555 matches
-
retrase În care sălășluiesc umbrele, iazmele. SÎnt locuri sumbre, ascunse de ochii lumii, bătute de viscole rele, stăpînite de neguri. Ele stimulează În așa chip gîndirea Încît gîndirea, de obicei potolită, resemnată, Închisă În propria-i suferință, devine ageră și devoratoare „ca tigrul În pustiuri”: „Îmi place a naturei sălbatecă mînie, Și negură, și viscol, și cer Întărîtat, Și tot ce e de groază, ce e În armonie Cu focul care arde În pieptu-mi sfîșiat. La umbră-n Întunerec, gîndirea-mi se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se presimte doar. Presimțirea (așteptarea) poate lua forme teribile, antrenînd un peisaj de Întunecimi grandioase (În Suferința). Mai Întîi locul (spațiul) așteptării: În Întuneric, sub un cer „Întărîtat” și Într-o natură zguduită de o mînie sălbatică. Este faza furioasă, devoratoare a așteptării: „La umbră-n Întunerec, gîndirea-mi se arată, Ca tigrul În pustiuri, o jertfă așteptînd, Și prada Îi e gata... De fulger luminată, Ca valea chinuirei se vede sîngerînd.” Așteptarea stimulează ( În poemul cu același nume) o meditație mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.” Este imaginea unei naturi lucrate de un „sculptor cu mîna aspră”. Iarna stimulează forțele devoratoare: lupii ies după pradă, corbii zbor vîrtej, viscolul frămîntă lumea etc. O agresiune generală care naște, firesc, o spaimă și o agitație de apocalips: turmele tremură, arborii se Îndoaie, din codri, de pe dealuri, din cîmpii se ridică „zberet, răget, țipăt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sugestivă discuție între Tommaso și Regele Ludovic al Franței, și se sfârșește, simetric, cu funeraliile călugărului celebrate de cardinalul Richelieu. O întreprindere ieșită din comun cum spuneam acest roman al lui Maffìa și, totuși, prin anumite aspecte familiară autorului. Pasiunea devoratoare pentru lectură, înainte de toate. Eu nu știu dacă în vremurile noastre există cineva care să fi citit mai multe cărți decât Maffìa. Lecturi tumultuoase, fie și nesistematice, ale copilăriei, într-un mediu ce ducea lipsă de cărți; și abia ulterior
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Astfel totul avea să coste foarte puțin, afară de ciment și var, ce trebuiau transportate de la oraș. Arhitectul, după ce se G. Călinescu învîrti pe locul lui Conțescu spre a determina direcția și așezarea cea mai potrivită a casei, simți o foame devoratoare și exprimă față de ceilalți speranța că vor mânca omeric. Presupunerile lui Ioanide nu se adeveriră și fură de la început întîmpinate de pietrar cu un scepticism curios. Gazda nu prevăzuse că oaspeții vor fi nevoiți să cumpere de mâncare din sat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
152). De asemenea, este (foarte) greu să ne dăm seama ce simt alții într-o situație de conflict (copleșiți de propriile noastre stări sufletești). De fapt, uităm (neglijăm) că și alții ca și noi au reacții emoționale (intense și distrugătoare/devoratoare) și îngustimi de perspectivă. Prin urmare, cei aflați în conflict "se simt adeseori neînțeleși, ignorați în ceea ce privește sentimentele lor" de către ceilalți (ibidem). Sintetizând, în context, D. Schapiro (ne) avertizează: "Dându-ne seama mai bine de ceea ce se află în inima și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a fi, plinătatea ființei. Însă ce se întîmplă atunci cu problema timpului? Condiția individualului prins în modelul ontologic reprezintă deja o ex-temporalizare. Am ieșit din condiția lui Cronos, de vreme ce am un model ontologic care îl înfrînge pe cel al timpului devorator. Și, într-adevăr, toate formele de afirmare umană sânt revolta lui Zeus împotriva lui Cronos. În fiecare dintre noi se află un Zeus care vrea să-l înlănțuie pe Cronos. "În fiecare om un Zeus își face încercarea." Frumusețea mitului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fragmentarismului, ea unifică nivelele temporale ale jurnalului. Presiunea ei, mai slabă sau mai puternică, modulează amplitudinea iluziei. După anihilarea completă a senzației de incertitudine, dată de fragmentarismul „demonstrației” implicate de orice act literar, jurnalului Îi rămâne intactă, neintrată În mecanismele devoratoare ale rutinei, Încă o misiune: de a-și atinge, prin consecvență, cota maximă a fidelității față de propria-i existență și de propriile-i condiții de funcționare. Premisa jurnalului intim reclamă supunerea la un cod: fragmentul se dizolvă În Întreg, evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un fel de gelozie, dar și cu admirație. În același timp, această glorie, efemeră până la urmă, este cu atât mai goală, cu cât nu este acoperită printr-un echivalent valoric al operei. Pentru artist, uitarea și topirea în anonimat sunt devoratoare. În timpul existenței lor biologice, gloria multor artiști urmează trasee meteorice. Strălucirea este scurtă. Ea însumează mari speranțe și promisiuni pentru privitorii contemporani ai artei lor. Se naște în preajma acestor gânduri întrebarea: când putem vorbi despre un artist că a cucerit
