778 matches
-
cercetăm motivația și conduita anumitor oameni al căror comportament cauzează probleme sau comportamentul ca atare este o problemă. Acești oameni sunt devianți deoarece comportamentul lor este legat în multe feluri de problemele sociale. Avem nevoie să știm cum se dezvoltă devianța personală și ce tipuri de persoane deviante sunt frecvent implicate în probleme sociale. DEVIANȚA PERSONALĂ. Am arătat în capitolul 7 că devianța nu are o origine genetică cel puțin în majoritatea cazurilor. Indivizii obișnuiți devin persoane deviante sau nedeviante în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
atare este o problemă. Acești oameni sunt devianți deoarece comportamentul lor este legat în multe feluri de problemele sociale. Avem nevoie să știm cum se dezvoltă devianța personală și ce tipuri de persoane deviante sunt frecvent implicate în probleme sociale. DEVIANȚA PERSONALĂ. Am arătat în capitolul 7 că devianța nu are o origine genetică cel puțin în majoritatea cazurilor. Indivizii obișnuiți devin persoane deviante sau nedeviante în procesul învățării normelor sociale, a regulilor societății în care trăiesc. Dezvoltarea devianței este parte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deoarece comportamentul lor este legat în multe feluri de problemele sociale. Avem nevoie să știm cum se dezvoltă devianța personală și ce tipuri de persoane deviante sunt frecvent implicate în probleme sociale. DEVIANȚA PERSONALĂ. Am arătat în capitolul 7 că devianța nu are o origine genetică cel puțin în majoritatea cazurilor. Indivizii obișnuiți devin persoane deviante sau nedeviante în procesul învățării normelor sociale, a regulilor societății în care trăiesc. Dezvoltarea devianței este parte virtuală a dezvoltării personalității. Dezvoltarea acesteia poate să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
probleme sociale. DEVIANȚA PERSONALĂ. Am arătat în capitolul 7 că devianța nu are o origine genetică cel puțin în majoritatea cazurilor. Indivizii obișnuiți devin persoane deviante sau nedeviante în procesul învățării normelor sociale, a regulilor societății în care trăiesc. Dezvoltarea devianței este parte virtuală a dezvoltării personalității. Dezvoltarea acesteia poate să rezide fie în inabilitatea de a urma normele general acceptate, fie în eșecul de a accepta aceste norme. Unele persoane sunt astfel constituite biologic, emoțional sau social, încît sunt incapabile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
biologic, emoțional și social. Deficiența socială nu violează normele ca atare; ele sunt doar incapabile să învețe să respecte normele. Existența unui mare număr de persoane de acest fel este, prin ea însăși, o problemă socială. Deficiența mentală care cauzează devianță este adesea de natură biologică; dar există un număr de grupuri care sunt total incapabile să respecte normele general acceptate. Dependenții de droguri și alcool, obsedații de jocurile de noroc, spre exemplu, au puțină putere să modifice pattern-urile comportamentului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se postează într-o problemă socială, dacă acest lucru servește scopurilor pe care le urmăresc. Lor le pasă foarte puțin dacă există probleme sociale ori dacă acestea sunt rezolvate atâta timp cât există situații care pot fi folosite în avantajul lor personal. DEVIANȚA SOCIALĂ. Deși inabilitatea fundamentală a unor persoane să devină socializate adecvat și eșecurile procesului de socializare sunt răspunzătoare de unele comportamente deviante, aceste explicații cu conținut psihologic lasă o mare parte din devianța pe care o găsim în societățile moderne
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pot fi folosite în avantajul lor personal. DEVIANȚA SOCIALĂ. Deși inabilitatea fundamentală a unor persoane să devină socializate adecvat și eșecurile procesului de socializare sunt răspunzătoare de unele comportamente deviante, aceste explicații cu conținut psihologic lasă o mare parte din devianța pe care o găsim în societățile moderne fără nici o întemeiere. De aceea, cantitatea cea mai mare a comportamentului deviant izvorăște probabil din cauze sociale. Sociologii au identificat mai multe moduri majore în care devianța socială se dezvoltă și au construit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
psihologic lasă o mare parte din devianța pe care o găsim în societățile moderne fără nici o întemeiere. De aceea, cantitatea cea mai mare a comportamentului deviant izvorăște probabil din cauze sociale. Sociologii au identificat mai multe moduri majore în care devianța socială se dezvoltă și au construit teorii explicative despre fiecare. Despre acestea am discutat în capitolul 8. Devianța personală este implicată în apariția și dezvoltarea pro-blemelor sociale în câteva moduri diferite. Astfel, unii devianți sunt oameni adaptați nesatisfăcător, a căror
