635 matches
-
perspectiva rămîne totuși una pur estetică, fără spiritualismul etnic(ist) al celor de la Gîndirea: „Poporul nostru este dintre cele mai înclinate să accepte și să creeze în pictura abstractă. Cele mai multe scoarțe, în Moldova și Basarabia mai ales, trădează predilecția și dibăcia artistului anonim în speculațiile de armonizare a culorilor și a formelor pure. Avem deci pentru înțelegerea artei noi un punct de reper și de plecare specific național”. Ideea va fi reluată și dezvoltată în articolul programatic „Modernism și tradiție“, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o dată, rar, s-a dumirit. — Da, a fost foarte frumos. Au început să urce scara cu grijă prin beznă, fiind atenți pe unde calcă. Gaston, obișnuit cu scara, a reușit s-o urce cu dexteritatea unei maimuțe, manevrându-și cu dibăcie picioarele lungi. A ajuns primul pe punte și a privit în jos la cei doi, cu fața lui lungă. — Frumoasă! Voia să spună, probabil, că Tomoe e frumoasă și i-a oferit mâna cu familiaritate. Tomoe, scârbită, nu a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
la fereastră, în yukata, privind cerul. — Gas-san. — Da. S-a sculat și Takamori și și-a aprins o țigară. Vârful se vedea, roșiatic, în întuneric. Domnea o liniște deplină. Takamori știa că se gândește la Napoleon, așa că a evitat cu dibăcie să aducă vorba. — Sunt foarte frumoase stelele, nu-i așa, Gaston? — Da. — Îți place să le privești, nu? — Da. Puzderii de stele sclipeau puternic pe cerul întunecat. Takamori nu mai cunoscuse altă ființă omenească atât de naturală și pură cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
atît de departe), dar pare fericită, iar eu l-am crezut pe socrul meu cînd am vorbit la telefon. S-a terminat totul și să sperăm că ea nu va ști niciodată ce s-a petrecut În realitate. Schimb cu dibăcie subiectul și continuăm să sporovăim pînă sîntem gata de plecare. Acum, că Linda s-a relaxat și părem a fi găsit o cale de ieșire din impas, Îmi dau seama cîtă plăcere mi-a făcut să luăm prînzul Împreună. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vor răul? - l-am Întrebat pe Enkim. - Nu știu, dar ia uite ce au În mâini! I-am privit și am priceput deîndată. Țineau În mâna slabă - mâna stângă o să-i spui tu odată și odată, după ce vei fi căpătat dibăcia de a rosti vorbe care nu mai seamănă cu ceea ce denumesc - țineau În mâna slabă, așadar, o creangă lungă, netedă și lucioasă, Îndoită de o frânghie subțire care era prinsă de capetele crengii. În mâna tare țineau un snop de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
se smulse dintre dinții mei. Sângele prinse a-i curge din beregată, Împroșcându-mi fața, dar blestematul reușise să-mi treacă un braț pe după gât, În timp ce cu celălalt mă apăsa pe bărbie, gata-gata să-mi dezghioace căpățâna. Știam eu o dibăcie care mă scosese de multe ori din Încurcătură, Încă din copilărie, când trebuise să mă bat cu băieții mai mari care se luau de mine pentru că eram mut. Mi-am repezit degetele groase În subsuorile lui Scept, sus Între coaste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o misiune la Moscova. Și aceștia Îl sunau la telefon. Existau Însă și prietenii sexuale, precum și confidențe intime. Acasă, În spatele canapelei largi din piele neagră de pe care vorbea la telefon, se găsea un panou electric pe care‑l folosea cu dibăcie. Eu, unul, nu l‑aș fi putut opera. Nu aveam Înclinații spre tehnica Înaltă. Dar Ravelstein, cu toate că mâinile Îi erau șovăielnice, controla toate aceste instrumente ca un Prospero. În orice caz, acum nu mai trebuia să‑și facă probleme În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cuțit mare cu lamă rulantă. Feliile erau Înmânate pe farfurii de carton. Rosamund și cu mine Înfulecam sandvișuri preparate de Ravelstein cu mâini nervoase și tremurânde În acompaniamentul chiotelor de veselie. La sosirea băuturilor asistam la o demonstrație de extraordinară dibăcie, de parcă s‑ar fi oprit În mijlocul unui mers pe sârmă În timp ce balansa În mâini o tavă cu pahare umplute vârf. În clipele acelea nu te‑ai fi Încumetat să faci haz. Telefonul mobil se ivea tot timpul din buzunarul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lui rămășițe de om civilizat, dar ajunse la concluzia că părea greu să reușească așezat fiind în acel fotoliu, văzând cum se învârtesc elicele, auzind cum huruie motoarele și conștient că se află la trei mii de metri altitudine grație dibăciei omenești și a progreselor tehnicii. Observă cu atenție rabla de avion, îi socoti vârsta și ajunse la concluzia că ar trebui să-i aducă mulțumiri și lui Dumnezeu. Huruitul își schimbă ritmul, botul i se ridică puțin și în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fascinația a rămas săditătă în sufletul elevului Afloarei Marian. Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor, câte o fărâmă din el, pentru ca noi, cei care-i vedem lucrările, să fim mai blânzi, mai buni. Atingând cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
