942 matches
-
fi vorba deoarece devin tot mai pretențios și nu mi-e indiferent cu ce mă prezint. Ș-apoi nu-i nici o grabă. Prezența ta regulată în presa literară mă bucură mult și mă gîndesc cu ani în urmă cînd patru dezorientați, dar bine și precis intenționați, ședeau și discutau răsturnați pe saltelele goale ale unei goale camere de cămin studențesc. Erai tu, era Ion , era Silviu , eram eu. Vie vremuri tot mai bune, Nicu </citation> (3) <citation author=”N.V. Turcu” data
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
În partea din față a vagonului se afla o platformă destul de mică, pe suprafața căreia era montată o gheretă, tot din scânduri. În interiorul ei era o frână de mână folosită la formarea garniturii sau în diverse alte situații. Obosiți și dezorientați, cărând tot mai anevoios bagajele care deveneau din ce în ce mai grele, ne apropiam de vagon. Încă de departe se putea citi pe ușa vagonului cifra 17. Începând de la locomotivă, 20 de vagoane (bou-vagoane) erau încărcate cu ființe umane care așteptau înfrigurate semnalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cum??? Dumnezeu își distruge propria creație? Foc am venit să arunc pe pământ și cât aș vrea să fie acum aprins! (Luca 12:49) Zeci de mii, sute de mii de oameni, milioane de ființe umane își puneau, tremurând și dezorientați, aceeași întrebare: De ce, Doamne? De ce? Tu, care ne-ai făcut, Tu, care le cunoști pe toate, inclusiv gândurile noastre, știi prea bine că n-am păcătuit cu nimic față de Tine, că suntem toți nevinovați. Da, vor fi fiind printre noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
câți avusese până atunci Moldova. Vara anului 1946. Într-o seară, în timp ce noi stăteam, ca de obicei, în spațiul cu valențe multiple căruia în Moldova i se spune chiler, a intrat deodată bunicul meu Grigore. Mi s-a părut puțin dezorientat, descumpănit, nu era în apele lui. Se uita cu ochi iscoditori, în defensivă, încercând să-și dea seama ce credem noi despre apariția lui inopinată. Această analiză circumspectă a terenului a durat doar câteva secunde. Frații mei nu au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ești NEVINOVAT, că nu ai făcut niciun rău în viața ta, că nu ți-ai făcut decât datoria de polițist, că ai fost cinstit, că n-ai furat și n-ai omorât pe nimeni, că te-așteaptă acasă șase copii dezorientați, care au nevoie de mâncare și de un adăpost... Vasilică, Vasilică! Întoarce-te degrabă, că mi-e tot mai greu fără tine, iar copiii întreabă mereu unde ești și de ce nu vii acasă... Dragul meu Vasilică, dragul meu soț, noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sale bronzate și inteligente, cu privirea ochilor rătăcită și sperioasă, căuta cu înfrigurare, asemenea unui nebun, un reper, un punct de sprijin, pentru a-și aminti cine este, unde se află acum, și ce trebuie să facă. Era cu desăvârșire dezorientat, pierdut, buimac. Căzuse pe partea dreaptă, iar acum șoldul, laolaltă cu bazinul, erau străpunse de dureri insuportabile, care-l forțau să rămână într-o poziție inertă, pentru a evita durerea copleșitoare... Într-un târziu, și-a revenit și, cu mișcări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a depus-o în brațele tatălui său pe bunica bolnavă. Dintr-un salt, realizat cu rapiditatea și agilitatea unei pantere, Țile a aterizat lângă tatăl său, luându-i din brațe povara la care ținea atât de mult. Macedonenii, tăcuți și dezorientați, stăteau aiuriți pe drumeagul de miriște, neștiind ce să facă și încotro s-o apuce. Moșule, uite-aici. Vezi țărușii ăștia? Aici o să-ți construiești casa în care vei sta, că altfel, la iarnă, dai ortu' popii, clar?! Până atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
neobosit o bună bucată de vreme, vârful cetățuii nu se mai zărea, vroia să meargă mai departe pe acel drum, târându-și picioarele la nesfârșit la stânga, înainte, la dreapta, înapoi până s-ar fi prăbușit ori s-ar fi oprit dezorientat, plictisit. Dar nu. Când observă că a ajuns la distanțe egale de coastele abrupte ale podișului, nu mai făcu un pas: se întinse cât de lung era pe pătura moale și caldă de paie și spice, cu picioarele răsfirate, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
darul făcut de Cochereau mulțimii. Poate treizeci de minute în care nu se putuse întîmpla nimic rău, nimic urît, pe pămîntul acesta, populat de tineri cu copii în brațe, de bătrîni cu părul ca beteala, de adolescenți îndrăgostiți, de hippies dezorientați, de oameni cu grele răspunderi, de slujbași mărunți... A fost atîta pace, în mijlocul sunetelor tunătoare ale orgii! Și cînd totul a luat sfîrșit, lumea s-a scurs în aceleași valuri pestrițe, umăr lîngă umăr, spre malurile tăcute ale Senei, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ani care făceau atunci primii pași în realizarea idealului lor profesional, acela de a deveni învățători. Erau 36 de copii, băieți și fete, veniți din Iași și din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică, intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