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aceea, cantitatea cea mai mare a comportamentului deviant izvorăște probabil din cauze sociale. Sociologii au identificat mai multe moduri majore în care devianța socială se dezvoltă și au construit teorii explicative despre fiecare. Despre acestea am discutat în capitolul 8. Devianța personală este implicată în apariția și dezvoltarea pro-blemelor sociale în câteva moduri diferite. Astfel, unii devianți sunt oameni adaptați nesatisfăcător, a căror acțiuni impulsive, ura care îi domină și necesitățile emoționale îi implică într-un conflict continuu. Evident că astfel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că astfel de oameni contribuie la crearea problemelor sociale. Alți devianți devin problemă când ei sunt stigmatizați de o societate care insistă pe etichetarea comportamentului acestora. În sfârșit, pattern-urile subculturilor deviante sunt inevitabile în societățile complexe. În aplicarea abordării devianței personale pentru analiza problemelor sociale trebuie să punem întrebările următoare: * Ce persoane și grupuri deviante sunt implicate? * Sunt oamenii devianți în mod fundamental adaptați nesatisfăcător la cultura societății? Sau ar trebui ca aceștia să fie considerați doar membri adaptați subculturii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
persoane și grupuri deviante sunt implicate? * Sunt oamenii devianți în mod fundamental adaptați nesatisfăcător la cultura societății? Sau ar trebui ca aceștia să fie considerați doar membri adaptați subculturii lor deviante? * Sunt devianții înșiși o problemă? * Cât de mult din devianță este un produs al etichetării? Cauzează devianța rău altcuiva decât devianților înșiși? * Sunt normele contraculturilor implicate în fenomenul devianței? Care sunt aceste norme? * Cât de mult din devianța anumitor grupuri sociale izvorăște din ineficiența normelor sociale general acceptate? * Ce alternative
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oamenii devianți în mod fundamental adaptați nesatisfăcător la cultura societății? Sau ar trebui ca aceștia să fie considerați doar membri adaptați subculturii lor deviante? * Sunt devianții înșiși o problemă? * Cât de mult din devianță este un produs al etichetării? Cauzează devianța rău altcuiva decât devianților înșiși? * Sunt normele contraculturilor implicate în fenomenul devianței? Care sunt aceste norme? * Cât de mult din devianța anumitor grupuri sociale izvorăște din ineficiența normelor sociale general acceptate? * Ce alternative există pentru soluționarea acestor situații? Studiul problemelor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
trebui ca aceștia să fie considerați doar membri adaptați subculturii lor deviante? * Sunt devianții înșiși o problemă? * Cât de mult din devianță este un produs al etichetării? Cauzează devianța rău altcuiva decât devianților înșiși? * Sunt normele contraculturilor implicate în fenomenul devianței? Care sunt aceste norme? * Cât de mult din devianța anumitor grupuri sociale izvorăște din ineficiența normelor sociale general acceptate? * Ce alternative există pentru soluționarea acestor situații? Studiul problemelor sociale prin abordarea conflictului de valori. Valorile unei societăți sunt estimările acesteia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subculturii lor deviante? * Sunt devianții înșiși o problemă? * Cât de mult din devianță este un produs al etichetării? Cauzează devianța rău altcuiva decât devianților înșiși? * Sunt normele contraculturilor implicate în fenomenul devianței? Care sunt aceste norme? * Cât de mult din devianța anumitor grupuri sociale izvorăște din ineficiența normelor sociale general acceptate? * Ce alternative există pentru soluționarea acestor situații? Studiul problemelor sociale prin abordarea conflictului de valori. Valorile unei societăți sunt estimările acesteia referitoare la valoare, la preferințele și respingerile ei. Forma
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Conflictele de valori în societatea modernă contribuie la producerea problemelor sociale astfel: în primul rând, cauzează producerea problemelor prin definițiile conflictuale ale condițiilor și situațiilor sociale dezirabile și, în al doilea rând, prin aceste definiții alimentează confuzia morală care încurajează devianța personală. Multe dintre cele mai dezagreabile conflicte care se ridică în jurul problemelor sociale sunt legate de faptul dacă situația dată este corectă, dezirabilă, sau ea trebuie considerată o problemă socială. Acest lucru se produce deoarece condițiile sociale date nu afectează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
an Explanatory Science, New York: Academic Press Comte, A. (1913) Discurs asupra spiritului pozitiv. Ordine și progres, Iași Cooley, Ch. H. (1964) Human Nature and the Social Order, New York: Schocken Cooley, Ch. H. (1929) Social Organization, New York: Scribner Cusson, M. (1997) Devianța, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Dahrendorf, R. (1996) Conflictul social modern, București, Editura Humanitas, Editura Universității "AL. I. Cuza ", Central European University Press Davies, K., Moor, E. W. (1945) Some Principles of Stratification, în: American Sociological
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 7 1 12 SOCIOLOGIE GENERALĂ 14 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIE GENERALĂ OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI CUM SE FACE SOCIOLOGIA SOCIOLOGIE GENERALĂ PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ SOCIALIZAREA GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 266 265 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ 267 334 335 POPULAȚIA SCHIMBAREA SOCIALĂ ȘI PROBLEMELE SOCIALE REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
