772 matches
-
rival (...). Cu toată această transgresiune din partea omului, Dumnezeu rămâne fidel iubirii sale”. Acest lucru îl va afirma în mod constant și confesorul în celebrarea reconcilierii sacramentale, mai ales în momentul când va fi implicat în mod concret într-un raport dialogic cu penitentul, în fața căruia, el este chemat să mărturisească milostivirea divină. 2. Celebrarea sacramentului reconcilierii și dialogul dintre penitent și confesor Dacă, pe de o parte, sacramentul reconcilierii este întâlnirea mântuitoare între Dumnezeu și om, pe de altă parte, celebrarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să-respecte asimetria relației, care nu este și nici nu trebuie să fie una între egali; c) să se evite atitudinile de prietenie; d) chiar dacă relația are și o încărcătură afectivă, aceasta nu trebuie să fie dominantă și să conducă procesul dialogic; e) relația care se naște în cadrul sacramentului se termină odată cu încheierea momentului sacramental și nu mai continuă în afara acestuia, cel puțin nu în aceeași formă; f) confesorul va cultiva față de penitent empatie, acceptare necondiționată, privire pozitivă, autenticitate, congruență, coerență, etc.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
niciunuia dintre ei, dar pe care, fie confesorul, fie penitentul, le-au integrat într-o manieră negativă. Acest fapt poate bloca crearea unui dialog sau îl poate altera, mai ales prin deficit de încredere sau de speranță. În derularea procesului dialogic nu se poate nega influența propriei subiectivități a confesorului. Acest lucru face ca dialogul penitențial să apară ca un „dialog între două subiectivități”, a penitentului și a confesorului. În acest sens, confesorul va fi ajutat de conștiința că, pe tot
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
parcursul celebrării sacramentului reconcilierii, nu este el protagonistul, ci însuși Dumnezeu. Cu toate că „dimensiunea umană a preotului, cu calitățile și cu defectele sale (...), are o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”, prezența Duhului Sfânt face ca întreg procesul dialogic să fie condus conform planului divin de sfințire și de mântuire a omului. Cuvintele pe care confesorul le va rosti, vor fi inspirate de Dumnezeu și astfel vor deveni un instrument de purificare și de sfințire în viața penitentului. Nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sa în acel moment” și în fața căruia trebuie să devină din nou un canal prin care Dumnezeu își comunică iubirea sa. În orice sacrament preotul celebrant este un canal al lui Dumnezeu, însă, spre deosebire de celelalte sacramente, în sacramentul reconcilierii, procesul dialogic denotă un caracter mult mai creativ, nefiind legat doar de ritual. Prin aceasta, confesorului i se recunoaște un mod original de intervenție maieutică. El nu este chemat să fie în acest dialog doar maestru de morală, ci și un „maestru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îndreptate către intimitatea individului și previziunea reinserării păcătosului căit în contextul socio-ambiental, între percepția intuitivă a situațiilor de har care îl cuprinde pe penitent și planul global al lui Dumnezeu trasat în proiectul său de viață creștină”. Deși complexitatea raportului dialogic este destul de vastă, esența momentului nu trebuie ignorată. Aceasta se structurează în jurul ideii că întâlnirea și relația dintre confesor și penitent urmărește menținerea unui caracter mântuitor și sfințitor, prin intermediul căruia penitentul să fie iluminat în diferitele aspecte ale vieții sale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vieții sale și introdus în misterul lui Dumnezeu, cel care este veșnic, plin de milostivire și iertător. Rolul confesorului și atribuțiile penitentului se conturează doar cu intenția de a împlini un astfel de deziderat, ambii fiind importanți în derularea procesului dialogic, care este construit pe baza unui limbaj atât verbal, cât și nonverbal. Din acest punct de vedere, dacă mărturisirea păcatelor apelează la un capital de semne, care reprezintă expresivitatea umană, atunci refuzarea apropierii de sacramentul reconcilierii este privită ca un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
i l-ar putea oferi în cadrul celebrării reconcilierii sacramentale. Dacă dialogul este orientat spre transformarea interioară a penitentului, atunci se deschide și posibilitatea ca penitentul să primească o educație morală și chiar o educație la credință, fapt pentru care procesul dialogic îmbracă un caracter pedagogic sau educativ. Conștiința penitentului poate fi educată atât în vederea formării unei înțelegeri corecte a vinei și a păcatului, cât și în vederea formării unei propuneri profunde de a nu mai păcătui, fapt pentru care același proces dialogic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic îmbracă un caracter pedagogic sau educativ. Conștiința penitentului poate fi educată atât în vederea formării unei înțelegeri corecte a vinei și a păcatului, cât și în vederea formării unei propuneri profunde de a nu mai păcătui, fapt pentru care același proces dialogic urmărește și progresul spiritual al penitentului. Codul de Drept Canonic, prin can. 988, §1, cere ca penitentul să își mărturisească toate păcatele grave „după specia și numărul lor”. Acest lucru poate constitui un motiv just pentru ca preotul confesor să intre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitențial. Aceasta se poate realiza doar dacă există și o atitudine plină de răbdare. 2.6 Conținutul dialogului Conținutul dialogului se construiește în general în jurul a două elemente de referință: cuvântul lui Dumnezeu și răspunsul omului. De fapt, întregul proces dialogic dintre Dumnezeu și om este orientat de aceste două dimensiuni. Pe același model se formează și structura fundamentală a dinamicii vieții creștine, iar forma de celebrare a sacramentului propusă de Ritualul Penitenței urmărește aceeași logică și aceeași dinamică. Fiind fidel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceasta i le oferă. El are astfel șansa de a apela în dialogul creat și la alte teme ale vieții de credință pe care însuși momentul respectiv le-ar considera necesare. 2.6.3 Alte teme ale dialogului În cadrul procesului dialogic dintre confesor și penitent, pot fi abordate anumite teme folositoare, care să se dezvolte în mod intenționat spre ajutorul și sfințirea penitentului. Ele sunt indicate atât de exigențele sale spirituale cât și de cerințele pe care însuși Dumnezeu le formulează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
