1,506 matches
-
puncte de vedere diferite, de regulă unilaterale: psihologic, sociologic, moral, cultural etc. Din aceste considerente, problema conduitelor deviante este deosebit de „încărcată”, generând controverse. Noi considerăm că elementul central care trebuie luat în considerare, ori de câte ori se vorbește despre conduitele de tip deviant, este „eul individual”, în primul rând, dinamica și structura acestuia. Din această perspectivă, devianțele trebuie considerate ca reprezentând o „problematică a Eului”, diferită de patologia psihiatrică a persoanei și raport în direct cu igiena mintală. Mai mult decât atât, putem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lipsa unei imagini de sine stătătoare, a unei valori personale; ea se caracterizează prin submisivitate, nevoia de protecție (neputând exista independent, ci numai prin alții), frustrare. Această orientare schematică poate servi ca o sinteză pentru înțelegerea structurilor și a conduitelor deviante ale persoanei umane. Aspectele mai sus menționate sunt redate sintetic în schema de mai jos. Figură p. 150 Dinamică reactivă Activ orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral AFIRMARE dominant, demonstrativ, histrionc Haotic orientat în raport cu pulsiunile primare inconștient VIOLENȚĂ impulsiv, irațional, heteroagresiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Inactiv retragere în fața situațiilor, cu izolare până la autoagresivitate REFUGIU defetist, anxios, autoagresiv Amorf imaturitate afectivă structurală a Eului, imagine de sine vagă DEPENDENȚĂ submisiv, nevoia de protecție, frustrare Tare Stabil EUL Instabil Slab Dinamică areactivă Referitor la tipurile de conduite deviante, au fost propuse numeroase clasificări. După L.T. Wilkins, aceasta reprezintă mai mult o încercare teoretică, întrucât „modelul devianței” derivă tot din „modelul de comportament”, care este reglat de normele valorice ale modelului socio-cultural specific societății. Autorul citat crede că se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o distincție între legitimitatea și ilegitimitatea oportunităților; dacă balanța dintre oportunitățile legitime și cele ilegitime rămâne constantă, creșterea devianței tinde să varieze în raport cu numărul de oportunități; normele reprezintă tendințe culturale. Așa cum se poate desprinde din cele discutate, conduitele de tip deviant prezintă o paletă extrem de variată și complexă de manifestări comportamentale, reacții, atitudini și acțiuni, care, prin caracterul lor, se opun formelor de conduită conforme cu normele socio-culturale, juridice și moral religioase ce reprezintă aspectul normal al acestora. Din aceste considerente
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și, la rândul lor, refuză normele sociale. Nu se pot adapta, nu pot comunica/relaționa cu ceilalți, nu pot desfășura o activitate practică utilă etc. Acest conflict al „integrării psihosocio-morale” va fi urmat de conduite antisociale specifice personalităților de tip deviant. Trebuie să adăugăm faptul că, dincolo de „dispozițiile ereditar-constituționale” ale unora dintre acești indivizi, un rol important revine factorilor sociali (situații de criză socială, anomie, deteriorarea nivelului de viață, schimbări social-politice, războaie, revoluții, cataclisme naturale etc.). Toate acestea contribuie la configurarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială, anomie, deteriorarea nivelului de viață, schimbări social-politice, războaie, revoluții, cataclisme naturale etc.). Toate acestea contribuie la configurarea tipurilor de devianță. Deși devianța prezintă, cum spuneam, o varietate extrem de mare de forme și manifestări, am reținut, următoarele tipuri de conduite deviante, după cum urmează: 1) conduitele de tip agresiv, caracterizate prin agresivitatea manifestată sub formă de acte de violență, fie că este vorba de acte de autoagresivitate (suicid, automutilări), fie că este vorba de acte de heteroagresivitate (criminalitate, viol); 2) conduitele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduitele de tip agresiv, caracterizate prin agresivitatea manifestată sub formă de acte de violență, fie că este vorba de acte de autoagresivitate (suicid, automutilări), fie că este vorba de acte de heteroagresivitate (criminalitate, viol); 2) conduitele de dependență, caracteristice personalităților deviante slabe, imature, cu înclinații către parazitism social și reprezentate prin cerșit sau prostituție; 3) conduitele de refugiu, ce caracterizează refuzul de sine, dar și refuzul societății, al celorlalți, incapacitatea de a se putea fixa a individului, dar și de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și de o extremă gravitate; ele se caracterizează prin acțiuni motivate de ură și dorința sadică de distrugere a