564 matches
-
să fie totuși salutat. Vreau să plec, dar ceva mă ține în loc. Am impresia că pereții încă mai reverberează și acum aplauzele pentru poezia Doina, citită de Mihai Eminescu, sosit la Iași ca trimis al ziarului Timpul, din București,la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, la 5 iunie 1883. Eminescu, însă, n-a mai citit poezia la serbarea dezvelirii statuii. După ce îmi regăsesc liniștea, mă întorc la trăsură. Mișa, ca să-mi arate că locurile îi sunt prea bine cunoscute, îmi
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și acum aplauzele pentru poezia Doina, citită de Mihai Eminescu, sosit la Iași ca trimis al ziarului Timpul, din București,la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, la 5 iunie 1883. Eminescu, însă, n-a mai citit poezia la serbarea dezvelirii statuii. După ce îmi regăsesc liniștea, mă întorc la trăsură. Mișa, ca să-mi arate că locurile îi sunt prea bine cunoscute, îmi spune: Dacă ai ști mata,boierule, pe câți junimiști i-am purtat eu până aici sau de aici aiurea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și soțul ei”. Duminică, 7 iunie. Guvernul Iorga-Argetoianu proclamase ziua de 8 iunie, când se împlinea un an de domnie a regelui Carol, sărbătoare națională. Pentru a marca evenimentul, s-au organizat diverse festivități, între care s-a numărat și dezvelirea unei plăci memoriale pe Aerodromul Băneasa, cu inscripția: „6 iunie 1931. Aici a coborât în zbor în fapt de seară, așteptat de țara întreagă, Regele Carol al II-lea”. La 7 iunie, ora 17, Carol al II-lea, însoțit de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai a luat parte la sărbătorirea Semicentenarului Castelului Peleș. Desfășurate la Sinaia, festivitățile au cuprins: un serviciu religios la Mânăstirea Sinaia, vizitarea Muzeului și Expoziției de Amintiri, a fostei locuințe de vară a regelui Carol I și a reginei Elisabeta, dezvelirea unei plăci comemorative la intrarea în Castelul Peleș, citirea unei poezii ocazionale de către O. Goga, citirea pergamentelor pentru sărbătorirea Semicentenarului, o paradă militară (pe 25, dimineața); un dejun de gală; concertul lui G. Enescu; retragerea cu torțe și concertul muzicilor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
intrarea în Castelul Peleș, citirea unei poezii ocazionale de către O. Goga, citirea pergamentelor pentru sărbătorirea Semicentenarului, o paradă militară (pe 25, dimineața); un dejun de gală; concertul lui G. Enescu; retragerea cu torțe și concertul muzicilor militare (pe 25, seara); dezvelirea monumentelor regelui Carol I și reginei Elisabeta, dejunul la Stâna regală (pe 26, dimineața); concertul Orchestrei Filarmonice (pe 26, seara). Luni, 25 septembrie. Mihai, Carol și alte oficialități îl primesc, în gara Sinaia, pe prințul Frederich de Hohenzollern Miercuri, 27
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai și suita, au urcat pe puntea de comandă a navei-bază, pentru a privi defilarea grupului de distrugătoare, după care au revenit la țărm. La ora 1315, au participat la un dejun la Cercul Militar, după care a avut loc dezvelirea statuii lui Eminescu, așezată în dreptul Cazinoului și a turnului genovez. Au rostit cuvântări: contraamiralul Bălănescu, ministrul Instrucțiunii C. Angelescu, I. Bianu din partea Academiei Române și regele Carol. Joi, 16 august. Mihai a fost prezent, alături de rege și unii membri ai guvernului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
primului ministru. (Vezi foto nr. 13.) De la Hotin au plecat la Bălți. Duminică, 2 iunie. Carol și Mihai asistă la sfințirea noii Catedrale din Bălți. S-a pus piatra fundamentală a unui Liceu de Fete. Regele a luat parte la dezvelirea unui monument ridicat de Societatea „Cultul Eroilor” pentru cinstirea eroilor căzuți în luptele de la Nistru. S-a oferit regelui un banchet în Palatul Episcopal din Bălți. Au luat cuvântul înalții clerici și a răspuns Carol. Garnizoana a oferit lui Carol
