645 matches
-
de 90 locuri. Pe măsură ce solicitările au crescut, s-au construit saloane noi, în prezent instituția are 160 de copii. Instituția are o structură bine organizată având toate dotările necesare (vezi Anexa nr. 7). Familiile care au copii internați sunt: a. dezorganizate; b. cu unul sau mai mulți copii; c. cu membri ce au boli cronice; d. cu mulți copii, fără să aibă condiții de locuit corespunzătoare; e. cu ambii părinți șomeri; f. mame singure necăsătorite; g. mame bolnave grav; h. părinți
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
STUDIU DE CAZ NR. 3 I. Prezentarea diagramei genetice Minora D.O. în vârstă de 2 ani este internată în Leagănul de copii la cererea mamei. Părinții au fost căsătoriți legal dar s-au despărțit în fapt. Motivul internării: familie dezorganizată, situație materială deficitară, maia mai are în îngrijire și pe ceilalți doi copii. Tatăl copiilor i-a părăsit trăind în relație de concubinaj cu o altă persoană. La cererea mamei acest copil D.O. de 2 ani a fost internat
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de concubini, este unicul copil. În familia de origine a mamei sunt doi copii (frați cu mama copilului) crescuți la casa de copii, respectiv L.C. de 21 de ani și L. G. de 18 ani. Mama copilului provine din familie dezorganizată (divorț). Tatăl copilului provine din familie numeroasă. Mama este decedată, tatăl recăsătorit. Minorul L.C. în vârstă de 2 ani provine dintr-o familie de concubini. Este singurul copil născut al familiei. A fost abandonat imediat după naștere în maternitate. II
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
intern și respectarea angajamentelor externe) li s-a răspuns cu maximum de bunăvoință, făcându-se tot ceea ce îngăduiau împrejurările. O serie de defecțiuni, cum ar fi lipsa de timp necesar unei organizări prealabile, insuficiența mijloacelor de acțiune ale administrației române dezorganizate, efectele bombardamentelor, schimbările de personal, lipsa de coordonare între măsurile luate de Înaltul Comandament Sovietic și administrația românească, nu puteau fi reproșate serviciilor românești (Dobrinescu: 1988, 63-64, subl. m.). Populația, în special cea rurală, era principalul perdant al întâlnirilor cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
specific naționale, atunci cu siguranță ar fi fost mai vizibil afectat". Bazându-se însă doar pe un instinct politic primitiv și pe o totală dependență de Moscova să nu uităm că, înainte de 1945, PCR era cel mai slab și mai dezorganizat partid comunist din Europa de Est (Tănase: 2006, 42) "partidul comunist din România rămânea preocupat doar de un singur lucru să rămână la putere" (Ionescu: 1994, 291-292). Cu alte cuvinte, șocul destalinizării nu a fost perceput în RPR la nivel ideologic, valoric
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
reorganizarea serviciului de securitate maghiar, de-a dreptul devastat în timpul revoluției (Ionescu: 1994, 306; Deletant: 2006, 144). Deși au rămas fără un ecou social pe măsură, protestele studenților din marile centre universitare românești nu au trecut neobservate. Au fost însă dezorganizate și dispersate rapid de către activiștii de partid și membrii serviciului de securitate. Cele mai puternice și mai bine organizate mișcări de protest s-au înregistrat la Timișoara, dar acțiunile de acest gen nu au lipsit nici la București, Cluj-Napoca sau
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
istoria sa de slăbiciune, fracționism și dispute cu Cominternul" (Fischer: 1989, 31). Atunci când a ajuns la putere, Ceaușescu a potențat aceste idealuri, urmărind să creeze un partid unit pe baze naționale și cu aderență populară, deloc asemănător minusculului, nepopularului și dezorganizatului PCdR, "filială a Internaționalei Comuniste". Legăturile cu centrul moscovit trebuiau pe cât posibil retezate; numai așa noul partid putea deveni realmente independent (vezi Tismăneanu: 1984, 78; Fischer: 1989, 32). În plus, dezideratul industrializării masive se regăsea atât în naționalismul românesc, cât
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din Ucraina a fost omorâtă toată lumea; și atunci populația evreiască, din dispoziția conducătorului de colonie... Nemții s-au retras chiar prin Șargorod? Nu, nu chiar prin Șargorod. Am văzut italieni În retragere, dar am văzut și nemți În retragere, complet dezorganizați, epuizați... Noi ne Închipuiam să vedem niște soldați germani care se bărbieresc În fiecare zi, se spală În fiecare zi... Dar ei, În condițiile din Rusia, și-au pierdut complet moralul, pentru că nu și-au Închipuit că totul cu ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar din cauza tifosului exantematic. - Ați fost bolnav de tifos? - Sigur că da, Însă după aia am devenit imun. Cine scapă devine imun. Medicamente nu erau... - Corespondați cu familia? - Da, dar e un fel de a spune, pentru că poșta era foarte dezorganizată: trimiteam regulat, dar nu primeam regulat. Așa era pe front... Luni de zile nu am avut nici o știre. - Ce vești veneau de acasă? - Cred că era cenzurat, că prea multe nu se scriau. - Referitor la partea germană? - Asta e cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
