4,059 matches
-
History -, vorbește de rolul codificării, al derivației sinonimice și, mai ales, al dandismului ca elemente stilistice. Cartea aceasta, în care istoricul literar apărea complet reînnoit, a avut un ecou mult mai scăzut decât celelalte: autorul era deja clasat, iar utilitatea didactică era aproape nulă într-un învățământ tributar tematismului. Monografia Cercul Literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane (2000), semnată împreună cu Klaus Heitmann, care însă a mărturisit public că nu a avut nici un rol în elaborarea lucrării, poartă subtitlul
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
cum laude, a suscitat chiar de la publicare, un viu interes. Fiind considerată de importanță europeană, că singura lucrare monografica dedicată acestui subiect, i-au fost consacrate numeroase recenzii în reviste de specialitate atât românești, cât și străine. Pe langă activitatea didactica de o viață, C. a avut o arie largă de preocupări, de la istoria limbii franceze până la literatura comparată, cercetată mai ales sub unghiul relațiilor culturale româno-franceze, în toate perioadele de dezvoltare ale literaturii franceze, cu ale cărei coordonate C. era
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
ele acoperă precepte biblice și fraze înțelepte pe tema indicată de titlu, drept confirmare a poziției Înțeleptului. Așa cum e conceput de C., Divanul e mult mai complex ca problematică și concepție, evident laică, decât alte cărți din aceeași clasă a didacticii morale despre înfrânarea instinctelor, spre dobândirea unei vieți echilibrate. La nivelul cel mai general al discursului, textul configurează o teorie a fericirii omului, ceea ce l-ar plasa în terenul eudemonologiei de nuanță creștină, dar nu numai. Cele două personaje, a
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
narațiunii / 25 1.1. Intermediere și Point of View / 32 1.2. Intermedierea și persoana naratorului / 35 2. Gradul zero al intermedierii: rezumat, titlu de capitol, schiță / 51 2.1. Rezumatul: povestire fără narator / 52 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii / 58 2.3. Gradul zero al intermedierii în Caietele lui Henry James / 62 2.4. Titlurile de capitol rezumative / 72 2.5. Addenda și excurs: schimbarea timpului verbal în povestirile ilustrate / 81 3. O nouă abordare a definiției situațiilor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
desigur, cele care indică orientarea temporală a unui personaj-reflector.). Totuși, forma persoanei întîi singular este întotdeauna exclusă din acest gen de rezumat, pentru că folosirea sa ar predispune la un anumit mod de configurare a intermedierii. 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii Analiza în paralel a unui rezumat și a unei repovestiri a unui roman sau a unei nuvele clarifică esența narațiunii ca gen literar. Putem începe prin compararea rezumatelor și a repovestirilor unei anumite opere ficționale care pot fi găsite
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
deictice, 149-150, 255, 157-158, 273, 277, 293-295 reflectorizare a deicticelor spațiale, 294 depersonalizarea personalizarea procesului narativ, 340, 342 deviație, teoria deviației, 31-31, 62, 108-109, 120, 128, 183, 270 dialog, proporție, 116-117, 279 narațiune dialogată, 310 scenă dramatizată, 88, 113, 116, didactica literaturii, 58 diegesis, v. mimesis diferența dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia, 133-134, 136, 156-157 dinamica alternanței formelor narative, v. dinamică narativă dinamică narativă, 116, 120, 125-127 dinamizare a situației narative, 30, 86, 109 și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
480 pag. (ediție bilingvă) • Regele Lear, Shakespeare, 288 pag. (ediție bilingvă) • Sonete,Dante, 96 pag. (ediție bilingvă) • Femeia omorîtă cu blîndețea, Thomas Heywood, 184 pag. (ediție bilingvă) • Ducesa de Amalfi, John Webster, 264 pag., 238.000 lei (ediție bilingvă) Colecția DIDACTICA. CURSUS • Britain. Past and Present, Remus Bejan, 328 pag. • Economie generală, Tiberiu Brăilean, 200 pag. • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu, 116 pag. • Everyday Topics, Gheorghe Stan, 200 pag. • Geografia mediului, Irina Ungureanu, 124 pag. • Introduction to Linguistics (vol. I
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii Corcuff Philippe, Noile sociologii. Construcții ale realității sociale Ștefan Boncu, Procese interpersonale Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate Philippe Breton, Manipularea cuvîntului Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferandez, Teoria proceselor de comunicare Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Izabela Nicoleta Dinu, Paradigma Rousseau și educația contemporană Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2007 • Apărut: 2007 • Format 1/16 (54 × 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
b) Tipuri de exerciții 247 c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilor 247 d) Cerințe și condiții În utilizarea exercițiului 249 2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling) 252 3. Metoda proiectelor (project method) 253 a) Conceptul de „proiect” În didactica modernă 253 b) Potențialul pedagogic al proiectului 255 c) Tipologia proiectelor 256 d) Organizarea și conducerea proiectelor 257 4. Metoda lucrărilor practice 258 C. Metode de simulare (bazate pe acțiunea fictivă) 261 1. Metoda jocurilor (metodica ludică sau Învățarea prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
