523 matches
-
din state comuniste și s-au stabilit în occident: George Szirtes (trecut peste graniță pe când era foarte mic, de părinți), Nabokov în SUA, Soljenițîn, Norman Manea, Andrei Codrescu, Nina Cassian, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Thomas Pavel (ultimii șase din România). Dezrădăcinarea e adesea efectul direct al cortinei de fier. Ea e în același timp foarte reală și sursă a imaginarului: mulți Desperado sunt ei înșiși autori dezrădăcinați ori creează eroi de acest gen, care fug de o patrie inumană și reușesc
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de multe ori România și a ajuns să se familiarizeze cu o parte din coduri, acești turiști nu reușesc să înțeleagă realitatea comunistă. Ei sunt naivi și se simt excluși, se îmbufnează și pleacă pe unde au venit. Spaima de dezrădăcinare, alienarea de uman, înstrăinarea de ființele de cealaltă parte a cortinei de fier îi apasă pe eroii care își fac curaj să se ducă să vadă estul cu ochii lor. Lessing însăși își amintește cum a plecat în Germania comunistă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
descrie "împărăția" îndrăgostiților ca pe "un vid, o ne-apropiere", "tăcere" și "necunoaștere". Singurătatea e stindardul Desperado. Poemul începe să existe abia când lectorul acceptă să împărtășească dezagreabilul perceput de poet. Pentru Fleur Adcock acest sentiment e însoțit și de dezrădăcinare. Poeta nu e nicăieri acasă. În casa iubitului e nemulțumită. Pe plajă, lângă el, visează că se prăbușește și se trezește muiată în marea ce urcă, la fel ca atunci când, în versurile lui Eliot, "voci omenești ne trezesc și ne
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
versurile lui Eliot, "voci omenești ne trezesc și ne înnecăm" (The Love Song of J. Alfred Prufrock Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock). Chiar copiii poetei se îndreaptă spre moarte, iubirea e o pasăre neînsuflețită. O față a dezrădăcinării este despărțirea. Adcock se pricepe ca nimeni altul la renunțări: Cu o jumătate de oră înainte de zborul meu a venit spre mine în barul aeroportului ducând în palme ce mai rămânea din viitorul nostru comun: două pahare pe o tavă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Cu o jumătate de oră înainte de zborul meu a venit spre mine în barul aeroportului ducând în palme ce mai rămânea din viitorul nostru comun: două pahare pe o tavă. (Send-off Plecare) Face un curaj din renunțare, iar singurătatea și dezrădăcinarea devin curând demnitate. Este ceea ce poemul Poem Ended by Death (Poem încheiat de moarte) numește "stilul meu laconic". Este vorba în fond de actul foarte Desperado de a pune capăt convenției sentimentului. The Soho Hospital for Women (Spitalul Soho pentru
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
țin de o biserică anume, dar nu au prejudecăți antireligioase, cu toate că din păcate în Scoția există prejudecăți religioase și rasiale. Noul parlament scoțian pare totuși fără prejudecăți de acest gen, deci, putem spera... 7 noiembrie 2000 4.10. Mimi Khalvati: "Dezrădăcinarea e miezul poeziei mele" Lidia Vianu: Scriind despre ceea ce am numit acum mai mulți ani "autorii Desperado", spuneam că o trăsătură definitorie pentru ei este dezrădăcinarea. E o trăsătură care și pe tine te reprezintă. Te-ai născut la Teheran
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prejudecăți de acest gen, deci, putem spera... 7 noiembrie 2000 4.10. Mimi Khalvati: "Dezrădăcinarea e miezul poeziei mele" Lidia Vianu: Scriind despre ceea ce am numit acum mai mulți ani "autorii Desperado", spuneam că o trăsătură definitorie pentru ei este dezrădăcinarea. E o trăsătură care și pe tine te reprezintă. Te-ai născut la Teheran, ai făcut școala în Elveția și la Londra, ai migrat din teatru spre poezie, ai întemeiat grupul Teatrul în Exil. Dezrădăcinarea e pentru tine o a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trăsătură definitorie pentru ei este dezrădăcinarea. E o trăsătură care și pe tine te reprezintă. Te-ai născut la Teheran, ai făcut școala în Elveția și la Londra, ai migrat din teatru spre poezie, ai întemeiat grupul Teatrul în Exil. Dezrădăcinarea e pentru tine o a doua naționalitate, te face de fapt cetățean al lumii. Ai acest sentiment că scrii pentru toate națiile și toate limbile lumii? Mimi Khalvati: Nu știu dacă în acest moment mai putem fi cetățeni ai lumii