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
al romanului de dragoste (cap. al II ea, Diagonalele unui testament: Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală.), de exemplu, fixează intriga, sugerând un conflict psihologic și unul cognitiv (nevoia devoratoare de a ști adevărul). Romanul războiului înlocuiește aceste conflicte cu cel ontologic: Știu că voi muri, dar mă întreb dacă voi putea îndura fizic rana caremi va sfâșia trupul. Evoluția acestor conflicte se realizează prin selectarea unor episoade cu maximă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un proces tragic de alunecare din spre omul moral spre cel imoral. Trăsătura dominantă care determină această cădere este slăbiciunea pentru bani, pentru averea nemuncită, câștigată în tovărășie cu Lică. Existența lui Lică dezvăluie latura întunecată a naturii umane: sete devoratoare de putere, fire sadică, răzbunătoare. El stăpânește prin forță și violență, prin jaf și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Tiberiu Brăilean, nu este vorba de inventarea unei noi religii, ci de instaurarea unui nou sentiment religios, de comuniune cu ființele umane, cu natura, cu cosmosul, cu știința și chiar cu tehno-știința. Numai prin emergența acestui nou sentiment religios, monstrul devorator al tehnoștiin-ței va dobândi o față umană. Stilul cărții este alert și simplu, pe înțelesul tuturor, iar tonalitatea textului acoperă un vast spectru: de la informație doctă la ironie, de la analiză minuțioasă la viziune poetică. De fapt, cîteva pagini ale cărții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rata de creștere a consumului de servicii a fost mai mare decât cea a consumului total. În prezent, în Franța, consumul de servicii reprezintă jumătate din cheltuielile familiilor. Or, acest tip de consum este mai economic în ce privește energia, mai puțin devorator de resurse naturale. Ecologia industrială, tehnologiile „curate”, dar și creșterea sectorului terțiar al economiei și dematerializarea consumului sunt fenomene majore care pregătesc nu atât ruptura de faza III, cât o configurație a acesteia compatibilă cu durabilitatea mediului. Cu siguranță, mâine
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
piatra etc. O interesantă expresie concretă a spiritului este păcăleala: umorul, gluma, ironia sunt întrupate în fapte. Păcală este la români un personaj proverbial. Consecința gândirii concrete este superficialitatea trăirilor afective, ancorate în evenimentul imediat: românul are emotivitate, nu pasiuni devoratoare, nu are viață interioară, îi lipsesc remușcarea ândelungată, intimitatea gândului și a sentimentului, viața sa e obiectivă, se revarsă în gesturi și acțiuni. Jocul popular est mai degrabă o etalare a costumului și a calităților fizice (sprinteneala băiatului și grația
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau prin contact. (Paranteză importantă: puteți avea uneori impresia că o altă persoană vă „pompează” energia. În realitate, acest lucru se întâmplă din cauza faptului că i-ați acordat prea multă atenție, efort sau timp în comparație cu satisfacțiile primite. Persoanele cele mai „devoratoare” de energie sunt întotdeauna cele care cer mult și care nu acordă sau acordă foarte puțin interes celor care dau, ceea ce provoacă un sentiment de frustrare, el însuși consumator de energie. Dacă vrem să evităm să resimțim această senzație de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
se evapore; nuanțele imperceptibile se ascund și se arată în afirmații care caută obsesiv, fără aproximație, adevărul. Cât despre caiete, cui se adresează ele decât propriei lecturi sau, mai exact, lecturii de sine? Că e la mijloc o hermeneutică deopotrivă devoratoare și întemeietoare are acum mai puțină importanță. Acum, doar de reținut acest detaliu, în vederea unor analize ulterioare. Dar, prin notație, Cioran își devine nu numai propriul martor, ci și propriul creator. Personajul pe care-l corporalizează scriind Ă și care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
celor din jur e cauza unei revărsări de nihilism, tot pe atât propria ipocrizie îi provoacă valuri de denunțare. Ea face, oricum, obiectul unor analize consecvente și minuțioase. Față de ceilalți, impostori chiar și din neștiință, Cioran își asumă o luciditate devoratoare. Cumva blazat, observ: „Ceilalți nu au sentimentul de a fi niște impostori Ă deși sunt; cât despre mine... sunt tot atâta ca și ei, însă o știu și sufăr pentru asta. / ( Pentru că am căutat adevărul, era inevitabil să dau peste
