugestiv prin el însuși, fapt care ne determină să nu-l mai comentăm. Mai important este să notăm că cecetările ulterioare au confirmat doar parțial concluzia lui Janis, potrivit căruia grupurile coezive
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
începutul schimbului. Aceștia trimit mai ales la presupoziții necesare înțelegerii mutuale, stabilind astfel cadrul contextual al discuției. Contextualizarea face astfel apel la noțiunea dinamică a reconstrucției permanente a sensului în cadrul activității interacționale și depășește, din acest punct de vedere, concepția deterministă a contextului, stabilită de cadrul inițial al schimbului. Reprezentările implicate de indicii de contextualizare oferă informații pe care subiectul le poate extrage din ambianța fizică sau care îi sînt furnizate de textul conversațional. V. context, inferență, interacțiune, schimb. MOESCHLER - REBOUL
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și-n teologia catolică ca analogia entis (Dumnezeu este explicat prin om fără a suprima prin aceasta infinita depărtare dintre El și om)56. În sfârșit, descoperirea legăturilor cauzale între diverse fenomene istorice decurge din aplicarea principiului corelației. Acest principiu determinist, care presupune relativitatea și contingența și care unește toate evenimentele prin raportul cauză-efect, anulează orice abatere de la normalitate și, în consecință, unicitatea, centralitatea și universalitatea tainei Întrupării. Credința creștină și criticismul istoric, spune Troeltsch, nu pot fi conciliate, deoarece concepțiile
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dacă Napoleon ar fi fost ucis în acțiune la Toulon?", se întreabă Engels într-o scrisoare către Borgius din 25 ianuarie 1894. "Desigur că un altul i-ar fi luat locul"3 conchide părintele materialismului dialectic și istoric. Viziunea sa deterministă asupra istoriei, unde condițiile economice generează suprastructura socială, inclusiv istoria societății, strivește orice geniu sub povara necesității. În această logică deterministă, ne întrebăm (și pentru Engels) cine i-ar fi putut lua locul lui Iisus Hristos? Mai aproape de zilele noastre
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]