raportului omului cu organizația este un model instituționalizat (instituția are rolul hotărâtor) prin aceea că se cere (normativ) ca „așteptările de rol” (cerințele funcționale ale organizației față de individ) să fie În deplină concordanță cu „dispozițiile dorite” (dorințele individului În organizație). Devianța se referă la o nepotrivire a acestor două aspecte pe care Parsons o definește ca fiind „disjuncția dintre așteptările de rol și dispozițiile dorite”. Controlul social devine mecanismul al cărui scop constă În a readuce actorul, grupul sau instituția deviantă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mod mai larg, ansamblul relațiilor pe care indivizii le stabilesc, pe căi personale, Între ei”.<footnote Ibidem, p. 124. footnote>. Organizațiile se dovedesc a exprima aspectele complexe ale societății În general: relațiile de putere, determinantele tehnologice, culturale, ecologice, procesele de devianță etc. Complexitatea relațiilor În organizație este prezentată de J. March (1988) ca o „ambiguitate” cu patru dimensiuni:<footnote Boudon Raymond, op. cit., pp. 409-410. footnote> ambiguitatea preferințelor actorilor sociali (ca urmare a raționalității lor limitate); ambiguitatea capabilității (care inversează și perturbă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de urgență o reconsiderare completă a pregătirii psihopedagogice. Pe parcursul activității la catedră apar aspecte cu care un diriginte, un profesor se confruntă În permanență. Profesorul diriginte se confruntă cu situații complet noi - violența stradală sau În familie, consumurile de droguri, devianțele juvenile sau sexuale. Aceste situații care nu sunt episodice, ele tind să devină sau unele au devenit deja probleme de masă. Pentru a face fața acestor probleme, activitatea dirigintelui trebuie să fie cea adecvată și competentă În același timp. Este
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
la 3%. în fine, datele poate cele mai extinse statistic le furnizează studiul efectuat de Boișteanu et al, 1996 care pe un lot 45.000 cazuri de expertize medico-legale psihiatrice efectuate între 1966-1996 relevă o rată de 21.5% reprezentând devianțe comportamentale patologice (deci cumva asemănătoare cu alte statistici), din care schizofreniile ocupă un procent de 6.8% . Dacă se iau în considerație comportamentele antisociale per ansamblul populației de bolnavi psihici, frapează de asemeni relativ redusa proporție a actelor grave medico-legale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al faptelor nu relevă natura discordantă a comportamentului antisocial; de altfel, acesta din urmă nu este obligatoriu în relații directe cu tulburările mintale ci corespunde adesea influențelor criminogenetice ale delincvenților "normali". Ar fi deci abuziv de a considera patologică oricare devianță socială a bolnavilor schizofreni. Principalele argumente privind violența asociată cu debutul schizofreniei se găsesc în sursele germane bazate în general pe o serie bine selectată de pacienți acuzați de omucideri sau tentative de omucidere sau alte delicte severe (Wilmanns, 1940
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
delirant. Homosexualitatea la schizofrenici reprezintă una din problemele controversate din punct de vedere medico-legal. Homosexualitatea manifestată în procesele schizofrenice are drept trăsătură fundamentală psihopatologică disociația erotism/sexualitate. în schizofrenie ea este fără atașament afectiv față de partener. Homosexualitatea împreună cu celelalte devianțe sexuale se circumscriu aceleiași constelații fenomenologice, psihopatologice și semiotice ale procesului disociativ față de manifestarea delimitată în cadrul entității nozografice a perverșilor sexuali. 3.3. Furtul și infracțiunile contra avutului privat sau public. Comise de bolnavul cu schizofrenie ele pot avea și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simpliste în care o generație poate fi acuzată de a produce boala la următoarea. Astfel de studii s-au centrat în principal asupra a două tipuri de variabile considerate în mod particular stresante: distorsionarea comunicației între membrii familiei, denumită generic devianță de comunicare (DC) (Wynne et al, 1977) și un climat afectiv negativ în familie denumit expresie emoțională sau emoție exprimată (EE) crescută (Vaughn & Leff,1976).Studiul sistematic al acestor variabile început printre alții și de Goldstein et al,1968; Goldstein
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și de Goldstein et al,1968; Goldstein,1985a și 1985b a arătat printre altele că incidența schizofreniei sau a altor tulburări asemănătoare (tulburări schizotipale, tulburări schizoide de personalitate) era mai mare în familiile clasificate ca avînd un indice ridicat de devianță de comunicare, față de numărul redus de cazuri în familiile cu un nivel CD scăzut. Este adevărat că aceste studii au identificat și familii avînd un nivel crescut al CD și în care nu au existat cazuri de schizofrenie printre
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]