403 matches
-
în fabrica de muniție Hugo Schneider AG. Politica nazistă a lagărelor de concentrare era bazată pe distrugerea identității fiecărui prizonier, disoluția umanității și a relațiilor interumane, stabilirea unui sistem de concurență acerbă între „victime”. Rezistență prizonierilor în fața acestei politici de dezumanizare este o temă complexă: primul nivel al rezistenței însemna efectiv păstrarea comportamentului uman și solidar. Mărturiile supraviețuitorilor arată că rezistență începea cu încercarea de a rămâne în viață, cu menținerea relațiilor, ajungând până la revoltă. În 1943, în Buchenwald s-au
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
analize, globalizarea rămâne un fapt real, viu, cu care trebuie să ne confruntăm, independent de voința sau opțiunea noastră. Se consideră că cel mai mare pericol (semnalat și de către unii teoreticieni ai globalizării) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei îi înghite pur și simplu." "Cucerită de piață, dopată de televiziune, sport sau internet, lumea globalizată trăiește în același timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vieții, un dezastru cultural și educațional
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
nemț. Filmul este valoros și dincolo de relația tată-fiică și pretenția de universalitate pe care Ade încearcă să i-o confere, fiind poate cea mai reușită producție de masă pe care am văzut-o în ultima vreme care critica alienarea și dezumanizarea produsă de cultură dominantă a corporatismului global. 1 ”Am decis demult, să nu merg în umbră nimănui/ Dacă decad, dacă reușesc/ Cel putin trăiesc cum cred./ Orice mi-ar lua/ Nu-mi pot lua demnitatea”
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]
-
medium;"><spân lang="ro-RO"> bucureșteana. Filmul vorbește despre lipsa de comunicare și degradarea relației tată-fiică, despre diferența de valori între generații, evidențiata prin conflictul între umanismul și bucuria joviala a tatălui și carierismul și conformismul fiicei, în ultimă instanță despre dezumanizarea și pierderea sensului („sensul vieții” este o preocupare recurenta a personajelor principale) pe care le aduce îmbrățișarea valorilor capitaliste. Demers salutar până aici. </spân></spân></spân></p> Doar că decorul ales pentru a spune această poveste este România (Bucureștiul și
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
în cele din urmă, va produce o schimbare a personajului „pervertit”, fiica lui Conradi. Tensiunea reiese din alternarea situațiilor oficiale cu unele mai puțin formale (incursiuni in viața clasei muncitoare sau a celei de mijloc). Primele sunt relevante deoarce reliefează dezumanizarea pe care o suferă angajații corporațiilor în goana lor după ascensiune socială, iar cele din urmă reiterează chiar rădăcinile de care aceștia speră să se desprindă. De-a lungul acestui proces, Ines își însușește aproape toate obiceiurile clasei din care
Drumul dezumanizant al ascensiunii sociale - Toni Erdmann () [Corola-website/Science/296156_a_297485]
-
cu vârf și îndesat al dominației istorice și prezente a Europei de Vest, care profită pe tot parcursul filmului de „occidentalitatea” sa, în scopuri exclusiv egoiste (reglarea relației cu fiica), este bufonul blând care ne spune adevărul despre alienarea și dezumanizarea lumii. În schimb, de asistenta locală, exploatată și umilită pe tot parcursul filmului, merită să râdem cu gura până la urechi. Ar fi facil și superficial să spunem că Gorzo și Lazăr se lasă vrăjiți de Conradi din cauza unor prejudecăți vest-eurocentrice
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
multe ori osificate în ideologii („"formule"”, „"Ism-uri"”, cum le numea el). În opinia lui Carlyle, numai indiizii dinamici pot stăpâni evenimentele și pot direcționa energiile spirituale în mod eficient. Imediat ce „formulele” ideologice înlocuiesc acțiunile umane eroice, societatea se dezumanizează. Această dezumanizare a societății a fost o temă abordată și în lucrările posterioare. În „"Past and Present"” („"Trecut și prezent"”) (1843), Carlyle a scris într-o notă de conservatism sceptic care mai târziu a putut fi observată în opera lui Matthew Arnold
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
omului la lume se schimbă fundamental, omul recucerindu-și paradisul pierdut. Lumea își găsește coerența într-o altă ordonare: diferența microcosm vs. macrocosm nu-și mai găsește legitimitatea. Partea devine tot una cu întregul, omul fiind asimilat universului. Absurdul, gratuitatea, dezumanizarea, nonsensul, teme frecvente în literatura contemporană scriitorului, sunt negate prin Matei Iliescu, aici fiecare gest având un corespondent transcultural, ce duce pâna la mituri. Critica de după ‘89 s-a pus de acord asupra unui singur lucru: și anume, a fost
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
Teatrul Maghiar de stat, Cluj-Napoca; Octombrie 24, 1981, Teatrul de stat, Oradea; Mai 20, 1982, Teatrul dramatic, Baia Mare "Izvorâtă din dorința de a condamna mentalități și practici străine societății și concepției noastre despre viață, de a pune în lumină pericolul dezumanizării, datorat goanei după profituri și parvenitism, comedia Concurs de frumusețe se înscrie printre reușitele genului. Mijloacele folosite de Tudor Popescu pentru realizarea scopului propus aparțin unui amplu registru comic, începând cu cele proprii burlescului și bufonadei, terminând cu incisivitatea amară
