769 matches
-
Educației, Departamentul de Știinte ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași. Are numeroase cărți publicate, capitole în lucrări colective, articole și studii în volume și reviste de specialitate. Dintre lucrările publicate pe domeniile principale de cercetare, menționăm: Psihopedagogie specială (2000); Devianța școlară (2003); Educația sexuală - o provocare pentru școala românească (2004); Elemente de psihosexologie (2004). Diana Elena NEAGA (n. 1984) este lector doctor în Științe Politice, Departamentul de Științe Politice și Administrative, Universitatea "Nicolae Titulescu" din București. A publicat: Gen și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Stănciugelu: Resursele Puterii. Statul neopatrimonial în România (2010). Maria Nicoleta TURLIUC este profesoară la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Domeniile sale de interes includ: structuri și procese familiale, reacții la stres și traumă, devianță socială. A publicat volume, ca autoare: Psihologia cuplului și a familiei (2004); coautoare și coordonatoare Condiția femeii în societatea modernă (2004); Gen, muncă, familie și schimbare (2013); Gen și diferențe de gen în studii empirice (2014) ș.a. Cristina RĂDOI este
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sexuale Capitolul 18. Complexele psihosexuale Capitolul 19. Manifestările psihosexuale la granița dintre normal și patologic. Capitolul 20. Clasificarea tulburărilor psihosexuale Capitolul 21. Tulburările endocrino-sexuale Capitolul 22. Tulburările de personalitate sexuală Capitolul 23. Tulburările de dinamică sexuală Capitolul 24. Perversiunile și devianțele sexuale Capitolul 25. Terapeutica tulburărilor sexuale Capitolul 26. Educația sexuală și psihoigiena cuplului Capitolul 27. Aspectele medico-legale ale sexualității Partea a III-a. Antropologie psihosexuală Capitolul 28. Domeniul antropologiei sexuale Capitolul 29. Simbolurile culturale ale sexualității Capitolul 30. Mit și
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
falic, - stadiul de latență, - stadiul genital, Sacrul și sexualitatea, Sadismul, Patologia psihosexuală, - clasificarea tulburărilor psihosexuale, - mecanismele și cauzele tulburărilor psihosexuale, - clasificarea tulburărilor psihosexuale, - tulburări endocrino-sexuale, - tulburări de identitate sexuală, - tulburări de dinamică sexuală, - la bărbat, - la femeie, - comune, Perversiuni și devianțe sexuale, - privind obiectul plăcerii, - privind modalitatea de realizare a plăcerii, - de tip sociopatic, Terapeutica tulburărilor psihosexuale, Tipologiile sexuale, - tipurile active, - tipul supraevaluat, - tipul violent, - tipurile pasive, - tipul dependent, - tipul timid, - tipologiile somatoendocrine, - tipologiile somatoendocrine feminine, - tipul ovarian-foliculinic, - tipul suprerenalian-corticist, - tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
care au fugit de la domiciliu sau din mediul școlar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvența la raportul cu norma penală și urmările vătămătoare ale acțiunilor care sunt sancționate juridic. Ca formă distinctă de devianță (de natură penal adolescentină), delincvența juvenilă constituie un fenomen complex, care definește „ansamblul conduitelor aflate în conflict cu valorile ocrotite de norma penală” (Banciu, Rădulescu , 2002, p. 80) Analiza multidimensională a delincvenței creează posibilitatea înțelegerii fenomenului la diferite nivele: dimensiunea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță și delincvență; influența sau ”inducția” negativă a grupului stradal sau de prieteni la care au participat unii dintre minorii delincvenți, grupuri care, prin limbaj, comportament și diverse activități, au reprezentat ”surse” potențiale de deviantă juvenilă. II.2. Evoluția delincvenței juvenile
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
că, în principal, ”sursele” care alimentează sau defavorizează fenomenul de delincvența juvenilă sunt reprezentate de: minorii aparținând așa-numitului fenomen ”copiii străzii“, percepuți ca o categorie distinctă și cu un status social inferior, aflați la marginea societății și în proximitatea devianței și delincvenței juvenile, în care se includ copiii fugiți sau alungați din familie, copiii maltratați sau abuzați fizic sau sexual de adulți, copiii care efectuează în stradă diverse munci sau sunt trimiși de părinți să cerșească; copiii si minorii instituționalizați