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la lucrările pentru consolidarea țărmului mării în nord-estul orașului Constanța. S-a oficiat un serviciu religios și a rostit o cuvântare primarul Constanței, Horia Grigorescu. De aici, Carol și autoritățile s-au deplasat spre bulevardul orașului, unde a avut loc dezvelirea statuii reginei-poete Carmen Sylva. Regele și suita au asistat la concursurile nautice, regele împărțind premiile. După terminare festivităților din Constanța, Carol, Mihai și Duduia au plecat, în seara de 15 august, la Eforie, la vilele ,,Castelul de nisip” și ,,Cetatea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al/a județului Dâmbovița, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor (președinte Laurențiu Ulici), dar și al Ministerului Culturii (ministru Marin Sorescu) am creat la Târgoviște suită anuală de manifestări culturale "Testamentum", în cadrul căreia am omagiat, prin simpozioane, conferințe, lansări de carte, expoziții, dezveliri de plăci comemorative, și alte acțiuni de ținută, mari scriitori pe nedrept ignorați sau puși la index în regimul comunist. Dau exemplu cazul savantului Alexandru Ciorănescu, pentru prima dată revenit în țară, la Moroienii Dâmboviței, în 1992, după 45 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de Rădăuți al L.A.N.C..” De altfel, începând de la 23 ianuarie 1927, Gazeta Poporului cu cel de al 64-lea număr, devine organul Ligii Apărării Naționale Creștine iar numele și faptele lui Ion Zelea Codreanu tot mai prezente în paginile sale: dezvelirea chipului de bronz al lui Mihai Eminescu în ziua de 8 august 1926 la mănăstirea Putna era doar preludiul aducerii osanalelor pentru familia Codreanu. În Gazeta Poporului au mai semnat: prof. Univ. Eugen Botezat, prof. Constantin Isopescu-Grecul, dr. G. Jeleriu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Zamfirescu, Mihai Teliman, Emil Grigoroviță ș.a. Iată și câteva titluri ale lucrărilor publicate la subsolul de ziar Foișoara: „Cosminul și Dumbrava roșie”, „Codrul Cosminului”; „Agata Bârsescu în teatrul „Raimund” - voci de presă”; „Războieni” de V. A. Urechia, cu prilejul solemnității dezvelirii monumentului ridicat de ofițerii regimentului XV de Războieni spre comemorarea marelui război susținut la 26 iulie 1476 de Ștefan Vodă cel Mare contra sultanului Mahomet”; cursivul „Constantin de Stamati - Ciurea”, urmare a faptului că „în vremea din urmă, prin revistele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Copii răzleți), G. Rotică (Ciungul), I. Dragoslav (Sărăcie), Ion Ojoc (Captus filii). Mai publicau: Maria Dragu, M. Baciu, Em. Slușanschi, dr. Ovid Țopa, dr. Aurel Morariu, Grigore Lazăr, Vasile Greiciuc. Dr. Marmeliuc mai semna: „Petre Liciu și Bucovina - cu prilejul dezvelirii bustului din Focșani.” În memoriam erau destinați: Minodora Ștefanelli, dr.Epifanie Gramatovici, Teodor Tabarcea, Vichenție Pentiuc ș.a. Spicuiri din limba germană - bibliografia era altă rubrică a revistei. Bibliografia cuprindea însă și nominalizarea revistelor și ziarelor din România primite la redacție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avea nici o trăsătură. Un norișor de insecte bâzâia deasupra arătării, urmând-o pe lângă peretele spre care se aruncase. Jetul de lumină o pironea locului. Dinăuntrul clăii de păr apăru o gaură de un roșu aprins deschisă în jurul dinților. Gura căscată, dezvelirea dinților, am înțeles - cu o limpezime morbidă care m-a trezit brusc - constituia un avertisment. Apoi s-a repezit asupra noastră, orbește. Înghețasem locului. Robby se ținea de mine, brațele lui încolăcite în jurul brâului. Tremura. Am ținut lanterna îndreptată spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
