658 matches
-
a tras sortea militară, asta după ce cu doi ani mai înainte, adică în primăvara lui 1877, trecuse clandestin în România ca să se înroleze voluntar în armata rusă, în cadrul căreia a luptat alături de români pentru cucerirea Plevnei. Imediat după cucerirea redutei dezertează și revine în satul său natal «sub formă de dezertor», îmbrăcat în haine de «tunariu rusesc». Profită de faptul că scapă de obligația de a presta serviciul militar la austroungari și trece din nou munții, călăuzit de același recunoscut organizator
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
soldat, refugiat în România, revenit în țară bolnav moare la scurt timp. 56. Ursu Gheorghe, soldat, al lui Ioniță, frate cu eroul Ursu I. Ioan. 57. Ursu I. Ioan, soldat, n. 1894, căzut în Galiția. II Eroii satului care au dezertat din armata Austro-Ungară ca să lupte și să cadă alături de frații lor, pentru reîntregirea patriei 1.Neacșa Ioan, locotenent, în regimentul 41 Infanterie Craiova, trece frontul în armata română, căzut la Mărășești la vârsta de 27 ani. 2.Neacșa Octavian, soldat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
te faci că faci ceva și leafa merge.... Ba nu mai spune, Relule, că altu-i locu’ lui, eh, e și el vai de soarta lui, șontâc-șontâc, futu-te-n cur spate, prin toată harababura asta de șantier din care-au dezertat toți. Ca mâine-l vezi că nu mai poate să se ridice și să se-ndrepte cu futu-te-n cur spate. Rămâne-acolo unde-l prinde nenorocirea lungit și-nțepenit de nu se mai uită nimeni nici cu curu’ la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că, astfel, trupul nu mi se va descompune imediat. Mă gândisem chiar să mă duc să mor la Memfis; acolo, cu siguranță că preoții egipteni ar ști să mă păstreze întreg în vederea următoarei reîncarnări. Aș putea fi mumificat. „Nu putem dezerta de la Marea Reîntoarcere”, spune Aia, când îi vorbesc de această eventualitate. „Trupurile noastre se vor întoarce în țărână; sufletele noastre vor zbura la Zalmoxis, care le va dărui noi forme de viață.” Recunosc că frământările mele, în legătură cu ce se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Daphne s-a prefăcut în arbore sub mâna concupiscentă a lui Apollo. Cavalerii Danubieni Într-o seară am rămas să înoptăm afară din sat pentru că ne depărtaserăm prea mult. Deoarece era târziu, am fost găzduiți de un prieten roman, care dezertase din armata imperială și se retrăsese în codru, căsătorindu-se cu o getă. Cu prilejul acela, am putut să asist la un ritual secret, săvârșit de o sectă ocultă, cunoscută sub numele de Cavalerii Danubieni. Nimeni nu vorbea deschis despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nimic deosebit băi, Fane, asta-i nimic la tine?" a sărit ca ars Panait. Evenimentele deosebite erau de fiecare dată motive pentru noi instructaje. Dacă lua foc un șopron la o unitate prin Ardeal, iar ne făceau instructaj PSI; dacă dezerta unul, iar eram prelucrați pe tema regulamentelor militare și a consecințelor nerespectării lor. Domnule general, pe timpul serviciului dumneavoastră ați avut evenimente deosebite? M. M.: Din păcate am avut, și nu din cele ce se petreceau în mod cotidian. Înainte de Revoluție
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata. M. M.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
vizual special, un amestec de veste albastre, galben fosforescent, violet versus culorile neutre din garderoba pelerinilor, un metisaj urban neprevăzut. Peste circa trei ore, o prietenă preocupată și ea de soarta pelerinajelor mă întreabă telefonic, reproduc literal, „câți sindicaliști au dezertat de la coadă la pelerinaj ?”. Unul singur, răspund eu, rătăcit de grupul cu care a sosit la București, l-am remarcat în interiorul rândului, jumătate pelerin, jumătate sindicalist, cu un rucsac măricel în spate, vestă și șapcă albastre, inscripționate, plus un megafon
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
putut niște ruși, care nu știau un cuvânt nemțește... Tata, de exemplu, era și blond, și cu ochi albaștri, vorbea o germană ireproșabilă... Oricine putea să creadă, dacă avea o haină civilă, că e neamț. Cum au avut curaj să dezerteze? Sau au Încercat să dezerteze și au fost prinși. Ne-am trezit Într-o duminică... i-au judecat și Într-o duminică dimineața i-au și scos la apel. De data asta un apel de gen Auschwitz. Am Început de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
