450 matches
-
isprăvească în acea clipă..." Despre niște "bordeieni" de pe domeniile lui George Morțun în nordul Moldovei jurnalul lui Sadoveranu înregistra date zguduitoare, reluate, după două luni, în Cumpăna (1909, nr. 1-4), sub titlul Reflexiile unui explorator. Tușe apăsate, în negru, punctează dezolarea locurilor dintre Valea Jijiei și Prut. "S-au strâns aici fugari din toate părțile, dezertori, fugari din închisori, și trăiesc departe de cei care i-au cunoscut și pe care i-au vătămat poate, și sunt încredințați că nici justiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț), tradiționalismul (Ion Horea) se învecinează cu ermetismul barbian (Mircea Ciobanu), neoavangardismul unor douămiiști (Marius Ianuș) se află în compania unor șlefuitori ai versului clasicizant (Tudor George, Romulus Vulpescu), beatitudinea angelică (Constanța Buzea) se alătură dezolării negre ca smoala, inconformismului rebel în absolut (Ion Caraion, Adrian Alui Gheorghe, Aurel Pantea), "microrealismul" ambianței domestice moderne (Constantin Abăluță) ia contact cu ecoul bocetelor și ritualurilor imemoriale (Cezar Ivănescu, Liviu Ioan Stoiciu), celebrarea religioasă (Paul Aretzu, Adrian Popescu) nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Exista undeva, într-o cută ascunsă a sufletului meu, credința că aveam dreptate, dar atât de mare îmi era neputința de a o dovedi și celorlalți, de a mi-o dovedi mie însumi, încât am plecat rușinat, pradă unei cumplite dezolări. Tot ce îmi mai rămăsese încă din principii, din prejudecăți și din iluzii, tot ce atâta vreme îmi servise pentru a mă feri mai cu folos de loviturile soartei, totul se prăbușea, nelăsând în loc decât instincte și intuiții confuze, aproape
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ales l-am acceptat în primăvara care a urmat, când după topirea zăpezilor, trezit din lunga-i lenevie, Bahluiul și-a revărsat apele peste câmpia întreagă. Inundațiile aceste, care se repetau în fiecare primăvară, au fost și, vai, sunt încă dezolarea populației sărace din cartierele de jos ale orașului. Canalizarea efectuată acum vreo 30 de ani a atenuat în bună parte răul acesta. Neputând proceda la lucrări mari de artă, administrația locală n-a avut însă curajul de a împiedeca așezările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se putea duce: călare. În odăjdii, cu lumânarea și crucea în mână, dar călare. Stranie trebuie să fi fost slujba aceasta în mijlocul apelor tulburi; stranie, tulburătoare, de neuitat... Cerc să reconstituiesc procesiunea care se va fi format, în tristețea, în dezolarea, ce domneau acolo. Nu reușesc însă. Imaginația nu mă ajută... Călătorie în timp Vreți să facem împreună o plimbare în Iașul vechiu? O, nu așa de departe... (nici prea aproape, e drept). Eu mă gândesc la Iașul pe care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de durere în care mă aflam. Alte ori însă, tocmai dimpotrivă, mă gândeam cu durere la toți nefericiții, la toți izolații, la toți uitații, la toți muribunzii care, în același timp cu mine, cine știe cu ce sentiment de sfâșietoare dezolare, urmăreau aceleași celeste ținuturi... Într-una din piesele care au avut atâta succes pe scenele pariziene, tocmai la epoca pe care o evoc, în "Amants" mi se pare, Maurice Donnay pune pe doi dintre eroii săi, doi tineri care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
noastre, diformându-le, alterându-le! Oricum, moartea lui Rodion a rămas pentru mine o dureroasă enigmă. "Ostenit de viață" era, desigur. Dezamăgirile lui, intensificate în nevroza generală a războiului, îl împiedecau de a-și mai face mari iluzii despre viitor. Dar dezolarea lui nu s-a trădat niciodată prin semne vizibile și clare; ea a fost, se pare, un mare secret, marele, teribilul secret al vieții lui... Acum chiar, când îmi întorc privirea la trecutul acesta, la lucrurile aceste, la tristețea aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