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
nefaste care-i împing spre infracționalitate; copiii și minorii cu eșec sau abandon școlar sau profesional, lipsiți de mijloace materiale și financiare sau care nu au posibilitatea să obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
eșec sau abandon școlar sau profesional, lipsiți de mijloace materiale și financiare sau care nu au posibilitatea să obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
cu funcțiuni identice, complementare sau divergente. Principalele efecte ale mediului construit sunt urmărite la nivelul stărilor fiziologice, psihologice, sociale și demografice, stări de oboseală, satisfacție, sănătate, coeziune familială, relații de vecinătate, mobilitate locativă, migrație, nupțialitate, divorțialitate, morbiditate, reușită și eșec, devianță etc.) și al activităților (de producție, de utilizare a timpului, de creștere și îngrijire a copiilor, de transformare a mediului construit de către utilizatori etc.). Principalele variabile de control în analiza efectelor sociale ale mediului construit sunt asociate cu caracteristici sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
treptat datorită acestor reprezentări alternative, nutrite de suspiciune și teamă. Eugeniști au devenit, treptat, mai preocupați de modalitățile de a controla rolurile sociale ale femeilor decât de a valida contribuția lor pozitivă la păstrarea sănătății națiunii 57. În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și teamă. Eugeniști au devenit, treptat, mai preocupați de modalitățile de a controla rolurile sociale ale femeilor decât de a valida contribuția lor pozitivă la păstrarea sănătății națiunii 57. În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din structura socială sănătoasă, eugenică, ar fi putut contribui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Din perspectiva psihologilor, devianța, reprezintă o abatere variabilă, de la normalitatea psihică și valorico-normativă, adesea etichetată și sancționată. În concepția lui Emil Verza, „comportamentul reprezintă expresia relației dintre dezvoltarea psihică, a personalității și mediul ambiant, În care trăiește individul”. Comportamentul uman se caracterizează prin coeficientul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
altul. Albert Cohen enumeră patru funcții pozitive ale comportamentului deviant: definirea și clasificarea riguroasă a normelor, În scopul Înlăturării ambiguității acestora; creșterea solidarității emoționale a grupului; producerea unor schimbări necesare În sistemul social; considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța. La preșcolari Întâlnim comportamente deviante cum sunt cele de tipul negativismului și malformațiile caracteriale. Integrarea copiilor cu tulburări de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportanentelor indezirabile mediului școlar. Orice copil poate Întâmpina dificultăți
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
ale sociabilității și ale cristalizării identităților colective, criza dezindustrializării masive a anilor '80 era descrisă ca un traumatism social și identitar major, iar subculturile tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La rândul lor, conținutul ideologic al culturii, care stimula procesul rezistenței sau acceptării status quo-ului, și dispunerea hegemonică a ideilor și credințelor dominante configurau un teritoriu deschis al cercetării medierii și interacțiunii între cultură și schimbarea socială 81. Relatând despre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de evaluare și criterii de calitate prin care s-ar putea furniza legitimitatea. Odată cu colapsul producției artei elevate (high art) în plină industrie culturală, funcția tradițională a criticului de a identifica și controla, de a măsura și valida transgresiunea și devianța, de a indica rupturile și de a contesta a devenit desuetă. Fuziunea dintre cultura de avangardă și industria culturală a dus la o nouă conștiință a curatorilor și colectorilor, a dealer-ilor și artiștilor, în virtutea căreia managementul și controlul, validarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