evita păcatul de moarte, arată că are „o mentalitate de sclav” și că nu se va putea bucura niciodată de libertate, pentru că Evanghelia încă nu a devenit modul său autentic de a trăi. În acest sens, confesorul va conduce procesul dialogic cu intenția de a-i arăta penitentului că este necesar să persevereze în căutarea înțelegerii mai profunde a vieții sale religioase și morale spre împlinirea voinței divine. În al doilea rând, confesorul poate să îl ajute pe penitent să înțeleagă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața credinciosului singular și viața comunității din care face parte este din ce în ce mai mult aprofundată și subliniată astăzi. Comunitatea și credinciosul se intercondiționează atât în drumul spre sfințenie, cât și în momentele de infidelitate față de Dumnezeu. În afară de temele menționate, atenția procesului dialogic poate fi orientată și spre alte aspecte, în funcție de starea, necesitățile și intențiile penitentului în raport cu cuvântul lui Dumnezeu. Este necesar însă ca, prin acest dialog, să nu se divagheze, prin modalitate și tematică, spre zone în care se poate greși. 2
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei forme propuse, deși prima și a doua formă subliniază mai mult acest aspect, al dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
itinerariul propus de indicațiile din Ritual. El se derulează însă și în funcție de alți factori, în special de mărturisirea și dispoziția penitentului, fiind fidel unui criteriu clar de referință: iertarea și sfințirea omului spre lauda lui Dumnezeu. Conform structurii Ritualului, procesul dialogic respectă parcursul următor: 3.1.1 Primirea penitentului Penitentul este primit de către confesor într-un mod particular: „cu iubire frățească”. Această atitudine poate fi însoțită și de un salut amabil, dar Ritualul indică faptul că acesta se face doar dacă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
moment, Ritualul Penitenței propune 12 texte diferite, din care să se poată alege unul, în funcție de inspirație și de moment, cu scopul de a favoriza obiectivele pe care sacramentul și le propune. Ascultând cuvântul Domnului, conștiința penitentului intră într-un proces dialogic cu mesajul lui Dumnezeu, care i se adresează în mod personal, în acel moment și loc precis. El se așază în fața unei judecăți din partea lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu o exprimă prin intermediul Bisericii, în speță, a confesorului care celebrează sacramentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumite acte de caritate față de aproapele, prin aceasta menținându-și funcția sa regească. Prin urmare, pocăința nu este un act izolat, ci este împlinit în comuniune cu Biserica și pentru binele acesteia. Dar pentru că totul se desfășoară într-un proces dialogic, penitentul are dreptul de a accepta sau de a respinge pocăința propusă, numai din motive pertinente. Acceptând pocăința, penitentul recunoaște și laudă dreptatea divină, exprimând de fapt o mărturie și o recunoaștere a lui Dumnezeu. În urma dialogului, penitentul trebuie să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod concret la persoana penitentului, prin pronumele „te” („Eu te dezleg...”), recunoscând prin aceasta realitatea persoanei prezente, care tocmai s-a confesat înaintea sa. Dacă un „eu” recunoaște și intră într-un dialog cu un „tu”, se autentifică existența procesului dialogic între confesor și penitent și, mai mult decât atât, între Dumnezeu și ființa umană căită. Prin rostirea cuvântului „dezleg”, confesorul pronunță „un cuvânt eficient al iertării” și manifestă într-un mod eclezial iubirea milostivă și fidelă a lui Dumnezeu în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce promovează un adevărat proces dialogic, care se derulează pe tot parcursul celebrării sacramentului. Acesta are loc între confesor și penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doar în momentul mărturisirii individuale. Asemănarea apare abia în momentul mărturisirii păcatelor, când, din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un singur penitent, urmărindu-se în acest caz aceeași structură a procesului dialogic ca cea prezentă în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Scopul principal al acestei Forme B este accentuarea conștiinței comunitare cu privire la faptul că atât starea de păcat cât și viața de sfințenie a unui singur
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este implicată și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul dialogic se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul dialogic se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între penitent și confesor, așa cum a fost prezent și în Forma A de celebrare. Nu se ignoră nici faptul că, în timp ce participă la această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu, în care sunt implicați practic patru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu, în care sunt implicați practic patru „actori”: penitentul, confesorul, comunitatea și Dumnezeu. 3.2.1 Ritul inițial În această formă de celebrare, ritul inițial are scopul de a conștientiza credincioșii adunați că formează o comunitate, că toți sunt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]