1,298 matches
-
că Eforia a solicitat în mai multe rânduri de la M. Sa Domnitorul să binevoiască a lua sub patronajul său stabilimentul de la Sinaia și că acel patronaj nu s-a putut dobândi decât cu prețul a 1 000 pogoane din Piatra-Arsă. Dezinteresată și filantropică patronare! Mai rezultă încă ceva. Rezultă că colonelul Cretzulescu n-a primit, pentru 2 270 pogoane, din cari 1 233 pădure, decât 46 046 lei, adecă câte 20 lei pogonul de pădure sau munte. Iacă... un gheșeft! Daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
balcanice am menționat anume că nu e nici o perspectivă ca să se realizeze până ce îndărătul fiecăria vom întîlni cîte-un protector, prea puternic pentru noi toți. Le vom zice dar acestor onor. adversari că nu avem dragoste deosebită nici pentru unul dintre dezinteresații protectori ai popoarelor balcanice și că, precum dezbinările dintre popoare se datoresc acestor binevoitoare protectorate, tot astfel disparițiunea acestor din urmă e o condiție sine qua non a înțelegerii cordiale între țările balcanice. Până atunci garanția existenței micilor state de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
susține și afirmă că sîntem într-adevăr de drept vasali ai Turciei, parte integrantă a Imperiului otoman etc. D. baron însă (d. Boerescu), ministru al afacerilor străine, tot nu găsește că sânt de ajuns aceste dovezi de bună, frățească și dezinteresată amicie. E bun tiparul la ceva. Rugăm pe ziarul oficios german din București să traducă pasajele de mai sus în nemțește spre edificarea sferelor oficioase din Viena. Ba le-ar putea pune și un motto: Nimic în lume nu e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
găsim admirabile modele de cugetare speculativă. În demersul de tip speculativ (din lat. speculum oglindă, dar și imagine, reflectare teoretică veridică) cugetătorul adoptă o atitudine contemplativă (speculatio), care duce la cunoașterea senină și profundă, realistă (în acord cu realul) și dezinteresată. În Critica rațiunii pure, Kant insistă asupra ideii ca o cunoaștere teoretică este speculativă dacă ea se referă la un obiect sau la conceptele despre un obiect așa cum nici o altă experiență umană n-o poate face. Theodor Codreanu insistă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prietenii care-mi fac confesiuni intime, lucru ce-mi repugnă total, din cauza caracterului meu pasionat ascetic. Priviri languroase mi se adresează din nou - fără nici un sens. Alunecarea prieteniei către sexualitate? Scriu acum, la începutul anului, când setea mea de prietenie „dezinteresată” e enormă, în absența iubirii pierdute atât de brutal. Ca o înaltă lecție că totul e fragil în lumea asta de umbre colorate. Cineva care mă cunoaște „pe de rost”, cu trecut, prezent și viitor, nu încetează să mă aducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
însoțită de guard, grădinile de zarzavat din fiecare sat taman când acestea erau coapte. Făcea sute de borcane cu dulcețuri, zacuscă și alte bunătăți din care împărțea tuturor celor de care avea nevoie. Dărnicia ei nu era câtuși de puțin dezinteresată. Lipsea mult de la serviciu dar, de câte ori era nevoie de ea, la orice oră din zi sau din noapte, putea fi chemată și răspundea cu entuziasm la toate solicitările. Secretarul primăriei, un tip încăpățânat, bățos, învățător de profesie, ambițios, cu prestanță
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
această direcție o reprezintă recunoașterea de către Tito a datoriilor mai vechi, în valoare de 2 miliarde dinari. Pentru a deruta opinia publică din țară să, liderul de la Belgrad „a mințit că imperialiștii acorda împrumuturi clicii lui fasciste într-un mod dezinteresat, fără condiții politice”. De altfel, presa iugoslavă evita să scrie despre activitatea diferitelor trusturi occidentale, ce „mișuna” în Iugoslavia, având sarcina de a depista obiectivele care interesează cel mai mult. O dovadă elocventa a subordonării economice față de capitalul american este
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
galomanie a cercurilor noastre culte? Aceste încercări de a familiariza {EminescuOpIX 217} publicul românesc cu institutul sui generis din Cernăuți nu ne încălzesc defel când știm că mediul pe care d. Stremeyer l-a creat universității falsifică neapărat izvorul științei dezinteresate, încît devine indiferent cine se silește a tăie acolo mutre filozoficești de pe catedră, dacă e d. Tomașciuc sau d. Havrișciuc sau alții ejusdem farinae. [29 septembrie 1876] MALTRATARE Deși nu suntem de loc amici ai rasei care profesează cultul mozaic și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de 64 de ani și bucurându - se de o deplină sănătate, o boală grabnică, venită asupră-i în zilele din urmă, l-au răpit din mijlocul nostru. Constantin Negri reprezenta nu numai cel mai curat patriotism și caracterul cel mai dezinteresat, dar și o capacitate intelectuală extraordinară căreia - i datorim, în bună parte, toate actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor. El a refuzat corona domnească ce i se oferise în 1859, preferind a rămânea un simplu cetățean; el a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