acoperișurile de aramă a unora dintre monumentele noastre istorice, ca Biserica Domnească din Curtea de Argeș și Mitropolia din Târgoviște. În nurma intervenției directe la mareșalului Mackensen, am putut obține oprirea pângăririi Bisericii Domnești, în jurul căreia, comandatura locală ridicase chiar schele pentru dezvelirea monumentului [...]. În privința acoperișului tot de aramă al Mitropoliri Târgoviște, în urma intervențiilor făcute, mi se comunică la 17 oct 1917: „să nu mai am nici o temere, bisericile rămânând neatinse”. Mai anevoioasă a fost salvarea clopotelor deoarece mi se riposta că atunci când
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
promițând însă că în curând nu va mai rămâne nimeni neștiutor de ea, cu luarea școlilor de statul ungar. Tisza l-a combătut strașnic, nu voia nici măcar această ipocrită concesie; lupta a fost aprigă și votul s-a amânat. Dar dezvelirea intențiunilor acestea întărea și mai mult convingerea românilor că trebuiau să se prepare la luptă dârză, pe viață sau pe moarte. Scrisorile din Moldova se succedau, dar acum dânșii erau și mai izolați ca noi, din cauza cenzurii marghilomanești. Îi știam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dr. Staicovici 34 în care a locuit V. Voiculescu, sunt fapte care merită a fi menționate pentru eternizarea scriitorului și omului care a pătimit pentru vina de a fi român. Atribuirea numelui de V. Voiculescu Bibliotecii județene Buzău, amplasarea și dezvelirea unei plăci și a unui medalion al poetului pe zidul acesteia, înființarea cu ani în urmă a unei Fundații în Buzău cu numele scriitorului, organizarea an de an a unor festivaluri, 151 concursuri, recitaluri și alte manifestări culturale pentru omagierea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de la Timpul. Definită de-acum, motivația istorică și sufletească a "omului și creatorului Eminescu" pentru scrierea poemei, autorii studiului se opresc, în detaliu, asupra momentului și conjuncturii politice din 5 iunie 1883, când s-a produs citirea Doinei, nu la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare (operă a sculptorului francez Emanuel Fremiet), la Iași, ci cu prilejul aceluiași eveniment, dar strategic, în cadrul ședinței Junimii, când efectul versurilor pesimiste care "contrastau așa de mult cu toate celelalte ode ce se compusese cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
alegea după studierea în detaliu a deritelor obiective sau peisaje, imagini care peste vreme vor constitui piese valoroase pentru trecutul Radautului și altor zone din țară. Între aceste imagini sunt imortalizate evenimentele de seamă din viața liceului precum sărbătorirea centenarului, dezvelirea bustului lui Eudoxiu Hurmuzachi, întâlnirile pasionale ale diferitelor promatii de absolvenți, etc. A lucrat intens și a scris până la sfârșitul vieții, a trecut la cele veșnice la 29 august 1992, fiind înmormântat în cimitirul din Rădăuți, lăsând în urmă o
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93283]
-
Târgu Mureș . Programul manifestărilor omagiale și științifice desfășurate cu această ocazie este următorul: Luni, 17 mai 2010: * Cursul festiv al promoției 2010, Casa de Cultură a Studenților din Iași, Sala Gaudeamus * Marșul absolvenților, Casa de cultură a studenților - Facultatea IEEI * Dezvelirea plăcii aniversare a Centenarului la Facultatea IEEI Vineri, 4 iunie 2010: Corpul A al Universității Tehnice, Sala Pașilor Pierduți * Dezvelirea plăcii aniversare dedicată Centenarului Sâmbătă, 5 iunie 2010: Sediul facultății IEEI * Dezvelirea bustului Prof. Dragomir Hurmuzescu, Miercuri, 27 octombrie 2010