știau un cuvânt nemțește... Tata, de exemplu, era și blond, și cu ochi albaștri, vorbea o germană ireproșabilă... Oricine putea să creadă, dacă avea o haină civilă, că e neamț. Cum au avut curaj să dezerteze? Sau au Încercat să dezerteze și au fost prinși. Ne-am trezit Într-o duminică... i-au judecat și Într-o duminică dimineața i-au și scos la apel. De data asta un apel de gen Auschwitz. Am Început de dimineața și am stat așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Coroană. Unde erau patrioții liberali? Unde erau legionarii? Toți s-au dat la fund, motivând că, acceptând Diktatul, salvăm statul și obținem garanții germane. Regele Priap, din capul statului, zice și el: Sentimentul meu de suveran și de ostaș ( a dezertat de pe front în 1916-1918!) ar fi fost pentru o rezistență”. Tot așa s-a lăudat că apără Basarabia. Cei din fruntea armatei (generalul adjutant Gh. Mihail, contraamiralul adjutant N. Păiș), primul ministru, Ion Gigurtu, ministrul înzestrării armatei, Mihai Priboianu, ministrul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fi vorba în rândurile ce urmează, dețin câteva mărturii inedite, care ar putea contribui la întregirea unei biografi care are tendința de a fi redusă la „nașul” serviciilor secrete , a poliției politice a regimului comunist și la cel care a dezertat, a trădat armata română și Țara, trecând la inamic, U.R.S.S., și făcând serviciu de spionaj în favoarea acesteia. Cei șase ani de închisoare făcuți de Emil Bodnăraș, în perioada 1936-1942 (1943 după alții) la Galați și la Doftana nu-l
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să nu simpatizăm acest guvern". Continua apreciindu-l pe Goga, "ilustrul poet", și descriindu-i pe ceilalți membri ai noului guvern, Goga fiind prieten cu Istrate Micescu, unul dintre prietenii Italiei etc. Iorga considera drept încurajator faptul că Armand Călinescu dezertase din rîndurile Partidului Național Țărănesc și făcea parte din cabinet. Noul guvern era pentru el "un înlocuitor intelectual al gloatelor electorale". Generalul Antonescu era ministru al Apărării și era și el de părere că regele nu avea altă posibilitate de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tragere la sorți. Articolul 96 Nu vor putea beneficia de pămînt, nici de arenzi prealabile, acei cari au comis acte de trădare împotriva Statului rămîn constatate de forurile judecătorești, cari nu au urmat ordinul de chemare la mobilizare sau au dezertat din armată română, alienații cu exceptia foștilor mobilizați și toți cari din orice cauza stau sub curatela sau tutela prelungită. Capitolul 11 Parcelarea pămîntului expropriat Articolul 97 Pământurile expropriate se vor parcela în loturi de completare, loturi întregi pînă la 7
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
transport, încredințat lui pentru serviciu. Articolul 521 Dezertarea se pedepsește cu închisoarea dela 1-5 ani: 1. Dacă învinuitul a suferit mai mult de două condamnări anterioare pentru dezertare, indiferent dacă a executat sau nu vreuna din pedepse. 2. Dacă a dezertat fiind în serviciu sau în prezența rebelilor, sub rezerva pedepselor mai grave prevăzute pentru părăsire de post din prezentul cod. Articolul 522 Se pedepsește cu îndoitul pedepselor prevăzute la art. 520 și 521, dezertorul, care, comitand infracțiunea în una din
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
pe timp mărginit sau pe viață, în toate cazurile prevăzute de art. 520, 521 și 522. Articolul 525 Orice militar, culpabil de dezertare în prezența inamicului, se pedepsește cu munca silnica pe viață sau cu moartea. Articolul 526 Militarul care dezertează la inamic, se pedepsește cu moartea. Articolul 527 Cînd dezertorul se prezintă de bună voie, pedeapsa nu va putea fi mai mare decat jumătate din maximum prescris de lege. Cînd legea prevede pedeapsă cu moartea, se va aplica muncă silnica
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
din neglijență, lipsa de diligenta, cauzează distrugerea sau degradarea materialului, pedeapsa va fi dela 6 luni la 3 ani, iar cînd infractorul cauzează moartea unui om, pedeapsa va fi dela 2 ani la 6 ani. Articolul 589 Orice militar care dezertează cu un avion sau aeronavă aparținînd armatei, va fi pedepsit cu îndoitul pedepselor prevăzute în art. 520 și 521. Dacă, după aterisare, cu voință, va distruge aparatul, pedeapsa va fi muncă silnica dela 5-15 ani. Dacă dezertarea va fi în
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