altă parte, creșterea gradului de expectanțe sau de „civilitate formală” nu este acoperită de realitățile socioeconomice, rămase dureros În urmă și care antrenează dezamăgiri sau clivaje intrapsihice cu urmări nefaste (individul știe sau vrea mai mult, dar este „derealizat”, blazat, dezorientat, pentru că nu găsește un spațiu propice de afirmare). În ceea ce privește tendința utilitaristă și pragmatizarea formării, asistăm Într-adevăr la o redimensionare a programelor de pregătire În consens cu noile profesiuni și cu competențele reclamate de societate. Însă școala nu se poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Aceasta-i Întrebarea! Noul anotimp nu apare dintr-odată. E un zbucium de factură aproape cosmică, la care suntem cu toții copărtași. Stau și privesc ce se Întâmplă pe lângă casă. E aproape amiază, e destul de cald, iar câteva muște, anemice și dezorientate, Își iau zborul spre pereții calzi. Se agață tâmp de coșcoveala de peste iarnă și rămân aproape nemișcate când le iau În palmă. Mai Încolo, câteva curajoase „maica domnului”, ce-și poartă mândre punctulețele roșii pe spate („să nu cumva să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
iar altele destul de importante au fost suprimate (cum ar fi logica, psihologia, literatura universală etc.), respectiva structură pe discipline și ore rămânea În continuare masivă, antrenând consecințe negative asupra elevilor, cu reverberații care astăzi au devenit evidente. Se pregăteau oameni dezorientați, nefixați nici În cultura generală, nici În Îndeletnicirea practic-aplicativă. S-a uitat lecția liceului tradițional românesc din perioada interbelică, orientat spre cultura generală, iar În numele viitorului (care nu știam cum va fi) s-a sacrificat trecutul (care știam cum a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și celui de-al doilea război din Golf sunt evidente, dar tot acest tip de raționament ne-a împins forțele armate și în Somalia, Liban și Coreea. Armata este orientată spre soluții; schimbați mereu misiunea, și forțele armate vor deveni dezorientate o cale sigură spre eșec. În al patrulea rând, trebuie să fiți conștient că amenințarea cu folosirea forței își pierde curând valoarea dacă nu este susținută. Un președinte poate folosi de nenumărate ori amenințarea ,,de nu, va fi vai și-
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
17. O asemenea diversitate de puncte de vedere printre economiștii cei mai notorii nu pledează în favoarea coerenței științei economice, nici în favoarea existenței vreunei paradigme în această știință. Aceasta este și părerea economistului Kenneth Boulding, care consideră că această știință este "dezorientată", comparând-o cu povestea orbului și a elefantului. Nici premiatul Nobel Vasili Leontiev nu este mai indulgent: "An după an teoreticienii economiști produc modele matematice fără să fie capabili să avanseze în înțelegerea structurii și funcționării sistemului economic real". Monetaristul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de secol, dar, de această dată, cu noi perspective, în ritul bizantin, dar fără parohie. În „sectorul negru” al capitalei, cum i se spunea în epocă acelei zone, existau peste 10.000 de greco-catolici dezrădăcinați, veniți aici pentru a munci, dezorientați și fără a avea biserică sau preot, pentru întărirea sufletelor. În București existau parohii greco-catolice, dar în sectorul IV, de pe atunci, cel mai numeros, cuprins între str. Mântuleasa, Calea Moșilor și până la șoseaua Vergului și fabricile Titan, Malaxa, cu toate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
natură statică, ori ca o natură moartă (moartă de-a binelea!), așa cum spun cu emfază snobii care de astă dată ar avea perfectă dreptate. Încerc să intru... Pașii îmi sunt extrem de grei mișcările extrem de greoaie, mușchii picioarelor refuză comenzile, creierul dezorientat devine neputincios. În urma mea nu rămâne decât ploaia ce curge continuu din cerul plângăcios... Taxiul care m-a adus, pleacă în trombă cu un scârțâit abrupt de roți. Se ține după el o haită de câini cu ochi rotunzi și
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