389} COMITETELE PENTRU AJUTORUL RĂNIȚILOR În așteptarea evenimentelor de la Dunăre, damele române se întrec care mai de care ca să procure toate mijloacele de alinare cu putință ostașilor noștri. Din toate părțile țării ne sosesc știri cari ilustrează această nobilă și dezinteresată activitate. Se fac colecte de bani pentru înființarea de ambulanțe, se fac oferte în cai și bani pentru armată, c-un cuvânt bogatul și saracul dau toți după puterea lor pentru a ușura soarta soldatului nostru, încît se poate spune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toți, nu în unul or în unii. ["ÎN CARACTERISTICA LIMBEI ZIARELOR DIN ROMÎNIA... "] 2257 În caracteristica limbei ziarelor din România putem număra și aceea că oamenii fac capital politic, bat monedă politică până și din cele mai inocente și mai dezinteresate încercări ale junimei studioase. Nu numai atâta, ci adesea această junime e pusă de pârghie unor fapte care ele însele nu s-ar putea scuza niciodată, ci c-o adresă din partea junimei i se dă faptei vot de încredere și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mătăsoase, pernele înfoiate, dar mai ales polița căminului, micul ei altar, papagalii din porțelan de Meissen, ceașca din argint italienesc, paharul din sticlă de Waterford, cutiuța de prizat tabac pe care i-o dăruisem când eram logodiți cu inscripția: Prietenie dezinteresată, dragoste nedisimulată. Încercam o durere nouă, cruntă, văzând toate acestea și percepându-le ca pe ceva pieritor, mai mult chiar, ca pe ceva deja pierdut, dezintegrat, golit de sens și care urma să fie mutat de acolo. Mâine eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Da. — E o hotărâre nechibzuită, spuse el. Ar trebui să profiți de ocazie și să te desparți. O să fie cu mult mai bine pentru voi amândoi, iar mai târziu o să fie mult mai greu. Îți dau, firește, un sfat total dezinteresat. — Strict medical, am spus. Un punct sensibil și atent din ființa mea reacționă la cuvintele lui ca la o chemare mult dorită. Dar am continuat: Nu avem de gând să ne despărțim. Și, oricum, problema e numai a noastră. Căsnicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
dușmani. Oricum, de aceeași parte a baricadei în fața căreia Platon reprezintă pozițiile antihedoniste... X PRODICOS și „fericirea” -1- Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează în mod recurent un topos referitor la cele trei genuri de viață: viața teoretică de cercetare dezinteresată, viața dedicată acțiunii politice și viața hrematistică, închinată afacerilor. Toți autorii care recurg la această împărțire tripartită ierarhizează scopurile care comandă alegerea genului de viață. Ce anume îi permite omului să ajungă cel mai sigur la fericire? Sappho, Pindar, Arhiloh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
insulei Roland și răsturnarea guvernului ales democratic. Versiunea B a aceleiași variante susținea că oamenii nu băuseră propriu-zis nimic, ci fuseseră unși pe mîini cu o substanță radioactivă care, În plus, mirosea destul de urît. Existau Însă și explicații științifice complet dezinteresate, cu o bază teoretică solidă, provenind din surse competente și care admiteau că mulțimea adunată acolo (indiferent unde) venise de bunăvoie și cu un scop bine determinat, cunoscut de altfel tuturor. Dovada o constituia Însuși faptul că participanții se ordonaseră
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
stea la rând În saloane de așteptare mizere, cu un televizor bolborosind Într-un colț și cu un coș de sârmă pentru supermarket În care să-și țină chiloții curați, ca Într-un final să fie consultate de un doctor dezinteresat, abia aterizat de pe băncile facultății, care abia dacă le privea În față, cufundat fiind În notițele sale și care vorbea cu ele de parcă IQ-ul lor era mai mic decât măsura la haine. Pentru că părinții ei avuseseră greutăți financiare cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
lui Hardacre de la unul dintre guvernatorii spitalului, Îl sună. Când Hardacre auzi că era Ruby la telefon, Încercă să Închidă. — Nu, te rog, nu Închide. Uite, tocmai mi-a venit o idee genială. —Adevărat? răspunse Hardacre pe un ton extrem de dezinteresat. — Da. Cred că ar trebui să faci o donație foarte mare spitalului. Sunt sigură că o s-o accepte. Hardacre izbucni În râs disprețuitor. — De ce aș vrea să fac una ca asta? Păi, hai să zicem așa: nu sunt sigură câți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