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
atinge, bat pasul pe loc, și aștept, aștept” (I, 35). Rezervele față de cuvântul adevăr se datorează golirii sale, prin folosire abuzivă, de conținut. De fapt, golirii de un conținut care să implice propria experiență. Or, ce experiență poate fi mai devoratoare decât aceea care se manifestă în interior, nefiind deloc cenzurată de zgura materiei? Și, oricum, nimic nu poate fi mai relevant decât propria experiență: „Nu vorbind despre ceilalți, ci analizându-te pe tine însuți ai șansa de a găsi Adevărul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Mașina de vînt" e o piesă pentru actori, care-și așteaptă spectatorii în SALA STUDIO a Naționalului, în acest iunie incendiar la "rivalitate" cu fotbalul. Anca Negruți Din cronici Spectacolul "readuce în atenție problematica regimului comunist și a puteri politice devoratoare, care se infiltrează, lent sau cu brutalitate, în intimitatea indivizilor, distrugîndu-le căsniciile, sufletele, viața. Scrisă înainte de '90, piesa " Mașina de vînt" de Constantin Popa surprinde o situație de criză din interiorul unei familii în care El și Ea au încetat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de ceară, scorburi de miere milenară vin și învăluie lumea de aici. Graiul este cel al patriei, poetul se întoarce spre "Cerurile mume", spre vechea vatră, spre truda piramidelor. Și în acest context el, poetul, rămâne "floare fără chip", mireasmă devoratoare, de aceea " Cine se pleacă-n zarea mea/ Rămâne iar bolnav de moarte/ Un foșnet uriaș de crini/ Venind spre munte de departe". ("Imn"). În concluzie, poetul creează acel imn de slavă și bucurie, o lumină "orbitoare" care ne amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al romanului de dragoste (cap. al II ea, Diagonalele unui testament: Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală.), de exemplu, fixează intriga, sugerând un conflict psihologic și unul cognitiv (nevoia devoratoare de a ști adevărul). Romanul războiului înlocuiește aceste conflicte cu cel ontologic: Știu că voi muri, dar mă întreb dacă voi putea îndura fizic rana caremi va sfâșia trupul. Evoluția acestor conflicte se realizează prin selectarea unor episoade cu maximă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un proces tragic de alunecare din spre omul moral spre cel imoral. Trăsătura dominantă care determină această cădere este slăbiciunea pentru bani, pentru averea nemuncită, câștigată în tovărășie cu Lică. Existența lui Lică dezvăluie latura întunecată a naturii umane: sete devoratoare de putere, fire sadică, răzbunătoare. El stăpânește prin forță și violență, prin jaf și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nume, precum Tudor Arghezi, Al Philippide, I. D. Sârbu, Romul Munteanu, G. Gană, Roxana Sorescu, Paul Bernstein, Tudor Vianu, Marian Popa. Nu sunt cruțați nici măcar unii camarazi de la Radio, tip Eugen Preda sau F. C. Pavlovici (pp. 250-251). Spirit viu și superinformat, devorator de cărți (de la psalmii lui David la Saramago, de la cronicarii noștri la Blandiana și Marta Petreu) dar și de mass-media, George Mirea știe tot cu nume, cu cifre și date, despre schimbarea la față a României postdecembriste, veștejind tunurile date
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în operă povestirea unui eremit, "retranché dans sa chambre capitonnée de liège, coupé de tout, coupé de l'Autre, développant un discours forcené du je, un discurs littéralement d'auteur voire d'autiste", s. n. (4) Autism, discurs interior, revelațiile timpului devorator: iată situarea "tematică" a romanului proustian. Timpul apare, da, "ca un Moloh destructiv", însă prin chiar această acțiune destructivă, cum arăta Maurice Blanchot scriind despre filosofia romanescă a lui Proust și despre revelațiile personajului, el, timpul, ne dă înapoi ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Prin nonconformismul ei, viața sexuală a celor tineri pune în aplicare nebănuit de multe fantasme de-ale adulților. În ziua de azi, o influentă colecție de fantasme posedă domeniul audio-vizual prin filmele, videoclipurile, reclamele sale. Ca într-o noapte a devoratorilor de publici tate, vă redau mai jos câteva scenarii de fantasmă. Singurul bărbat din lume Un tânăr pacient de-al meu îmi povestea cum, ani de-a rândul, mintea lui perfecționa în vis sau reverie un scena riu care pe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]