celorlalți în scopul impresionării adversarului, al creării unei atmosfere de panică, teroare, nesiguranță, tensiune psihică colectivă permanentă; acestea sunt conduitele antisociale deviante de tipul terorismului; ele se manifestă prin răpiri de persoane sau de grupuri de persoane, atacuri armate, crime în masă, distrugeri materiale (clădiri, rețele de comunicație, instalații electrice, de alimentare cu apă etc.); 7) conduitele de manipulare, care au în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumită „opinie colectivă” preluată automat, necritic și difuzată ca o formă de contagiune psihică colectivă, de factură emoțională, prin intermediul sugestiei induse. Cele mai sus prezentate sunt expresia unei palete extrem de complexe și de o mare varietate a conduitelor de factură deviantă. Explicația lor se află în natura personalității deviante. Se poate vorbi despre „un tip de personalitate deviantă”? Nu, întrucât acesta este o personalitate imatură, labilă, o „personalitate a extremelor” și, în consecință, lipsită de echilibru structural interior și de flexibilitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca o formă de contagiune psihică colectivă, de factură emoțională, prin intermediul sugestiei induse. Cele mai sus prezentate sunt expresia unei palete extrem de complexe și de o mare varietate a conduitelor de factură deviantă. Explicația lor se află în natura personalității deviante. Se poate vorbi despre „un tip de personalitate deviantă”? Nu, întrucât acesta este o personalitate imatură, labilă, o „personalitate a extremelor” și, în consecință, lipsită de echilibru structural interior și de flexibilitate adaptativ/integrativă exterioară în raport cu lumea și cu ceilalți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțională, prin intermediul sugestiei induse. Cele mai sus prezentate sunt expresia unei palete extrem de complexe și de o mare varietate a conduitelor de factură deviantă. Explicația lor se află în natura personalității deviante. Se poate vorbi despre „un tip de personalitate deviantă”? Nu, întrucât acesta este o personalitate imatură, labilă, o „personalitate a extremelor” și, în consecință, lipsită de echilibru structural interior și de flexibilitate adaptativ/integrativă exterioară în raport cu lumea și cu ceilalți. Aceasta este o personalitate frustrată, încărcată emoțional afectiv, complexată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ele nu au o conștiință morală a responsabilității și respectului, pentru că le lipsesc valorile moral-spirituale și cultural-sociale autentice. În locul acestora, ele acționează sub imperiul pulsiunilor primare, într-o manieră subiectivă sau, mai exact, de factură irațională. În plus, aceste personalități deviante refuză de regulă orice fel de suport moral sau de ajutor concret din partea societății. Sunt devianții bolnavi psihic? În sensul strict medico-psihiatric, nu. Din punct de vedere psihanalitic, ei sunt „produsul” unor condiții psihotraumatizante, prin urmare sunt „personalități nevrotice” sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultural-sociale autentice. În locul acestora, ele acționează sub imperiul pulsiunilor primare, într-o manieră subiectivă sau, mai exact, de factură irațională. În plus, aceste personalități deviante refuză de regulă orice fel de suport moral sau de ajutor concret din partea societății. Sunt devianții bolnavi psihic? În sensul strict medico-psihiatric, nu. Din punct de vedere psihanalitic, ei sunt „produsul” unor condiții psihotraumatizante, prin urmare sunt „personalități nevrotice” sau „personalități de tip psihopatic”, la care se manifestă acest tip de organizare psihomorală fie prin acte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceste aspecte fac ca această categorie populațională să reprezinte unul dintre obiectivele majore asupra cărora trebuie să se fixeze atenția acțiunii de igienă mintală. Având în vedere necesitățile impuse de acțiunea de igienă mintală, noi am preferat să clasificăm conduitele deviante în trei grupe: conduite de tip antisocial; conduite de dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare sau de o formă sublimată a agresivității (așa cum se poate desprinde din formele de suicid de mai sus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ideologii, care pot comite crime politice, crime mistice, regicide, genociduri; d) criminalii fără un mobil aparent (mobil motivat de stări complexuale, conflicte) au de regulă un caracter bizar sau absurd. B) Conduitele de dependență socială Acest tip de conduite deviante au la bază, ca motivație, o imaturitate emoțional-afectivă sau intelectuală cu consecințe importante asupra personalității și individului. Un rol decisiv revine frustrărilor și carențelor emoțional-afective din copilărie, defectelor de educație, modelului familial rău. În plus, sunt de luat în considerare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
