409 matches
-
comunei Hășmaș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o ladă de zestre de aur, decorată cu motive geometrice. În vârful scutului, în câmp auriu, se află un stejar dezrădăcinat, în culori naturale. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Lada de zestre amintește de una din îndeletnicirile de odinioară ale locuitorilor. Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei. Coroana murală cu
HOTĂRÂRE nr. 199 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Hăşmaş, Petriş şi Socodor, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251193_a_252522]
-
înțelege: ... a) resturi și deșeuri lemnoase provenite din exploatarea masei lemnoase din parchetele forestiere (lemn subțire, crengi, scoarță de copac, așchii, coji), definite conform actelor normative în vigoare: crăci cu diametrul sub 6 cm, zoburi, rupturi, coajă, lemn putregăios, cioate dezrădăcinate rezultate în urma exploatării lemnului provenit din doborâturile de vânt; ... b) resturi de lemn provenite din igienizarea și toaletarea pădurilor; ... c) deșeuri provenite din curățările pășunilor montane; ... d) deșeuri lemnoase provenite din toaletarea arborilor de către serviciile municipale; ... e) deșeuri din lemn
LEGE nr. 220 din 27 octombrie 2008 (**republicată**)(*actualizată*) pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252319_a_253648]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Pucioasa, județul Dâmbovița Descrierea stemei Stema orașului Pucioasa, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În interiorul scutului, în câmp de argint, se află un stejar verde dezrădăcinat, peste care se suprapune un brâu undat portocaliu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă zăcămintele de sulf, de unde vine și denumirea localității. Copacul simbolizează bogăția silvică a
HOTĂRÂRE nr. 671 din 19 august 2015 privind aprobarea stemei ora��ului Pucioasa, judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264488_a_265817]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fructele de corn fac trimitere la etimologia denumirii comunei, precum și la
HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261025_a_262354]
-
stema comunei Drăgotești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un vultur înaripat de argint, privind spre senestra. În vârful scutului, în câmp argintiu, se află un stejar verde dezrădăcinat. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vulturul simbolizează Monumentul închinat eroilor localității, căzuți pe fronturile de luptă din cele două războaie mondiale. Stejarul reprezintă bogăția silvică a zonei. Coroana murală
HOTĂRÂRE nr. 956 din 9 decembrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Drăgoteşti şi Ghidici, judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267730_a_269059]
-
copiilor recrutați pentru a participa la activități militare; - își intensifică ajutorul pentru îndepărtarea minelor terestre existente și promovează o conștientizare a chestiunii minelor, încurajând și sprijinind dezvoltarea capacităților africane de deminare; - continuă să sprijine acțiuni menite să faciliteze reintegrarea populațiilor dezrădăcinate ca urmare a unor situații de conflict, ținând seama de principiile directoare relevante privind dislocarea internă, ale reprezentantului secretarului general al ONU; - încurajează reconcilierea și susține reconstrucția necesară pentru a permite țărilor abia ieșite din conflict să își relanseze politicile
32005E0304-ro () [Corola-website/Law/293902_a_295231]
-
ale stemei comunei Târna Mare, județul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Târna Mare, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu o sapă de argint. În sapă se află un fag dezrădăcinat verde. Vârful scutului este tăiat de o linie undata sub care se află un câmp albastru presărat cu bule de argint. În partea dreaptă se află un clop negru cu bor mic, ornat cu motive populare din zonă, având o
HOTĂRÂRE nr. 339 din 4 mai 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Apa, Tarna Mare şi Urziceni, judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Urziceni, județul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Urziceni, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit în pâl. În dreapta, în câmp auriu, se află un copac verde dezrădăcinat. În partiția din mijloc, în câmp roșu, se află un ciorchine de strugure de aur, cu vrej și frunze de argint. În stânga, în câmp verde, se află un spic de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala
HOTĂRÂRE nr. 339 din 4 mai 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Apa, Tarna Mare şi Urziceni, judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un snop de grâu de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un ciorchine de strugure de aur. În partea inferioară, în câmp de argint, se află un stejar dezrădăcinat verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Snopul de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Ciorchinele de strugure simbolizează bogăția viticolă a zonei. Stejarul atestă vechimea așezării, teritoriul
HOTĂRÂRE nr. 547 din 27 iulie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bârsău şi Foieni, judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274189_a_275518]
-
a livezilor mai puțin productive; întrucât o repartiție a acestor suprafețe între statele membre trebuie să fie făcută, pe baza livezii, a producției și a retragerilor fiecărui stat membru; întrucât această repartiție trebuie să poată fi modificată pentru optimizarea suprafeței dezrădăcinate; întrucât este mai mult decât necesară permiterea statelor membre să determine regiunile și condițiile în care această acțiune este aplicabilă, cât și evitarea faptului ca punerea sa în aplicare să nu perturbe echilibrul economic și ecologic al anumitor regiuni; întrucât
jrc3488as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88647_a_89434]
-
scris de beneficiar: a) să procedeze sau să nu facă procedura dintr-o dată, având o dată stabilită după procedura vizată în art. 6, la dezrădăcinarea în totalitate sau parțială a livezii sale de meri, peri, de piersici sau de nectarini, suprafața dezrădăcinată trebuind să fie de cel puțin 0,5 hectare pentru meri și peri, și de cel puțin 0,4 hectare pentru piersici și nectarini; b) să nu efectueze plantări de meri, de piersici și de nectarini, conform dispozițiilor stabilite după
jrc3488as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88647_a_89434]
-
condițiilor în care Comisia poate modifica repartiția pe statele membre menționate în articolul amintit anterior, cât și condițiile de determinare, de către statele membre, a suprafețelor ce pot beneficia de prima de dezrădăcinare; întrucât pentru evitarea riscului unei replantări a pomilor dezrădăcinați, se hotărăște prevederea obligației de a-i face improprii acestei utilizări; întrucât se hotărăște, înaintea vărsării primei de dezrădăcinare, constatarea faptului că dezrădăcinarea a avut loc deja; întrucât se hotărăște determinarea tuturor dispozițiilor necesare pentru garantarea respectării angajamentelor, de către beneficiarul
jrc3501as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88660_a_89447]
-
Notifică fără întârziere aceste suprafețe celor ce fac cererile. Articolul 6 1. Operația de dezrădăcinare trebuie să fie efectuată în timp de două luni de la notificarea prevăzută în art. 5 și cel mai târziu la 30 iunie 1998. 2. Pomii dezrădăcinați trebuie declarați improprii pentru replantare. 3. Cel interesat comunică în scris autorității competente data prevăzută pentru dezrădăcinare. În cel mult trei luni de la această dată, această autoritate constată, vizitând, la fața locului, fiecare parcelă în cauză, că dezrădăcinarea a fost
jrc3501as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88660_a_89447]
-
Articolul 8 1. Cel târziu la 30 noiembrie 1998, statele membre comunică Comisiei : a) suprafețele ce corespund cererilor de prime de dezrădăcinare; b) suprafețele ce corespund cererilor de prime de dezrădăcinare acceptate prin aplicarea art. 5 și c) suprafețele efectiv dezrădăcinate și care au beneficiat de prima de dezrădăcinare, catalogate după specii, varietăți și zona de producție. 2. Cel târziu la 30 noiembrie 1998, statele membre comunică Comisiei, pentru fiecare zonă de producție în care a fost acordată o primă de
jrc3501as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88660_a_89447]
-
suprafeței plantate cu meri, peri, piersici și/sau nectarini, pe care s-a făcut operațiunea de dezrădăcinare; b) producția și retragerile din ultimele cinci campanii, și c) venitul mediu, sau producția, în cursul ultimelor cinci campanii, ansamblul de suprafețe efectiv dezrădăcinate și care au beneficiat de prima de dezrădăcinare catalogate după specii. 3. Pentru aplicarea alin. (1) și (2): a) varietățile și zonele de producție sunt cele indicate în anexele II și III ale Deciziei 77/144/CEE ; b) prin "ultimele