uscăciune, încât nu mai simțea gust nici în rostirea rugăciunilor, nici în ascultarea liturghiei, nici în vreun alt fel de rugăciune; alteori simțea tocmai invers și atât de neașteptat, încât i se părea că a fost eliberat de tristețe și dezolare, ca și cum i-ar fi luat cineva o piatră de pe inimă. Atunci începea să se neliniștească de aceste schimbări pe care nu le mai trăise vreodată și se întreba în sine: „Ce viață nouă e asta, pe care o încep acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a avea acces la această viziune, Ignațiu ajunge la înțelegerea unui lucru fundamental, și anume că sărăcia totală nu poate fi întemeiată decât pe o sărăcie interioară, în sensul unei simplități sau lepădări interioare, de sine. Iar deznodământul acestei aparente dezolări surprinde încă o dată: încetând a mai căuta confirmarea deciziei sale prin vederea Persoanelor Dumnezeiești, el caută în schimb „conformarea” cu acestea, și anume darul de a vedea toate lucrurile naturale, toată creația, prin filtrul Sfintei Treimi. În felul acesta, Ignațiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Exerciții constă în fidelitatea cu care metoda de alegere propusă exercitanților este practicată de el însuși, în calitate de legislator cu privire la alegerea sărăciei. Într-adevăr, aici putem identifica fiecare dintre cei trei timpi indicați: perceperea iluminărilor neașteptate, atenția acordată alternanțelor consolărilor și dezolărilor, precum și cântărirea în tihnă a argumentelor. Ajutor în deslușirea Exercițiilor spirituale, textul Jurnalului, așa cum a fost așternut pe hârtie, se lasă citit la rândul său cu multă greutate iar traducerea sa este aproape cu neputință în sensul obișnuit al termenului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Duminica Paștelui ș13 aprilieț - În timpul liturghiei, multe lacrimi, după liturghie, lacrimi. A ZILEI 29. Luni ș14 aprilieț - Multă căldură lăuntrică și în afară, părând mai supranatural, și fără lacrimi. A ZILEI 30. Marți ș15 aprilieț - Fără o însemnată consolare, nici dezolare, fără lacrimi. A ZILEI 31. .l d. Miercuri ș16 aprilieț - În timpul liturghiei, multe lacrimi, după liturghie, lacrimi. A ZILEI 32. a. l. d. Joi ș17 aprilieț - Înainte și după liturghie, lacrimi, în timpul ei, multe lacrimi. A ZILEI 33. l Vineri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și, respectiv, cea de-a doua Săptămână (nr. 313-327 și 328-336). Regulile pentru Săptămâna întâi atrag atenția asupra deosebirii dintre mișcările lăuntrice care conduc spre bine și cele care, din contră, abat de la acesta. Ignațiu vorbește aici despre „consolare” și „dezolare”. În Săptămâna a doua trebuie aplicat în schimb un alt criteriu de diferențiere pentru ca amăgirile spiritului rău să poată fi demascate și evitate. Dacă Exercițiile încep cu „Principiul și Fundamentul”, se poate spune că ele se termină cu un nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de persoana sa, cât și de tot ce are, după preasfânta Sa voință. 6. A șasea. Cel care propune exercițiile, când simte că în sufletul celui care face exercițiile nu se ivește nici o mișcare spirituală, cum ar fi consolările sau dezolările 1, și că nu este animat de spirite felurite, trebuie să-l întrebe pe îndelete despre exerciții, dacă le face la vremea potrivită și în ce fel; tot așa și despre adăugiri 2, dacă le urmează cu grijă, întrebându-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-l întrebe pe îndelete despre exerciții, dacă le face la vremea potrivită și în ce fel; tot așa și despre adăugiri 2, dacă le urmează cu grijă, întrebându-l amănunțit despre fiecare dintre aceste lucruri, și anume despre consolare și dezolare (316-317)3 și despre adăugiri (73-90). 7. A șaptea. Cel care propune exercițiile, dacă vede că cel care le primește este dezolat și ispitit, să nu se poarte cu el aspru sau cu răceală, ci blând și delicat, îmbărbătându-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vicleniile dușmanului firii omenești și ajutându-l să se pregătească și să se predispună pentru consolarea ce urmează să vină. 8. A opta. Cel care propune exercițiile, după nevoia pe care ar simți-o în acela care le primește, în legătură cu dezolările și vicleniile dușmanului, ca și cu privire la consolări, ar putea să-i spună regulile primei și celei de-a doua săptămâni pentru cunoașterea diferitelor spirite 4. 9. A noua. Este de luat aminte ca, atunci când cel care face exercițiile din săptămâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să-l facă să scurteze ora unei contemplații, meditații sau rugăciuni. 13. A treisprezecea. De asemenea, trebuie atras atenția că, așa cum în vreme de consolare îi este simplu și ușor să rămână în contemplație o oră întreagă, în vreme de dezolare îi este foarte greu să o ducă la capăt. Așadar, cel care face exercițiile, ca să lupte împotriva dezolării și ca să învingă ispitele, trebuie să rămână mereu ceva mai mult de o oră întreagă șîn exercițiuț, nu numai pentru a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
atenția că, așa cum în vreme de consolare îi este simplu și ușor să rămână în contemplație o oră întreagă, în vreme de dezolare îi este foarte greu să o ducă la capăt. Așadar, cel care face exercițiile, ca să lupte împotriva dezolării și ca să învingă ispitele, trebuie să rămână mereu ceva mai mult de o oră întreagă șîn exercițiuț, nu numai pentru a se obișnui să-i țină piept vrăjmașului, ci mai mult, ca să-l învingă. 14. A paisprezecea. Cel care propune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