așa cum se poate vedea din schema de mai jos: Schema p. 156 Dependent 8cere ajutor) Respingere indiferență victimizare Societate-modelul socio-cultural Presiuni morale Virtuți Persoană caritabilă (oferă ajutor) Sentimente caritabile Inducție sugestivă Schema de mai sus reprezintă „scenariul” psihosocial al situației deviante a cerșitului. O altă formă de conduită deviantă de tipul dependenței sociale este reprezentată de prostituție. Prostituția este acea situație a instabilității și a inadaptării sociale ce are ca mobil instinctul sexual. Prostituata este persoana imatură emoțional-afectiv, intelectual, dar și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
jos: Schema p. 156 Dependent 8cere ajutor) Respingere indiferență victimizare Societate-modelul socio-cultural Presiuni morale Virtuți Persoană caritabilă (oferă ajutor) Sentimente caritabile Inducție sugestivă Schema de mai sus reprezintă „scenariul” psihosocial al situației deviante a cerșitului. O altă formă de conduită deviantă de tipul dependenței sociale este reprezentată de prostituție. Prostituția este acea situație a instabilității și a inadaptării sociale ce are ca mobil instinctul sexual. Prostituata este persoana imatură emoțional-afectiv, intelectual, dar și sexual, incapabilă de „a-fi-permanent-împreună” cu altcineva. Este vorba
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în unele defecte de educație sau psihotraumatisme emoțional-afective din copilărie, răul model, asocierea cu grupuri delictuale, modul de viață aparent ușor și proiecția simbolică într-un univers erotic imaginar, degradat instinctual. Ca și cerșitul, prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și valorile morale permisivitate comportamentală mascată Partener ocazional Tendințe pulsionale erotico-sexuale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduitelor de refugiu sunt reprezentate de: frustrări în copilărie, tensiuni urmate de revoltă, dorința de schimbare, izolare, căutarea unei noi realități, dorința de ieșire, de evadare de sub presiunea unei autorități (familie, grup social, grup școlar sau profesional). Mecanismul acestor conduite deviante este organizat tot după modelul unui scenariu în care sunt prezenți trei factori cu roluri bine determinate, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. schema p. 158 Persoana inadaptată Tendințe de integrare proiectivă (tendința de evade de sub presiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
exprimate prin tendințele de integrare proiectivă ale persoanei, având la baza lor tendința de evadare de sub presiunea grupului social prin negarea autorității acestuia și proiecția într-o lume imaginară. Remarcăm încă o dată faptul că, la fel ca în cazul conduitelor deviante de tip agresiv sau dependent, avem de-a face tot cu scenarii în care sunt implicate în mod obligatoriu trei elemente. Toate acestea dovedesc că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lume imaginară. Remarcăm încă o dată faptul că, la fel ca în cazul conduitelor deviante de tip agresiv sau dependent, avem de-a face tot cu scenarii în care sunt implicate în mod obligatoriu trei elemente. Toate acestea dovedesc că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tot cu scenarii în care sunt implicate în mod obligatoriu trei elemente. Toate acestea dovedesc că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința constituțională permanentă a unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumit de sociopatie, având în vedere faptul că în sfera sa intră manifestări aberante dintre cele mai variate. Pe aceste considerente, am putea aprecia mai degrabă constituția perversă ca reprezentând fondul mental și de personalitate pe care se dezvoltă conduitele deviante și sociopatiile. Acest punct de vedere pare a fi însușit de majoritatea specialiștilor, deși termenul pare a fi consacrat (în sfera psihiatriei) perversiunilor sexuale. În contextul de față, îi atribuim o semnificație mai largă, psihopatologică și social-morală: constituția perversă este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specialiștilor, deși termenul pare a fi consacrat (în sfera psihiatriei) perversiunilor sexuale. În contextul de față, îi atribuim o semnificație mai largă, psihopatologică și social-morală: constituția perversă este terenul pe care se pot grefa și dezvolta orice forme de conduită deviantă din categoriile expuse mai sus. G. Lanteri-Laura, care s-a ocupat de problemă, afirmă că „în materie de perversiuni ceea ce delimitează câmpul de fenomene este în primul rând opinia socială (doxa), și aceasta îl oferă spre studiu și cunoaștere științei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]