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
din partea artistului un act de condamnare a strămutărilor în masă a țăranilor și a colectivizării forțate a pământurilor, este o rezistență împotriva distrugerii satului tradițional. Chipurile pustii și plate, adevărate forme moarte, reprezintă un semnal de alarmă în fața pericolului de dezumanizare totală. În anii 1910-1911 realizase un ciclu de tablouri legate de viața satului, acum, la sfârșitul anilor douăzeci, tratează tema în mod diferit. Personajele, exprimate cu ajutorul unor forme simplificate și colorate, pe fundalul unor dungi de culori diferite, reprezentând câmpurile
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
generalitățile folclorice de tot felul. Până în zilele noastre este un loc comun pentru toți câți vor să ne caracterizeze. Dar ansamblul literaturii noastre poporane, atât cel epic, cât și cel liric, arată că este mai mult decât o exagerare, o dezumanizare să admiți, ca produs al factorilor istorici sau ca reflex al caracterului etnic, un fatalism care merge până la primirea morții fără a reacționa. De la caracterul de jale propriu liricii noastre, până la presupusul pasivism din Miorița este drum lung. Este drept
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
arme albe, etc. Un alt aspect este cel al violenței sexuale răspândite. Mulți au văzut violență sexuală aproape că un mecanism defensiv al agresorilor, toate ea dezumanizează victima și violență față de victimă este mai ușoară. Violență devine o formă de dezumanizare, cifra totală a victimelor este destul de greu de definit. Nu se știe exact câți armeni trăiau în imperiul otoman, cifrele turcești vorbesc de 1 mil și jumătate. Din acest milion și circa 400 000 mor la destinație. O parte a
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
notabil al unei tinere și frumoase actrițe: Imola Kezdi.”" Jurnalistul Marius Chivu considera că filmul "„abordează curajos tema conflictului etnic și a naționalismului într-un crescendo bine susținut epic care relevează zguduitor terifianta psihoză a atitudinii șoviniste dusă până la extrema dezumanizare”". El laudă simplitatea scenariului, care face ca povestea să devină veridică. Conflictul interetnic evoluează lent "„din spațiul public în cel privat, din mijlocul încleștărilor stradale în gospodărie, în bucătărie. Drama astfel concentrată este redusă la esență. (...) Povestea este, în fond
Război în bucătărie () [Corola-website/Science/297130_a_298459]
-
în patru volume de Fundația Calouste Gulbenkian, cuprinzând de la teme esențialmente filozofice și pedagogice până la teme de cultură și de actualitate ce reflectă preocupările vremii sale: individul printre mase, umanitatea în război, omul și tehnica, toate climate cu efect de dezumanizare. Se evidențiază următoarele studii: Sensibil la valoarea pedagogică a filmului și la potențialitățile sale didactice, DS a dedicat comentarii și conferințe unor filme, printre care Fiul risipitor (, Germania, 1934), Al treilea om (Carol Reed, SUA, 1949) și Umberto D. (Vittorio
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
Odată cu încheierea experienței crude ce i-a adus împreună, cele două personaje se despart, fiecare urmându-și propriul drum. Nici o reconciliere între cele două destine nu este posibilă. Darie suferă o maturizare dramatică ca martor al ororilor războiului și al dezumanizării oamenilor, cristalizându-și un ideal moral și începând un drum ascendent, în timp ce Diplomatul își continuă drumul descendent către propriul infern. Stilul narativ al scriitorului este identic cu cel existent în romanele anterioare, inclusiv stilul flash-back-ului. Darie evocă periodic momente din
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
gust”, dar care cultivă luxul și dorește să constituie o elită. Neavând tradiție, societatea burgheză descrisă de Hortensia Papadat-Bengescu duce un efort disperat de conservare, trăind în umbra trecutului infam. Lupta înaintașilor pentru a-și depăși condiția umilă a determinat dezumanizarea lor, acesta fiind prețul plătit pentru ascensiunea pe scara socială. Urmașii lor au moștenit această stare de evoluție sufletească, ce va conduce în timp la dispariția neamurilor. Personaj principal al romanului " Drumul ascuns", medicul tânăr și sărac Walter s-a
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
să-i ia locul mamei sale și să se căsătorească cu tatăl vitreg; sufletul ei se usucă în întregime în tot acest proces, personajul văzând în orice femeie o posibilă rivală care ar putea să-i dea planurile peste cap. Dezumanizarea personajelor determină stabilirea raporturilor umane în funcție de interese sociale, precum și de rapacitatea pentru avere. Căsătoriile sunt realizate nu din dragoste, ci din calcul. Căsnicia Elenei cu George Drăgănescu nu a inclus nici un moment dragostea, nici cea a medicului Walter cu Lenora
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
degrabă i-am invita la un parteneriat pentru a rezolva această problemă din sistem, cum au făcut partenerii noștri strategici din SUA ș UE. Cei care au făcut cunoștință cu sistemul penitenciar în calitate de aparținător, știu despre ce vorbesc eu azi. Dezumanizarea care se practică în sistemul penitenciar este una care nu ține de o țară care are frontieră NATO sau UE”, a spus Cozmin Gușă la "Jocuri de Putere" moderată de Rareș Bogdan.