jrc3501as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88660_a_89447]
-
nu se aplică în primul inventar al unei parcele) 29 alte motive (se specifică) Arbore mort dar nedoborât: 31 cauze biotice (de exemplu atac al carilor) 32 cauze abiotice (de exemplu secetă sau fulger) 38 cauze necunoscute ale morții Arbore dezrădăcinat (viu sau mort) 41 cauze abiotice (de exemplu furtuni) 42 cauze biotice (de exemplu castori) 48 cauze necunoscute Note: - clasa 22 nu se aplică decât în țările care nu înregistrează arbori cu coroana afectată în măsură mai mare de 50
jrc3448as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88607_a_89394]
-
Puccinia horiana Hennings, și în imediata vecinătate a cărora nu a apărut nici un simptom de Puccinia horiana Hennings timp de trei luni înaintea exportului, sau -transportul a fost supus unui tratament corespunzător împotriva Puccinia horiana Hennings; (c)în cazul butașilor dezrădăcinați, nu a fost observat nici un simptom de Didymella ligulicola (Baker, Dimock și Davis) v. Arx nici la butași nici la plantele din care au rezultat butașii, sau, în cazul butașilor înădăcinați, nu a fost observat nici un simptom de Didymella ligulicola
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nică, aflat în apropiere de Bosanci. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu de aur, încrucișate în partea inferioară, fiind timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. 2.4.1. Folosința terenurilor Terenul aferent sitului Natura 2000 a fost utilizat în trecut ca
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de hotărnicie datat 15 aprilie, 1608. Onisfor Vlăduceanu din neamul Vlăducenilor a construit în anul 1744 o biserică în sat. Numele satului vine de la așezarea sa geografică de-a lungul torentului Pietroasa, care în vremea ploilor aduce chiar și copaci dezrădăcinați și pietre. În dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și 155 femei ), iar ca populație școlară 28 copii. Pe
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
2004, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat. În câmp albastru se află un zid de cetate, crenelat, cu o poartă boltită, în centrul căreia pe o terasă verde este amplasat un arac cu viță de vie, dezrădăcinată, și struguri, în culori naturale. În șef, în câmp de aur, sunt amplasați trei fagi dezrădăcinați, în culori naturale. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Poarta și zidul de cetate amintesc de faptul
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
un zid de cetate, crenelat, cu o poartă boltită, în centrul căreia pe o terasă verde este amplasat un arac cu viță de vie, dezrădăcinată, și struguri, în culori naturale. În șef, în câmp de aur, sunt amplasați trei fagi dezrădăcinați, în culori naturale. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Poarta și zidul de cetate amintesc de faptul că așezarea a fost târg și reședința vechiului județ Săcuieni. Vița de vie cu struguri face
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corni se ridică la
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
încheiate iar soarta ctitoriei brâncovenești de la Bordești depinde de Episcopia Buzăului și, mai ales, de voința politică locală. Ctitoria căpitanului Mănăilă a însemnat pentru foștii moșneni bordeșteni certitudinea aservirii lor precum și începutul unei continuuie conviețuiri cu țiganii, foști robi, azi dezrădăcinați, fără să-și mai (re)cunoască originile sau limba. Mănăstirea Bordești a adus școala pe aceste locuri cu mult înaintea laicilor Regulamente sau Reforme. Pictura lui Pârvu Mutu a făcut faimos numele de Bordești, în cercurile academice, încă din secolul
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
și de consiliul local. Stema comunei Brodina se compune dintr-un scut cu fond roșu. Scutul are un brâu undat de argint. În partea superioară se află un cal în mers, spre dreapta, de argint. În partea inferioară, trei brazi dezrădăcinați, cel din mijloc mai înalt, toți de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Brodina asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor. Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu, încrucișate în partea inferioară, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Bosanci asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]