despre natură, care a avut putere de influență asupra cunoașterii psihologice peste decenii. Din perspectiva sa comparată s-au creat premisele experimentale ca faptele psihice să fie analizate deopotrivă cu cele realizate în saloanele de spital, unde reacțiile emoționale suportau devianțe maladive. El a arătat că reacțiile emoționale se proiectează în adâncurile viscerale ale organismului, având efecte directe asupra reușitei adaptării la mediu o perspectivă de gândire fără egal în istoria de până atunci a cunoașterii științifice. La Darwin reacțiile emoționale
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deprinderilor, cât și în ritmul de adaptare la școală. În timp ce unii copii fac față cu succes cerințelor și se integrează în noul colectiv, alții "progresează" încet, rămân în urmă, fapt ce conduce la apariția manifestării unor comportamente deviante ale elevilor. Devianța comportamentală, trebuie privită din perspectiva deficiențelor care pot să apară în procesul de construire treptată a conduitei disciplinate: - neînțelegerea de către unii elevi a semnificației regulilor școlare sau interpretarea lor eronată, în sensul unor dispoziții sau cerințe absurde, rău-voitoare, care afectează
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
largă, În sensul ca ea include toate acele situații ale copilului și tânărului care merg de la copilul fără familie până la adolescentul criminal, unde intră: deficiențele cauzate de infirmități și disfuncții somatice; deficiențele psihointelectuale și tulburările afective și caracteriale; fenomele de devianță provocate de mediul socio-familial și erorile de educație; fenomenul de vagabondaj și delincvența . Integrarea școlară a copiilor cu probleme de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile, precum și consolidarea unor atitudini favorabile față de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
lui Mircea Ivănescu e una eminent "imagistică"" (Al. Cistelecan, "Cuvânt înainte. Mică introducere în simfonia absenței", VH, p. 11). 6 Vol. Versuri vechi, nouă, 1988, VH, p. 341. 7 De observat frecvența cu care poetul recurge la acest conector al devianței, care operează - declanșează - trecerea semnificării pe un alt plan de referință, deturnarea ei pe o altă cale, indirectă, a desemnării: "ca și cum n-ai fi văzut/ până acuma cum ninge astfel cu fulgi de-ntuneric", "ca și cum ar continua totul" (Ca și cum, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
versuri, VE, p. 261); "ca și cum, intrând noaptea târziu, în camera aproape/ cu totul întunecoasă, te-ai fi aplecat să ridici/ un obiect abia zărit pe covor", "ca și cum nici nu l-ai fi văzut" (Perplexitate, vol. Alte versuri, VE, p. 314). Devianța este însă aici refracție, schimbarea de sens a luminii care străbate un filtru clar-obscur, proiectând - în trecere - o imagine transparentă, interfața acestui pasaj. 8 Derealizare ca efect al devianței reprezentării și referinței, căci ceea ce este spus și văzut trimite spre
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
l-ai fi văzut" (Perplexitate, vol. Alte versuri, VE, p. 314). Devianța este însă aici refracție, schimbarea de sens a luminii care străbate un filtru clar-obscur, proiectând - în trecere - o imagine transparentă, interfața acestui pasaj. 8 Derealizare ca efect al devianței reprezentării și referinței, căci ceea ce este spus și văzut trimite spre ființarea posibilului pur, apriorică oricărei instanțe de discurs, "înainte de a se deschide lumina/ albă a unei vocale"; "și ne-am găsi dintr-o dată în fața unor silabe/ pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-lea încoace, dintre cei ce frecventau cunoscutele saloane. Ne interesează însă altceva: momentul cînd se produce o polarizare, o bifurcare a orientărilor intelectuale: una care se întemeiază pe ceea ce Morin numește, cu formule ușor scorțoase, supradeterminarea conformității, alta pe supradeterminarea devianței, aceasta din urmă constituind în fapt forța bulversantă a societății. Între yes-men și omul revoltat Riguros vorbind, conformismul și devianța au fost cele două fețe ala unui Ianus bifrons, ecuație în absența căreia ar fi greu să gîndim evoluția intelectualului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]