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
promoției 2010, Casa de Cultură a Studenților din Iași, Sala Gaudeamus * Marșul absolvenților, Casa de cultură a studenților - Facultatea IEEI * Dezvelirea plăcii aniversare a Centenarului la Facultatea IEEI Vineri, 4 iunie 2010: Corpul A al Universității Tehnice, Sala Pașilor Pierduți * Dezvelirea plăcii aniversare dedicată Centenarului Sâmbătă, 5 iunie 2010: Sediul facultății IEEI * Dezvelirea bustului Prof. Dragomir Hurmuzescu, Miercuri, 27 octombrie 2010: Facultatea IEEI, Sala „Dragomir Hurmuzescu” * Simpozionul științific studențesc ELStudIS 2010, Joi, 28 octombrie 2010: Aula Eminescu a Bibliotecii Centrale Universitare
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
absolvenților, Casa de cultură a studenților - Facultatea IEEI * Dezvelirea plăcii aniversare a Centenarului la Facultatea IEEI Vineri, 4 iunie 2010: Corpul A al Universității Tehnice, Sala Pașilor Pierduți * Dezvelirea plăcii aniversare dedicată Centenarului Sâmbătă, 5 iunie 2010: Sediul facultății IEEI * Dezvelirea bustului Prof. Dragomir Hurmuzescu, Miercuri, 27 octombrie 2010: Facultatea IEEI, Sala „Dragomir Hurmuzescu” * Simpozionul științific studențesc ELStudIS 2010, Joi, 28 octombrie 2010: Aula Eminescu a Bibliotecii Centrale Universitare * Ceremonia de aniversare a Centenarului și deschiderea conferinței EPE 2010 și a
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
2010: Aula Eminescu a Bibliotecii Centrale Universitare * Ceremonia de aniversare a Centenarului și deschiderea conferinței EPE 2010 și a simpozionului IEEI 2010 * Conferință de presă dedicată aniversării Centenarului * Lansare monografiei facultății (3 volume) Joi, 28 octombrie 2010: Sediul facultății IEEI * Dezvelirea busturilor profesorilor universitari Ștefan Procopiu, Cezar Parteni Antoni și Mircea Volanschi * A 6-a ediție a “International Conference on Electrical and Power Engineering, EPE 2010” * A 3-a ediție a “International Symposium on the History of Electrical Engineering”, IEEI 2010
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Romanelli. Pe soclul acestui monument sunt așezate figurile a patru dintre colaboratorii marelui voevod: C. Negri, M. Kogălniceanu, N. Crețulescu și general Florescu. Piața pe care acest monument o decorează e locul unde, la 1859, s-a jucat hora Unirii. Dezvelirea statuei, a avut loc, cu mare fast, în Mai 1912. Pag. 69. Casa Cantacuzino-Pașcanu. Transformate, aceste case au devenit mai târziu proprietatea statului și au fost ocupate de serviciile Administrației financiare. Pag. 70. Iașul vechi. Ulița Goliei (astăzi, strada Cuza-Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
profesorul Petru Ir. Pogângeanu. Ani de zile au intrat și ieșit pe aceeasi ușa, au urcat și coborât spirală aceleiași scări și și-au început zilele de lucru salutându-se cu respectul ce și-l purtau unul altuia. Cu prilejul dezvelirii plăcii memoriale (5 mai 1991), profesorul Petru Ir. Pogângeanu, cucerit de măiestria cu care Lucian Blaga știa să cultive antinomia vectoriala a celor două verbe - a spune și a tăcea atrage atenția participanților cu precizarea: „a spune, vorbi, grâi, rosti
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
facultate serioasă, făcută la zi, nu din ăla cu examenele date prin telefon. Oricum, ca prieten, am să-ți țin pumnii. Mai bine mi i-ai împrumuta, să am patru pumni, la o adică, rîde Graur cu același gest de dezvelire a întregii danturi. Păcat că n-ai trecut pe la noi prin birou să vezi, schimbă el vorba, ai stîrnit o adevărată furie: nu se discută decît de tensiuni de zonă și ecuații de curgere la filamentele de douăzeci. Zău?! mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]