repeta mereu alor săi: Intrarea în război va fi un dezastru". A fost trimisă o misiune militară din Franța sub conducerea generalului Henri Berthelot pentru a sprijini efortul de război al românilor. Prima lui remarcă a fost: "Sînteți admirabil de dezorganizați!"50. Așa încît armata română n-a avut încotro și s-a retras în Moldova, lîngă granița cu Rusia. După părerea lui Iorga, dacă le spuneai rușilor că România îi este aliată, ei răspundeau: "Noi nu sîntem aliații României; noi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tinerii români dezorientați, zăpăciți și neglijați care se înscriau în număr exagerat la universitate. Ea apela și la părinții lor și la mulți români cinstiți, derutați de realitățile României Mari și de secolul al XX-lea. Apela la cele mai dezorganizate segmente ale societății românești aflate sub tensiune atît economic cît și psihologic. Ulterior, mulți țărani vor adera la Legiune, dezamăgiți de democrația românească. Tinerii intelectuali li se vor alătura din aceleași motive: erau gata să încerce ceva cu totul nou
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
grădinițele speciale pentru copiii cu deficiențe și la casele de copii preșcolari se încadrează cîte o educatoare la fiecare grupă pentru desfășurarea activității cu copiii în zilele libere. Articolul 3 Pentru copiii orfani, fără susținători legali sau proveniți din familii dezorganizate se organizează case de copii preșcolari de către inspectoratele școlare. Activitatea în casele de copii preșcolari se desfășoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii și nu mai puțin de 7 copii. Normarea
HOTĂRÂRE nr. 521 din 12 mai 1990 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului în România în anul şcolar (universitar) 1990/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
sportive școlare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învățămîntului. Articolul 10 Pentru copiii cu deficiențe senzoriale și intelectuale se organizează școli cu clasele I-VIII. Pentru copiii orfani, fără susținători legali sau proveniți din familii dezorganizate se organizează case de copii școlari, în cadrul cărora pot funcționa și unități de învățămînt. În școlile pentru copii cu deficiențe senzoriale și intelectuale, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 14 elevi și nu
HOTĂRÂRE nr. 521 din 12 mai 1990 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului în România în anul şcolar (universitar) 1990/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
serica - enzimele serice ALD; FCK; TGO; TGP sunt scăzute sau normale. - E.M.G. - se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve, asociate cu modificări ale unității motorii de tip miopatic (salvele miotonice). - Microscopia optică - alternează fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofice, dezorganizate miofibrilelor, diminuarea densității fibrelor mielinizate. - Microscopia electronică - evidențiază afectarea arhitecturii miofibrilare, care apar șterse, cu miofilamente cu aspect grosier și anomalii structurale ale miocondrilor. Miozitele și polomiozitele - se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu E.M.G. polimorf și leziuni musculare
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
psihotice la o persoană cu evoluție cronică și care se află în faza reziduala a tulburării. 5. În remisiune. Cand o persoană cu istoric de schizofrenie nu mai prezintă nici un semn de tulburare. Forme clinice 1. Schizofrenie catatonica. 2. Schizofrenie dezorganizat: (hebefrenica). 3. Schizofrenie paranoidă. 4. Schizofrenie nediferențiata. 5. Schizofrenie reziduala. 6. Schizofrenie simplă. 7. Depresia postschizofrenica. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului apropiat al bolii, coroborata cu rezultatele examinării psihologice care pot
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
ale traficului de persoane; ... e) consilierea părinților și a profesorilor în cadrul unor seminarii menite să limiteze riscul implicării copiilor și tinerilor în traficul de persoane; ... f) dezvoltarea activităților extrașcolare și oferirea de alternative educaționale elevilor și tinerilor proveniți din familii dezorganizate, predispuși la abandon școlar și familial; ... g) orientarea profesională și a carierei elevilor și tinerilor, constând în informare, documentare și consultanță vizând integrarea școlară și profesională a acestora; ... h) reintegrarea elevilor victime ale traficului de persoane în sistemul educațional, în funcție de
REGULAMENT din 13 martie 2003 de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148659_a_149988]
-
ale traficului de persoane; ... e) consilierea părinților și a profesorilor în cadrul unor seminarii menite să limiteze riscul implicării copiilor și tinerilor în traficul de persoane; ... f) dezvoltarea activităților extrașcolare și oferirea de alternative educaționale elevilor și tinerilor proveniți din familii dezorganizate, predispuși la abandon școlar și familial; ... g) orientarea profesională și a carierei elevilor și tinerilor, constând în informare, documentare și consultanță vizând integrarea școlară și profesională a acestora; ... h) reintegrarea elevilor victime ale traficului de persoane în sistemul educațional, în funcție de
HOTĂRÂRE nr. 299 din 13 martie 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148658_a_149987]
-