DINTÂI ȘI A CELUI DE-AL DOILEA, CU TREI DIALOGURI. După rugăciunea pregătitoare și două introduceri, voi relua cel dintâi și cel de-al doilea exercițiu, însemnând și oprindu-mă asupra punctelor unde am simțit o mai mare consolare sau dezolare, sau o mai mare simțire spirituală 2, după care voi purta trei dialoguri în felul următor. 63. Primul dialog, cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său har pentru trei lucruri: primul, să dobândesc o cunoaștere lăuntrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
CELUI DINTÂI ȘI A CELUI DE-AL DOILEA EXERCIȚIU. După rugăciunea pregătitoare și cele trei introduceri, se vor repeta primul și al doilea exercițiu, oprindu-se mereu asupra părților mai importante în care persoana va fi aflat cunoaștere, consolare sau dezolare, adăugându-se de asemenea, la sfârșit, un dialog și un Pater noster. 119. În această reluare, ca și în toate cele care urmează, se va ține aceeași rânduială a exercițiului care se ținea în reluările primei săptămâni, schimbând materia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
un astfel de suflet evlavios urmează ceea ce îi este arătat; după cum au făcut sfinții Pavel și Matei, în urmarea lui Cristos, Domnul nostru. 176. Al doilea timp este atunci când se primește limpezime și cunoaștere îndeajuns, prin experiența consolărilor și a dezolărilor și prin experiența discernerii diferitelor spirite 1. 177. Al treilea timp este șcelț liniștit; șpersoanaț se va gândi înainte de toate pentru ce s-a născut omul, și anume pentru a-L lăuda pe Dumnezeu, Domnul nostru, și pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
consolare orice creștere în speranță, credință și iubire și orice bucurie lăuntrică ce cheamă și atrage spre cele cerești și spre propria mântuire a sufletului, dându-i tihnă și pace în Creatorul și Domnul său. 317. A patra regulă: despre dezolarea spirituală. Numesc dezolare tot ce se opune celei de-a treia reguli, precum întunecarea sufletului, tulburarea din el, pornirea spre lucruri josnice și lumești, neliniștea pricinuită de felurite tulburări și ispite, împingând spre necredință, fără speranță, fără iubire, întru totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în speranță, credință și iubire și orice bucurie lăuntrică ce cheamă și atrage spre cele cerești și spre propria mântuire a sufletului, dându-i tihnă și pace în Creatorul și Domnul său. 317. A patra regulă: despre dezolarea spirituală. Numesc dezolare tot ce se opune celei de-a treia reguli, precum întunecarea sufletului, tulburarea din el, pornirea spre lucruri josnice și lumești, neliniștea pricinuită de felurite tulburări și ispite, împingând spre necredință, fără speranță, fără iubire, întru totul cuprins de delăsare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lucruri josnice și lumești, neliniștea pricinuită de felurite tulburări și ispite, împingând spre necredință, fără speranță, fără iubire, întru totul cuprins de delăsare, nepăsare, tristețe și ca și cum ar fi despărțit de Creatorul și Domnul său. Pentru că, așa cum consolarea se opune dezolării, tot la fel gândurile care se nasc din consolare se opun gândurilor care se nasc din dezolare. 318. A cincea regulă. În vreme de dezolare să nu se facă niciodată schimbări, ci să se rămână ferm și statornic în propunerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
iubire, întru totul cuprins de delăsare, nepăsare, tristețe și ca și cum ar fi despărțit de Creatorul și Domnul său. Pentru că, așa cum consolarea se opune dezolării, tot la fel gândurile care se nasc din consolare se opun gândurilor care se nasc din dezolare. 318. A cincea regulă. În vreme de dezolare să nu se facă niciodată schimbări, ci să se rămână ferm și statornic în propunerile și hotărârea în care se afla în ziua de dinaintea unei astfel de dezolări sau în hotărârea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și ca și cum ar fi despărțit de Creatorul și Domnul său. Pentru că, așa cum consolarea se opune dezolării, tot la fel gândurile care se nasc din consolare se opun gândurilor care se nasc din dezolare. 318. A cincea regulă. În vreme de dezolare să nu se facă niciodată schimbări, ci să se rămână ferm și statornic în propunerile și hotărârea în care se afla în ziua de dinaintea unei astfel de dezolări sau în hotărârea în care se afla în consolarea de dinainte. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]