constatate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă; ... b) a luptat ca voluntar în armate străine împotriva țării sau a Națiunilor Unite ori a săvârșit acte de teroare și crime împotriva populației autohtone din teritoriile vremelnic ocupate de inamic; ... c) a dezertat din armata română în timpul războiului; ... d) a obținut actul doveditor prevăzut la art. 5 alin. 1 prin declarații false ori prin manopere dolosive constatate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau când hotărârea comisiei de reconstituire dată în condițiile art. 5
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145345_a_146674]
-
constatate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă; ... b) a luptat ca voluntar în armate străine împotriva țării sau a Națiunilor Unite ori a săvârșit acte de teroare și crime împotriva populației autohtone din teritoriile vremelnic ocupate de inamic; ... c) a dezertat din armata română în timpul războiului; ... d) a obținut actul doveditor prevăzut la art. 5 alin. 1 prin declarații false ori prin manopere dolosive constatate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau când hotărârea comisiei de reconstituire dată în condițiile art. 5
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110187_a_111516]
-
de o lectură severă. Cărțile scoase pînă acum, nu puține, începînd cu Harpele ploii (Ujgorod, 1981) vorbesc limpede despre crezul unui poet și calvarul unui neam trăind sub "blestemul mioritic". Înseriat visătorilor iremediabili, poetul, locuit de fantasme și idealuri, nu dezertează; mușcat de patima scrisului, el nu se refugiază într-o poezie de seră, mărturisind într-o Stare de grație: "apasă pe condei / ca pe un trăgaci". [...]Or, volumul din urmă, rod și al unor bogate lecturi, întărește ideea saltului valoric
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și păstrătoare a identității naționale. Poate singura. Pentru că ea și numai ea ține în viață sufletul sufletului unui neam, și anume limba acestuia." Vasile Proca: Dragă poete Lucian Vasilescu, cu niște ani în urmă afirmai că, inginer chimist fiind, ai "dezertat în literatură". Iată motivul (dorința) de-a înfăptui un dialog, fiindcă "suntem un dialog determinat temporal, un dialog care începe în chip istoric" (Martin Heidegger). Un dialog "confort doi îmbunătățit". Cel puțin... Așadar, se iau trei nume: Caragiale (responsabil cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
deloc și pe care am învățat-o, din mers, de la Mircea Croitoru, un maestru al acelei profesii). La "Luceafărul", același generos Lurențiu Ulici mai adusese pe Cristian Popescu (redactor), Ioan Es. Pop și Daniel Bănulescu (corectori). La data cu pricina "dezertasem" deja în literatură de ani buni. Cuvântul acesta dezertor mie îmi place. Îi prețuiesc și-i respect pe "dezertori". Sunt oameni care-și asumă un risc pe care-l pot plăti chiar cu prețul vieții (Bologa, să spunem...) doar pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
militari considerau că regele României, prin acordarea demnității de mareșal celor doi generali, ,,dorea să se avanseze pe sine și să facă uitată,’’ astfel atitudinea pe care a avut-o în timpul războiului, când și-a părăsit unitatea militară, deci a dezertat, a încălcat regulamentul militar pentru a rezolva o problemă amoroasă, concretizată prin căsătoria în secret, cu Zizi Lambrino. Col. (r.) Ștefan Samoilă precizează: ,,Cu toate că nu îndeplinea condițiile prevăzute de Legea 199 , din anul 1930, Carol al II-lea - se(auto
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
acordăm.” (Note și amintiri, p. 24) Iar Ernst Jünger releva, în „Primul jurnal parizian”, la 29 aprilie 1941: „Nehotărît, între Pont Neuf și Pont des Arts, am înțeles dintr-odată că starea labirintică se află în noi înșine. Oriunde am dezerta, purtăm înnăscutul în noi; nici chiar prin sinucidere nu putem evada din Eu”. (Traducere de Hans Mokka, în „Orizont”, nr. 14, 3 aprilie 1980, p. 8) Mai încoace, James Burke, în filmul Lumea reală, susținea, bazat pe concluziile neurologului Vernon
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acestor pseudo-evidențe prin afirmarea permanentei eroismului în viață modernă. Atât doar că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare, prin care se consideră că lumea modernă este pradă declinului și decăderii. Eroismul modern a dezertat din domeniile care îi erau familiare și în care el personifica gloria și grandoarea, pentru a se refugia în locuri în care nimeni nu se așteaptă să-l întâlnească. Artistul modern este în căutarea idealului nu atât dintr-o ambiție
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]