privind acordarea de terenuri, garanții guvernamentale pentru finanțarea afacerilor, granturi, asigurarea formării profesionale a forței de muncă și prin promovarea zonei 4.1.10. Politică de asistare a copiilor abandonați și/sau lipsiți de mijloace de subzistență, proveniți din familii dezorganizate sau cu venituri reduse 4.2. Instrumente pentru realizarea strategiei Realizarea strategiei necesită adoptarea unor instrumente ferme care să asigure echilibrul și echidistanta între diverse cercuri de interese ce pot apărea în zone de mari transformări economice. Pentru implementarea Strategiei
HOTĂRÂRE nr. 646 din 20 iunie 2002 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare socioeconomica a Bazinului carbonifer al Vaii Jiului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142979_a_144308]
-
le pot exercita; cine le apară și cui pot cere ajutor. C. Întâlniri cu profesori și părinți: - responsabilitățile legale ce le revin pentru creșterea și educarea copiilor; - răspunderea pentru faptele copiilor; - modalități de prevenire a infracțiunilor comise asupra copiilor; - familiile dezorganizate și în care se consumă alcool - riscurile pentru educația și sănătatea copiilor; - agresiunile fizice și sexuale asupra copiilor, comise în familie; - necesitatea unei strânse cooperări între familie, școala, societatea civilă, administrația locală și alte organisme guvernamentale; - propuneri de proiecte și
ORDIN nr. 3.032 din 14 ianuarie 2002 privind colaborarea în domeniul educaţiei şi pregătirii antiinfractionale a elevilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139579_a_140908]
-
le pot exercita; cine le apară și cui pot cere ajutor. C. Întâlniri cu profesori și părinți: - responsabilitățile legale ce le revin pentru creșterea și educarea copiilor; - răspunderea pentru faptele copiilor; - modalități de prevenire a infracțiunilor comise asupra copiilor; - familiile dezorganizate și în care se consumă alcool - riscurile pentru educația și sănătatea copiilor; - agresiunile fizice și sexuale asupra copiilor, comise în familie; - necesitatea unei strânse cooperări între familie, școala, societatea civilă, administrația locală și alte organisme guvernamentale; - propuneri de proiecte și
ORDIN nr. 183 din 29 noiembrie 2001 privind colaborarea în domeniul educaţiei şi pregătirii antiinfractionale a elevilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139578_a_140907]
-
2.2. Lărgirea oportunităților de participare la formele de îngrijire a copilului mic începând cu vârsta de 2 ani Obiectivul 5.3. Creșterea participării școlare la toate nivelurile a copiilor proveniți din medii defavorizate: mediul rural, familiile sărace și/sau dezorganizate, familiile de romi, a fetelor din segmentele sociale care operează discriminări la nivelul participării școlare a acestora Obiectivul 5.4. Creșterea stării de sănătate a copiilor și tinerilor 5.4.1. Scăderea mortalității infantile 5.4.2. Scăderea morbidității evitabile
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
prevenirii sărăciei și excluziunii sociale 1. Un numar de copii inacceptabil de ridicat nu sunt cuprinși deloc în sistemul de învățământ. Ei sunt copii lipsiți de acte de identitate (mai ales din unele comunități de romi), copii trăind în familii dezorganizate social și confruntate cu sărăcia extremă sau copii cu handicap. 2. Nefinalizarea ciclului școlar obligatoriu din cauza abandonului și/sau eșecului școlar. Rata de participare în gimnaziu a fost de 94% pentru 1999/2000. După o scădere substanțială a participării la
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
să se deplaseze la sistemul medical de la oraș ● Persoanele fără loc de muncă și lipsite de un venit constant ● Persoane fără locuință (homeless). Servicii de asistență medicală critice cu deficit de acces ● Femei însărcinate/mame/nou-născuți ● Copii din familii sărace, dezorganizate, inclusiv din familiile de romi Lipsa de acces la mijloacele de planificare familială Insuficientă acoperire cu servicii medicale a situațiilor de boală cronică. Obiective strategice Obiectivul 1: Dezvoltarea unor servicii medicale integrate Asistență primară și de prevenire, de specialitate în
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
mute într-una accesibilă. Principalele categorii sociale vulnerabile sunt constituite de: - grupurile care tradițional se confruntă cu un risc ridicat de sărăcie și excluziune socială și îndeosebi: ● o parte importantă a celor de etnie romă; ● familiile cu mulți copii; ● familiile dezorganizate; ● familiile monoparentale; ● familiile cu persoane aflate în șomaj de lungă durată; - grupuri care se confruntă cu situații dificile în ceea ce privește locuirea, unde cauzele sunt complexe însă nu în mod necesar cvasispecifice locuirii: ● familiile străzii, care trăiesc în adăposturi improvizate în parcuri
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
grupuri cu risc ridicat de excluziune socială: copiii și tinerii ajunși în stradă, tinerii care ies din casele de copii, familiile care și-au pierdut locuința, cu șanse minime de a mai obține o locuință cu condiții absolut minimale, familiile dezorganizate, familiile cu șomeri cronici, cazurile de alcoolism și dependența de drog; în fine, o parte semnificativă a populației de romi care cumulează un mănunchi larg de handicapuri sociale: educație scăzută, lipsa de calificare, o istorie de neparticipare la economia formală
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]