Cozmin Gușă despre penitenciare. "Mizeria materială din penitenciare îi dezumanizează pe cei care ajung acolo" () [Corola-website/Journalistic/102385_a_103677]
-
ani am privatizat excesiv de mult, inclusiv domenii sau resurse strategice. În toți acești ani, România s-a confruntat cu un amplu proces de dezindustrializare, care a scăzut, evident, competitivitatea economiei românești”, spune avocatul Remus Borza. "Trăim o profundă dramă a dezumanizării" O țară, cu cât are indivizi mai bogați, cu atât este mai prosperă. Prosperitatea acestor beneficiari ai tranziției se redistribuie, până la urmă, pe orizontala socială. Cu cât dobândesc mai multă avere, cu atât plătesc mai multe taxe la stat. Deci
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
sau un slogan bolșevic! Nu tot ceea ce a fost în comunism a fost rău, așa după cum nu tot ceea ce e în capitalism e bun", atrage atenția Remus Borza. În ultimii 25 de ani am asistat neputincioși la un proces de dezumanizare. Generațiile postdecembriste și-au pierdut rădăcinile. Nu mai cred în nimeni și în nimic. Nu mai au respect față de dascăl, față de părinte, nu mai au simțul datoriei față de patrie, al sacrificiului pentru semeni, al credinței în Dumnezeu. Am devenit sclavii
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
banului și ai puterii. Ne cerem cu ostentație drepturile, uitând că avem și obligații. Ne-am dezvoltat o mentalitate de asistat, iar indolența, delațiunea, frivolitatea, grobianismul și mediocritatea le-am ridicat la rang de virtuți. Trăim o profundă dramă. Drama dezumanizării. Pentru că ce devine un om fără principii, valori și sentimente decât un animal? Un animal domestic, dar în fond tot un animal. Ușor de dresat și de condus". Presa, cel mai mic rău din tranziție ” După '90 s-a creat
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
demnitatea, intimitatea, libertatea și, până la urmă, viața. Dar trebuie să recunoaștem însă și faptul că presa este cel mai mic rău din această tranziție de nicăieri spre niciunde. În ultimii 25 de ani am asistat neputincioși la un proces de dezumanizare. Generațiile postdecembriste și-au pierdut rădăcinile. Nu mai cred în nimeni și în nimic. Nu mai au respect față de dascăl, față de părinte, nu mai au simțul datoriei față de patrie, al sacrificiului pentru semeni, al credinței în Dumnezeu. Am devenit sclavii
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
banului și ai puterii. Ne cerem cu obstinență drepturile, uitând că avem și obligații. Ne-am dezvoltat o mentalitate de asistat, iar indolența, delațiunea, frivolitatea, grobianismul și mediocritatea le-am ridicat la rang de virtuți. Trăim o profundă dramă. Drama dezumanizării. Pentru că ce devine un om fără principii, valori și sentimente decât un animal? Un animal domestic, dar în fond tot un animal. Ușor de dresat și de condus. Și totuși, ei sunt România de mâine și este datoria noastră să
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
Teatrul Național Iași anunță premiera spectacolului Seceta roșie, care va avea loc pe 6 și 7 iunie, de la 19.00. O cronică neagră a foametei dintre anii 1946-1947 din Basarabia, un spectacol despre dezumanizare, bazat pe mărturiile supraviețuitorilor. Un spectacol-document, care aduce pe scenă muzica celebrului artist Vali Boghean și coregrafia lui Dumitru Tanmoșan, coregraf al Teatrului Național Satiricus I.L. Caragiale din Chișinău. Despre spectacolul montat la Teatrul Național Iași, regizorul Petru Hadârcă scrie
Premiera spectacolului “Seceta roșie” la Teatrul Național Iași by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105449_a_106741]
-
The Number: One Mân’s Search for Identity în the Cape Underworld and Prison Gangs (2004) au luat premiul întâi pentru literatură non fiction din Africa de Sud. Au urmat alte cărți și alte premii. Materialul documentar, investigația dezvăluie realități ale ferocității, dezumanizării și forță de a supraviețui. Steinberg ne arata adversitățile unei realități divizate, fracturate în Notes of a Fractured Country (2007). Apoi, flagelul contaminării cu AIDS, în Szwe’s Test (2008), regulile nescrise ale politicii și vieții comunitare în Thin Blue
Despre rădăcini, imigrație și speranțe by DOINA URICARIU. Corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105752_a_107044]