ciorbă cu perișoare. O pregătise pe lângă preparatele din carnea de porc pentru masa de Crăciun. Încă mai era caldă. Sătui de sarmale, au preferat să mănânce o ciorbă acrită cu borș de casă pe care Gheorghe îl făcea cu multă dibăcie, din tărâțe de grâu și pregătiseră o friptură de pasăre cu piure de carofi și murături, o masă mai ușoară pentru a doua zi de Crăciun. Petre, care nu mâncase acasă pentru că nu avusese chef, cu gândul la Frusina, se
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
are În urmă câteva decenii de gazetărie profesionistă, deci, un condei exersat și simte nevoia să satisfacă fără dificultate dictonul latin : Să nu treacă nici o zi fără să tragi o linie (traducere liberă). Așadar, un fenomen de prolificitate, scriitorul având dibăcia de a-și Împărți foarte inspirat timpul Între masa de scris, vânătoare și pescuit. Păstrând proporțiile, exemplul emblematic este Sadoveanu. Așa cum am constatat și altădată, distanța dintre publicistică și proza de ficțiune este destul de mică la autorul vasluian, adept al
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
-le miezul, cu o ușurință de nedescris, iar, de acolo, ca un vultur, aflat veșnic la mare Înălțime, caută, și tot caută, și dacă nu cumva mai caută și acum, adevărul. Marele adevăr, care, de regulă, se ascunde, cu atâta dibăcie, dincolo de putința omului de a-l depista și cuceri. Îl căuta, parcă, și acum, urcând spre vârfușorul dealului, pe care se găsea casa frumoasei Aura Cernat. De dincolo de portiță, ea, sâsâi, precum un șerpișor: el, surprins, Întoarse capul. Aici. Eu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
i se deschideau larg, larg de tot, ba, i se și lăbărțau, În cele mai multe cazuri, Încât, examinatul era, În final, mereu și mereu, primul! La rândul lor, medicul chirurg și profesoara de chimie răsplăteau, cu plicuri destul de groase, și cu dibăcie plasate, premieratul fiului. Cum, de altfel, și lor, li se aducea, la fel de multe și de grosuțe plicuri, de către părinți ai celor care treceau prin mâna eminentei profesoare de chimie, ori, de către cine se considera că este mai În măsură s-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
în galeria prozatorilor contemporani. Și-a câștigat cititorii și Tainicele cărări ale iubirii criticii prin rigurozitatea cu care-și construiește cărțile, cu stilul deja format și cu ineditul subiectelor alese. O carte stenică, plină de învățăminte strecurate subliminal, cu multă dibăcie. O carte care relaxează, tămăduiește. Cezarina ADAMESCU Tainicele cărări ale iubirii În dimineața aceea, Iustin Dobrescu își simțea sufletul cotropit de stări confuze cărora nu reușea să le pătrundă cauzele și, cum somnul își cam luase tălpășița, primul său gând
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
tăcea la sfîrșit, un fel de căldură interioară îl inunda pe cel care condusese dis cuția pînă la tăcerea finală a lui Victor. Prin tăcerile sale Victor atribuia de fapt cîte un premiu amical, și o făcea cu o anumită dibăcie. abținîndu-se să contrazică sau să descalifice pe cineva, cînd era clar că o putea face fără niciun efort, Victor se arăta de fapt extrem de generos și, în felul acesta, superioritatea lui devenea și mai evidentă. Cu un simț al echității
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ci de iscusința cercetării neîncetate a realității, fără a privilegia propriul sine și, în mod deosebit, propriile angoase și frici. Mărturia Sf. Paul, «în picioare, în mijlocul Areopagului», nu dă dovadă doar de o mare forță, ci și de o rară dibăcie, iar această dibăcie nu este valabilă doar pentru «atenienii» din toate timpurile, ci și pentru ucenicii care încearcă să intre «în adevăr», acceptând să fie cernuți întru «veritate». Primul aspect pe care-l subliniază apostolul Paul în Areopag este această