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în așa numitele "state problemă", am fost descusută și mi s-au luat amprentele, mi s-au făcut poze față profil îmi dau în fine seama că nici cetățenia, nici limba nu te apără. Trebuie să recunosc că, într-adevăr, dezrădăcinarea e miezul poeziei mele, cu toate că termenul implică o oarecare detașare, un anume ceva ce nu-și găsește locul. Cum însă în spațiul liric al poemului toate se leagă, aș zice că până și cele mai mărunte particule ale existenței au
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
istorisi, dar mai ales din pofta de a te lăsa la voia întâmplării. Pe lângă toate, poezia e un bun tovarăș. LV. Când vorbesc de poeții contemporani dezrădăcinați mă gândesc la George Szirtes, Fleur Adcock ori Peter Porter. Am găsit sentimentul dezrădăcinării și în versurile tale: Asta e, am iubit prea mult altundeva nu neapărat alte ființe mai degrabă alte patrii, alte culturi care trag dâră după ele oceane. (În marginea luminii) Ești foarte acasă în poezia britanică... MK. E o mare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
5. Exemple de bună practică pentru locuirea de urgență. 1. Impactul dezastrelor naturale asupra habitatelor Impactul dezastrelor asupra habitatului nu se referă doar la distrugerile fizice pe care acesteale produc, ci și la cele sociale care presupun strămutarea așezărilor și dezrădăcinarea locuitorilor, precum și la modul de reconstruire pe care natura catastrofei Îl impune. 1.1 Definiții Dezas t r el e na turale sunt una dintre problemele fundamentale ale lumii moderne și sunt reprezentate de manifestări extreme ale unor fenomene naturale
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
o criză spirituală, ca rezultat al tensiunii dintre „tradiția frumoasă și tranziția anevoioasă”. Despărțirea de tradiție și adaptarea la ce este nou ne face să pierdem legătura cu Dumnezeu și cu ființa neamului. O altă cale de dezbinare și de dezrădăcinare este emigrarea multor români pentru a-și putea câștiga existența și pentru a-și întreține familia. în aceste situații de criză există o singură soluție: rugăciunea. întâlnirea credincioșilor la slujbele bisericii îi adună întreolaltă pe oameni, indiferent cât de mare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
încrâncenare împotriva absurdului. Și fiecare victorie e posibilă doar prin insistențe disperate, printr-o diplomație de limită. Va fi în cele din urmă rupt de țara lui și debarcat în Occidentul care-l primește generos, dar unde va trăi o dezrădăcinare. Nicolae Steinhardt are un alt fel de martiriu. Este aruncat în închisoare împreună cu prietenii lui pentru vina de a-i fi citit pe confrații din Occident. Închisoarea devine un cuptor unde, în loc să ardă, se aprinde. Închisoarea devine o universitate și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de stat. Este noua clasă conducătoare de care a vorbit M. Djilas apoi M. Voslenski, fenomenul cel mai caracteristic al societății de tip sovietic. Distrugerea vechilor structuri țărănești, dublată de a orașului burghez, a dus la pulverizare și la o dezrădăcinare amorfă de masă. în același timp, clasa conducătoare se transformă, tot mai mult, după 1989, în rețele mafiote. Ea percepe Statul ca o proprietate personală definitivă, nedispusă să cedeze cetățeanului (pură ficțiune constituțională) nici un drept real. Surprinde chiar că Alina
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Rudi, discuția trecu prudent pe lângă ea. − Ba tocmai! Ne urmăm fidel vocația amenajând viitorului un spațiu de cazare. Văd în cort cheia lui: o societate în perpetuă mișcare, flexibilizată la sânge, s-ar regăsi mai bine în confortul lui amovibil. Dezrădăcinarea trebuie intensificată spre a-i grăbi sfârșitul, nu contracarată; opunându-ne ei n-am face decât să-i prelungim agonia. Vă zic eu: caravana generală a umanității e gata de plecare - și nu numai într-o direcție, ci în toate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
suferințelor Antigonei, copila care și-a părăsit drumul firesc al existenței ei feciorelnice pentru a-și însoți tatăl în surghiun. În Oedip la Colonos, eroul deplânge soarta amară a fetei sale nevoită să-și abandoneze căminul spre a înfrunta privațiunile dezrădăcinării alături de el : Pribeag/ Și eu, pribeagă ea, când prin sălbatice/ Păduri, când rătăcind prin arșiță și ploi,/ Desculță, fără pâine-ori adăpost, și nici/ Gândind la tihna vieții din cămin, ci doar/ Cum tatăl ei să-și poată hrana încropi. La