putut cuprinde Întregul arsenal existent al metodelor general valabile În predarea tuturor disciplinelor. Și cu atât mai puțin am putut să ne ocupăm de metodele speciale utilizate cu precădere În predarea artelor plastice, muzicii, educației fizice etc. Acestea fac obiectul didacticilor de specialitate. În general, am căutat să aducem În atenție acele metode care favorizează mai mult „Întâlnirea” elevului cu materia de studiat, apropierea lui de cunoștințele de asimilat, care stimulează activismul și constructivismul intelectual al acestuia. Sau să facem loc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
real a acestui potențial, Întrebarea se pune astfel: cum anume ar trebui să fie definit obiectivul respectiv, astfel Încât să sugereze, totodată, și cât mai exact posibil, tehnica cea mai convenabilă și mai eficientă de convertire a lui În acțiune? Spre deosebire de didactica tradițională, care obișnuia să definească obiectivele prin verbe de genul: „a ști”, „a cunoaște”, „a Înțelege”, „a sesiza”, „aaprecia”, „a crede” etc., ceea ce reprezintă enunțuri prea generale 1, prea vagi și susceptibile de interpretări subiective, desemnând acțiuni greu observabile și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor privilegiată de aplicabilitate și să găsească o alternativă metodologică optimală. d) Studiul metodologiei instruirii și educației, departe de a se mai situa la periferia preocupărilor teoretice și cu atât mai puțin a celor practice, reprezintă un capitol fundamental În didactica modernă, În științele educației, În general. Și dacă multă vreme cultul metodei avea să Însemne pentru unii un indiciu al absenței gândirii, al lipsei de idei, astăzi, disprețuirea metodei este apreciată ca un semn al unei nejustificate lenevii a gândirii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să impună nici un fel de rețetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor ori extremismul metodic, absolutizarea sau negarea unora sau altora ca și conservatorismul educatorilor sau rutina excesivă, indiferența etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a calității Învățământului. Didactica modernă nu se opune În nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și reconsiderare În spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și modernizarea metodologiei Învățământului de toate gradele. În fond, creația, În materie de metodologie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
secolul al XIX-lea, odată cu accentuarea instruirii În domeniul științelor naturii și a orientării spre un Învățământ explicativ, Își găsesc o totmai largă aplicabilitate așa-numitele metode obiective sau intuitive, fundamentate pe principiul intuiției, elaborat la vremea lor de clasicii didacticii J.A. Comenius și I.H. Pestalozzi, iar către sfârșitul aceluiași secol și Începutul secolului XX se introductreptat și unele metode de aplicare a cunoștințelor. Capătă importanță exercițiile (după model sau după instrucțiuni date dinainte), ca și activitățile practice, axate,totuși
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Între alte posibilități de predare/Învățare; fiecare este o nouă Încercare de a găsi o cale În acest univers al acțiunii și al creației pedagogice; fiecare metodă reprezintă doar un element al uneistrategii pedagogice mai cuprinzătoare. „Se pare că greșeala didacticii tradiționale - susține Gilbert Leroy - constă nu În faptul că se recurge la Învățământul ex cathedra, ci În extinderea aplicării lui la toate activitățile școlare, admițând că această tehnică poate atinge toate obiectivele.” (1974, p. 84) Învățământul tradițional este criticat tocmai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
atinge toate obiectivele.” (1974, p. 84) Învățământul tradițional este criticat tocmai pentru că a recurs mult prea mult la metode considerate În mod fals universale, transferându-le mecanic de la o disciplină la alta, de la un caz la altul; cum se spune - didactica veche a căutat să compenseze sărăcia metodelor prin universalitatea lor. Din acest punct de vedere sunt vii, și rămân mereu În actualitate cuvintele marelui pedagog american John Dewey, evocate de J. Bruner, potrivit căruia „dorința exorbitantă de a uniformiza procedeele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acea vreme, calul de lemn era folosit cu multă măiestrie pentru Învățarea călăriei (a Încălecării și luptei călare), astăzi Învățarea pe simulatoare tehnice se bucură de o mare trecere; - studiul individual (a doua metodă tradițională după comunicarea orală) În accepția didacticii moderne, ar urma să facă parte integrantă din „ziua de lucru” a elevului, fie că aceasta se petrece În incinta școlii sau acasă. Această metodă de studiu ar putea lua forme dintre cele mai variate (a se vedea studiul individual