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cercetării neîncetate a realității, fără a privilegia propriul sine și, în mod deosebit, propriile angoase și frici. Mărturia Sf. Paul, «în picioare, în mijlocul Areopagului», nu dă dovadă doar de o mare forță, ci și de o rară dibăcie, iar această dibăcie nu este valabilă doar pentru «atenienii» din toate timpurile, ci și pentru ucenicii care încearcă să intre «în adevăr», acceptând să fie cernuți întru «veritate». Primul aspect pe care-l subliniază apostolul Paul în Areopag este această constatate: «Din tot
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de un ritm al schimbării în fața căruia este greu să ții pasul, este nevoie, mai degrabă, de o reformatare decât de o reformă. Între acești doi termeni - unul antic, iar unul post-modern - se află termenul, prietenos și modest, plăsmuit cu dibăcie de Ioan al XXIII-lea: aggiornamento (actualizare). Actualizarea voită și promovată de Conciliul Vatican al II-lea nu se identifică cu stilul tradițional al «reformei». Ideea de reformă presupune, de obicei, ideea recuperării și a restaurării unui elan al trecutului
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
care ne-ar putea constrânge să-i ținem în viață cu orice preț și uneori în mod patetic, ci ca un patrimoniu pe care trebuie să-l admitem cu gratitudine și pe care trebuie să-l administrăm cu inteligență și dibăcie. Ar fi bine să începem să ne gândim în termeni de «carismă regenerabilă», pentru a nu cădea în ispita de a reanima în mod artificial carismele care și-au trăit viața și nu mai au un impact profetic asupra istoriei
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
iar Kemi cu Magi să nu strice tandemul. Diriginta nu le-a spus nimic nu mai ținea cont de toate amănuntele. Își descoperise talente ascunse de epigramist, dar ca în orice lucru în viață, exista concurența. Vasilică îl admira pentru dibăcia cu care găsea rimele la epigrame. Nu știa cât de bune erau însă într-o zi starea din recreație se prelungise nepermis în timpul orei și a început să se dueleze în direct cu un adversar care îi dădea de furcă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
fl orbi. Sandu a crezut c-o omoară și s-a aruncat între ei: - Las-o! a strigat, c-o mai iubea încă. Las-o! Bozoncea a dat să-l lovească și pe el, dar șutul s-a ferit cu dibăcie și 1-a potolit. Piele a cărat-o pe Didina în casă și-a gonit lumea strânsă pe la porți: - Hai, ușcheală, fiecare la casa lui, că nu-i panoramă! Și-a poruncit lăutarilor să cânte mai departe. Țiganii nu mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o anumită motivație, ele traduc o voință de constrângere brutală, lovind orbește, în afara obiectivului urmărit, efectele lor fiind neînțelese și fără sens. Teroriștii sunt puțini ca număr, dar ei sunt în mod special pregătiți să folosească și să exploateze cu dibăcie punctele nevralgice ale societății, ei au avantajul inițiativei și al anonimatului. Ceea ce pare surprinzător în lumea de astăzi, atât de bine dotată, totuși, cu mijloace de tot felul, este faptul că o mână relativ redusă de asemenea indivizi și grupări
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
grăbită către alte zări, minată de proiecte necunoscute mie. Nenorocirea e că pe mine întîmplarea m-a lăsat într-o stare de adâncă tulburare. Potrivit logicii introiecti-ve descrise mai sus furasem cu nerușinare, cu sânge rece și cu o remarcabilă dibăcie o sticluță de condimente. Totul pleda pentru asta: eram român, venisem în aceeași echipă la Frankfurt, eram uniți, autoarea găinăriei și eu, prin festivalul cărții și, în plus, eram amândoi directori de editură. Mai locuiam și în același oraș. "Dar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să-și stăpânească pofta de bani”945 , pretinzând a-i fi lui Andreuccio soră vitregă. Dovedește o imaginație bogată, dar și o forță persuasivă, văzându-și realizat visul. Este o donna demonicata malefică în intențiile ei, pe care reușește cu dibăcie să le materializeze, dar pierde din valențele pozitive pe care le dobândeau alte personaje din aceeași tipologie, datorită rapacității de care dă dovadă, urmărind doar finalitatea îmbogățirii personale, abuzând de încrederea și credulitatea celorlalți. Orgoliul și minciuna sunt alte păcate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]