gurile, degetele sunt extrem de cunoscute, asem)n)rile acestea fiind Ins) Înșel)toare. Cand Întâlnești lideri de partid și miniștri care arăt) ca niște agenți de asigur)ri din Montréal sau profesori de liceu din Brooklyn, Începi s) te simți dezorientat. Pentru c) pe șefii de state Îi vezi cu totul altfel. Ei sunt distanți, ca Woodrow Wilson; arunc) priviri Inc)rcate de noblețe pe deasupra mulțimii, ca Franklin Delano Roosevelt; sunt purt)torii unei esențe istorice deosebite, precum generalul de Gaulle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În orice direcție cu un nou set de unelte. Alții vor reacționa cu anxietate, simțindu-se În cădere liberă, fără nimic de care să se agațe și care să le protejeze intimitatea. Unii se vor simți complet eliberați, alții complet dezorientați. Antropologii afirmă că societățile care suferă schimbări rapide, chiar și numai Într-o direcție, pot fi extrem de instabile. Oricine poate ghici ce se va Întâmpla cu o societate supusă atâtor schimbări venite din trei direcții. Presiunea este deja destul de mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
India, astfel Încât populația acestor zone să poată obține instrumentele colaborării și participării În contextul lumii plate. Mișcarea populistă globală, cunoscută mai bine sub numele de mișcarea anti-globalizare, este plină de energie, dar, până acum, a fost prea fragmentată și prea dezorientată ca să poată lua măsuri coerente și susținute În favoarea săracilor. Această mișcare are nevoie de o lobotomie politică. Săracii lumii nu au resentimente chiar atât de mari față de cei bogați pe cât Își imaginează partidele de stânga din țările dezvoltate. Ce le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cu ocazia conferirii diplomei și a insignei de doctor honoris cauza la cinci mari savanți, inclusiv profesorului român, prim-ministru și ministru al instrucției; „Conversiunea datoriilor agricole și partidele politice - o sesiune parlamentară agitată, o lege buclucașă și o opoziție dezorientată”; „Bugetul municipiului Cernăuți și soarta funcționarilor săi” etc. În Crainicul Bucovinei, 1931-1932 au apărut semnăturile: N. Iorga, Sandu Plavic, Th. Andronic, A. Tomșa, Gh. Culei, V.N. Florescu, dar și nume ca acestea: Țepeș, Argus, Sever, D.P., A.B., A.O.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
preponderent în această regiune”, ajungând „să se infiltreze acolo unde nu aveau ce căuta, provocând prin aceasta acțiuni dăunătoare statului nostru”, iar în al doilea plan s-a evidențiat că acțiunea iredentistă a fost încurajată de atitudinea unei administrații românești „dezorientate și venale, lăsată în cea mai mare parte în seama elementelor locale, care pun mai presus de toate interesele personale și trădează”, fapt care trebuia să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernul de la București. Nici românii din Banatul iugoslav
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
implicit, „moralul și spiritul de jertfă” a acestora. Apariția noilor partide politice a radicalizat discursul electoral și a promovat populismul în rândul maselor, care s-au văzut nevoite să aleagă la urne. Rezultatul a fost că populația rurală a devenit „dezorientată”, deoarece propunerile de îmbunătățire a situației lor, promovate de politicieni în campaniile electorale, erau, în mare parte, irealizabile. O nemulțumire latentă a constituit-o și distribuirea loturilor de pământ în urma reformei agrare, pe de o parte că nu s-ar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trecut „la anarhie” prin nesocotirea autorității de stat. La rândul lor, acțiunile antistatale din regiunile minoritare s-au dovedit „tot mai accentuate”, instigatorii organizațiilor subversive producând panică în rândurile populației românești. Starea de spirit a populației a fost „agitată și dezorientată” din cauza campaniilor politice, terenul de instigații s-a dovedit „propice”, răuvoitori „se găsesc pretutindeni”, iar aventurierii nu lipseau din România. În vederea depășirii lipsei de personal, comandantul I.G.J. a cerut ca instituția să fie dotată cu pistoale cu gaze lacrimogene, mijloace
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sau personaj) - care a resimțit o stare de emoție puternică provocată de stimulul vizual - și un descriptar căruia acestă relatare i se adresează. Astfel, un pasaj ekphrastic "se justifică dacă obiectul sau locul descris provoacă o impresie puternică, umplând descriptorul dezorientat de dorință: el încearcă să provoace prin cuvinte o emoție asemănătoare în cititor"50. Dar studiul care face din problematica vizualului un subiect esențial în abordarea descrierii este semnat de Alain Buisine. Autorul optează pentru analiza unor texte din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]