drumurile forestiere ale patriei nu trebuia cu nici un chip scăpată și, când Directorul ceruse ajutor de la bărbații din cancelarie, el fusese primul care se oferise, chiar Înaintea mea și a lui Hristu - oameni obligați de nenorocitul sistem să ne punem, dezinteresat, la dispoziția obștii. Nici n-apucaserăm să deschidem gurile și să rânjim către Director cu bărbăție și seriozitate, așa cum șade bine unor oameni responsabili, că Dordonea se și repezise, cu Încântare aproape și cu nerăbdare În glas: „Eu merg, tovarășu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
1945. Pluralitatea adevărurilor, șocantă din perspectiva logicii, reprezintă consecința firească a pluralității de forțe: puterea politică, autoritatea profesională în ale cunoașterii, socializarea și dresajul 40. În această calitate, marxismul își făcea un titlu de glorie din a contracara legenda cunoașterii dezinteresate. Ajungea, în consecință, la un compromis extrem de precar între două concepții despre cunoaștere: aceea care vedea în ea o reflectare și aceea care definea cunoașterea drept o operațiune 41 sau exercițiu. Blocajul era, astfel, inevitabil: cunoașterea nu poate fi când
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
diferite: a informa și a argumenta o opinie. Presa le folosește pe amândouă, adeseori amestecându-le indistinct: povestește (informează) comentând și invers. Sau, cum spune fondatorul ziarului Le Monde, Hubert Beuve-Mery: „În presă nu există obiectivitate, ci doar o subiectivitate dezinteresată”. Școlile de jurnalism evită să recunoască acest adevăr, vizualizând discursul presei ca pe un imens dulap plin cu sertare, aranjat militărește după criterii arbitrare sau trebuințe de moment. Discutăm separat și static despre știre și reportaj, despre anchetă și editorial
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
contextul (unde?, când?, cum?), o bună anchetă trebuie să demonteze mecanisme și aparențe factuale, ajungând la informații deseori ascunse, greu accesibile. Nu e ușor. Primejdiile sunt nenumărate. Cea mai simplă dintre ele o reprezintă militantismul, tonul părtinitor și nu tocmai dezinteresat, moralizarea sau dilatarea nepermisă a efectului. Urmează apoi excesul de informație (a se vedea cazul „Petromin” sau dosarul „Flota”, așa cum au fost ele prezentate în presa românească), abundența surselor confidențiale și a atribuirilor incerte (de tipul: se zice, toată lumea știe
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
populație. footnote>. Tranzacțiile normale, care coincid cu cele ale firmelor, se fac totuși prin intermediul piețelor. Cum activitatea organelor administrației publice nu este orientată către profit<footnote Scopul administrației publice este acela de a satisface interesul public, utilitatea publică, în mod dezinteresat, inclusiv prin realizarea de servicii publice. Aceasta tinde să devină sinonim serviciilor publice, livrate cetățenilor. Pentru detalii, a se vedea Matei, A.; Iancu, D.C. (2009), „E-administration as a way of increasing the managerial capacity in public sector”, Annual NISPAcee Conference
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
concepția Sfanțului Părinte, nimic nu caracterizează mai bine natura umana decât faptul de a comunica unul cu altul și de a iubi pe semeni, căci omul este ființă socială, nu solitara și sălbatică{\cîte 57}. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresata a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor{\cîte 58}. Sfanțul Vasile caută o aplicare practică a adevărurilor de credință, traducându-le personal în opere de caritate pentru cei nevoiași și suferinzi. De fapt, această
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
utilitară a naturii, promovează un respect al lumii așa cum este, o lume din care noi înșine facem parte. Nu sacrifică nimic în numele dogmelor acțiunii eficiente. Nu caută să manevreze realul într-un anumit scop, ci prețuiesc mai mult cunoașterea pură, dezinteresată, simpla plăcere de a cunoaște de dragul cunoașterii, înțelegerea proceselor care conduc la apariția și evoluția formelor din universul nostru cotidian. Ne invită să ne lăsăm fascinați de bogăția și complexitatea formelor și a metamorfozelor lor. (Boutot, 1997, p. 11) În afara
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
toată prozodia și gramatica mea, și de asemenea o jumătate din modestia mea; cealaltă jumătate [o dau] oricărei tinere domnițe care poate dovedi, fără a roși, că vrea această prețioasă marfă. [Orașului] Bristol [dau] tot spiritul meu și caracterul meu dezinteresat, bunuri la pachet necunoscute pe cheiul său de pe vremea lui Canning și Rowley! (E-adevărat, un domn caritabil, unul pe nume Colston, a făcut contrabandă cu o cantitate considerabilă din acesta; dar, dovedindu-se că era papistaș, societatea adoratoare a
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]