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să pună formarea și dezvoltarea capacităților intelectual-acționale și a proceselor mintale ale elevului, Înaintea transmiterii și asimilării cunoștințelor, fără a nega, câtuși de puțin, importanța acestora din urmă. Și totodată să-și schimbe și orientarea metodologică. Așa se explică orientarea didacticii moderne În favoarea dezvoltării unei metodologii centrată pe elev. O metodologie care caută să Înlocuiască nefirescul metodologiilor nivelatoare, uniformizatoare și În locul acestora să promoveze metode pe măsura fiecărui individ, după trebuințele proprii și ritmul de Învățare propriu. Adică, o metodologie diferențiatoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale din grupul școlar) În contrast cu datele teoriei psihogenezei cunoașterii (tributară individualismului psihologic). Actualmente, evoluțiile amintite Își găsesc sprijin În abordările moderne din teoriile cunoașterii, comunicării și informației, din psihologia cognitivă și progresele didacticii. Consecința firească a acestei tendințe social-interacționiste este dezvoltarea unui nou mediu de Învățare social. Un mediu ce are să sporească ocaziile de interactivitate, să favorizeze Învățarea interactivă sau interdependentă, de grup, altul decât tradiționalul mediu de Învățare individuală. Acesta nu neapărat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cum sunt: expunerea, prelegerea, cursul magistral, conversația, lucrările practice etc.) valabile În predarea celor mai multe discipline și - metodele particulare sau speciale (restrânse la predarea unor discipline de Învățământ sau aplicabile pe anumite trepte ale instrucției și educației). De primele se ocupă didactica (metodologia) generală și didacticile (metodologiile) speciale, destinate științelor naturii, științelor socio-umane etc. Metodele speciale, proprii numai unor discipline, țin seama de natura cunoștințelor și specificul comportamentelor de Învățare corespunzătoare. Sunt metode caracteristice, de exemplu, predării matematicii, muzicii, artelor plastice, educației
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cursul magistral, conversația, lucrările practice etc.) valabile În predarea celor mai multe discipline și - metodele particulare sau speciale (restrânse la predarea unor discipline de Învățământ sau aplicabile pe anumite trepte ale instrucției și educației). De primele se ocupă didactica (metodologia) generală și didacticile (metodologiile) speciale, destinate științelor naturii, științelor socio-umane etc. Metodele speciale, proprii numai unor discipline, țin seama de natura cunoștințelor și specificul comportamentelor de Învățare corespunzătoare. Sunt metode caracteristice, de exemplu, predării matematicii, muzicii, artelor plastice, educației fizice etc. Didacticile speciale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și didacticile (metodologiile) speciale, destinate științelor naturii, științelor socio-umane etc. Metodele speciale, proprii numai unor discipline, țin seama de natura cunoștințelor și specificul comportamentelor de Învățare corespunzătoare. Sunt metode caracteristice, de exemplu, predării matematicii, muzicii, artelor plastice, educației fizice etc. Didacticile speciale destinate lor poartă amprenta acestei specificități. Metodele folosite cu precădere la nivelul anumitor trepte de instruire (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar) fac obiectul unor didactici speciale realizate după criteriul specificității procesului instructiv-educativ propriu fiecărei etape. Relevante sunt, astăzi, cercetările
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
corespunzătoare. Sunt metode caracteristice, de exemplu, predării matematicii, muzicii, artelor plastice, educației fizice etc. Didacticile speciale destinate lor poartă amprenta acestei specificități. Metodele folosite cu precădere la nivelul anumitor trepte de instruire (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar) fac obiectul unor didactici speciale realizate după criteriul specificității procesului instructiv-educativ propriu fiecărei etape. Relevante sunt, astăzi, cercetările legate de dezvoltarea unei didactici universitare. Foarte actuală și operantă a Început să devină clasificarea după criteriul organizării individuale/sociale a muncii. În acest sens distingem
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
amprenta acestei specificități. Metodele folosite cu precădere la nivelul anumitor trepte de instruire (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar) fac obiectul unor didactici speciale realizate după criteriul specificității procesului instructiv-educativ propriu fiecărei etape. Relevante sunt, astăzi, cercetările legate de dezvoltarea unei didactici universitare. Foarte actuală și operantă a Început să devină clasificarea după criteriul organizării individuale/sociale a muncii. În acest sens distingem: 1. Metode de activitate individuală (bazate pe mecanismele activității mintale individuale) divizate și ele În: a) libere; b) sub
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de influențare directă/indirectă, explicită/implicită specific instituțiilor școlare sau organizațiilor non-școlare, inclusiv familiei și mass-media, mai nou se face distincție Între metode formale și metode informale de instruire și educație. Una dintre cele mai obișnuite clasificări din lucrările de didactică și manualele de pedagogie din ultimele decenii, ia În considerație funcția fundamentală pe care diversele metode o Îndeplinesc În cadrul procesului de Învățământ, Împărțindu-le În două mari categorii: a) metode de predare și Învățare propriu-zise, ordonate și acestea, după obiectivul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]