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în 1922 de către "Asociația artiștilor plastici din Rusia revoluționară", la un "formalism" fără limite; muzica cu creațiile lui Haciaturian și Șostakovici (Prokofiev nu se va întoarce în URSS decît în 1933, iar Rahmaninov s-a refugiat în Statele Unite, unde, nesuportînd dezrădăcinarea, compune puțin) etc. Cinematograful, cu toate că din 1919 a fost pus sub controlul "Comisariatului Poporului pentru Educație" și însoțit de o Școală de Stat, a constituit, se pare, mărturia cea mai plină de vitalitate și de creativitate a culturii sovietice din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de al doilea război mondial. În întâmpinarea acestor preocupări au venit paginile memorialistice scrise de persoane implicate direct în aceste mari mișcări de populație sau de urmașii lor, pagini care au atras imediat atenția asupra amploarei și consecințelor nefaste a dezrădăcinării a sute de mii de oamenii. Istorici de prestigiu, precum Ioan Scurtu, C. Hlihor, Valeriu Florin Dobrinescu, Gh. Buzatu, Al. Duțu, D. Șandru, Sergiu Bolanovici, ș.a. din România, Anatol Petrencu, I. Șișcanu, E. Șișcanu, Ion Negrei, V. Văratec ș.a., din
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
Cartea este o evocare sumară a tragediei trăite de părinții noștri și chiar de către noi, în anii ocupației staliniste 1940 1941 și în refugiul din anul 1940 și 1944. Cartea este drama dezrădăcinării, a durerilor și suferințelor care ne însoțesc în fiecare zi, sunt lacrimile presărate pe drumurile bejeniei și la mormintele celor care ne-au dat viață . Cartea este un monument de recunoștință ridicat în memoria părinților noștri, care au lăsat ocupanților
Cuvânt înainte. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1658]
-
400 000 locuitori. Anul 1940 devine cea mai întunecată pagină din istoria României. Țara noastră a fost “răstignită pe cruce“ de Rusia stalinistă, Germania hitleristă și Italia fascistă, iar cei refugiați din teritoriile ocupate, au fost osândiți să suporte drama dezrădăcinării, cu durerile și suferințele redate în memoriile lor, de ultimii martiri, membri ai asociației noastre.
RĂSTIGNIREA ROMÂNIEI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1661]
-
atenție: "viața a arătat că, îndeobște, adevăratele talente nu au poposit prea mult la această "formă stagiară" de dezvoltare a lor; cum, de asemenea, a arătat că uneori acest titlu se acordă cu oarecare ușurință, ajungîndu-se în unele cazuri la dezrădăcinarea de la locurile de muncă a unor oameni care s-au dovedit, apoi, a fi lipsiți de talent. Trebuie amintit și faptul că unii dintre membrii stagiari se complăceau a purta acest titlu ani și ani de zile, bucurîndu-se în schimb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aceeași Bucovină de Nord cedată Ucrainei și supusă unei deznaționalizări forțate. Dacă mama lor, Anița, nu le-ar fi ținut vie amintirea satului, probabil că ar fi fost sortiți să rămînă definitiv în Rusia. Nu acesta era, în fond, scopul dezrădăcinării? Bucovinenii au fost ridicați în miez de noapte din casele lor, cu ce au avut pe ei. Din satul Mahala, se spune că au fost deportate circa o mie șapte sute de suflete. Scenele petrecute în acea noapte au semănat groaza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aceluiași destin. Există la basarabeni o psihologie a refugiatului, integrabilă aceluiași fenomen. Sigur, una din punțile care i-au asociat pe refugiați în noile lor locații, dându-le și o configurație oarecum aparte, a fost acea comună, lor, psihologie a dezrădăcinării. Multă vreme, refugiații adulți (nu mai vorbim de cei vârstnici) dar și foștii copii care în 1944 aveau între patru și paisprezece ani, s-au împovărat cu experiențele, în paralel, a două climate sau cu traiul a două vieți. Una
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
Rădăuți, până când s-au stins din viață, cu veșnicul regret că nu s-au întors la locurile natale, acolo unde dorm somnul de veci părinții și rudele lor. Iar noi, ultima generație de refugiați, trăim de 66 de ani drama dezrădăcinării care ne tulbură sufletele și inimile sfâșiate de durere și suferință.
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]