1,232 matches
-
capitalismul de piață. În cea de-a treia fază, și cea mai recentă, de folosire a conceptului de sferă publică, aceste probleme îngemănate, caracteristice societăților moderne, sînt amplificate simultan, iar idealul sferei publice este pus în legătură cu instituirea serviciului public de difuziune, care se pare că are o afinitate electivă cu viața publică și că ar fi cea mai bună garanție pentru supraviețuirea acesteia în era capitalismului de consum organizat de stat. "Școala de la Westminster", cu Nicholas Garnham, Paddy Scannell și alți
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
la inventarea, detalierea și popularizarea acestei a treia versiuni a teoriei sferei publice. Printre contribuțiile cele mai influente se numără o serie de eseuri deschizătoare de drumuri ale lui Nicholas Garnham, care propun teza că dezbaterile privind politica în domeniul difuziunii fuseseră, pînă atunci, prea încorsetate în termenii dualismului stat/piață. Influențat în mod clar de Habermas (care, în mod curios, a ignorat modelul serviciului public de difuziune), Garnham pledează pentru un al treilea termen, "sfera publică", cu scopul analitic-empiric și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ale lui Nicholas Garnham, care propun teza că dezbaterile privind politica în domeniul difuziunii fuseseră, pînă atunci, prea încorsetate în termenii dualismului stat/piață. Influențat în mod clar de Habermas (care, în mod curios, a ignorat modelul serviciului public de difuziune), Garnham pledează pentru un al treilea termen, "sfera publică", cu scopul analitic-empiric și normativ de a identifica un "spațiu pentru o politică rațională și universalistă, distinctă atît de economie, cît și de stat". Garnham susține că cel mai bun garant
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
scopul analitic-empiric și normativ de a identifica un "spațiu pentru o politică rațională și universalistă, distinctă atît de economie, cît și de stat". Garnham susține că cel mai bun garant al unei astfel de politici este modelul serviciului public de difuziune, care este destinat să medieze și să contrabalanseze puterea de stat și pe aceea corporatistă, fiind capabil să facă aceasta pentru că nu are legături nici cu maximizarea puterii politice, nici cu maximizarea profitului. Deși Garnham recunoaște că practica actuală în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
medieze și să contrabalanseze puterea de stat și pe aceea corporatistă, fiind capabil să facă aceasta pentru că nu are legături nici cu maximizarea puterii politice, nici cu maximizarea profitului. Deși Garnham recunoaște că practica actuală în domeniul serviciului public de difuziune este o realizare imperfectă a idealului habermasian al unei sfere publice de cetățeni care deliberează, el este convins de superioritatea ei față de piață ca mijloc de a oferi cetățenilor, oricare ar fi averea sau localizarea lor geografică, acces egal la
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
unei game mai largi de gusturi ale publicului și nu numai a acelor gusturi care aduc cel mai mare profit 4 . Mass-media dominată de piață, insistă Garnham, reprezintă un inamic al vieții publice. În contrast puternic cu serviciul public de difuziune, mass-media dominată de piață restrînge limitele a ceea ce se poate spune public. Numărul întreprinderilor care controlează (sau influențează într-o mare măsură) producția și circulația informațiilor și a culturii este redus; relații inechitabile de putere apar între întreprinderile și culturile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
identitățile subordonate și periferice, iar aceste inegalități produse de piață măresc, la rîndul lor, inegalitățile sociale profunde pe care viitoarele schimbări tehnologice generate de piață în domeniul comunicării le vor adînci, cu siguranță dacă acele castele ale serviciului public de difuziune nu sînt protejate prin fonduri garantate, provenite din impozite. *** Propusa apărare a sferei publice prin mass-media ca servicii publice evidențiază corect limitele retoricii și ale practicilor de piață 5. Ea reprezintă, în plus, o contribuție importantă la clarificarea și amplificarea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
lui Garnham, ca de exemplu ignorarea apariției și dăinuirii controversei publice din sectorul dominat de piață al mass media tipărite sau audiovizuale sau întrebarea dacă "o politică rațională și universalistă" descria țelul intențional sau practica propriu-zisă ale serviciului public de difuziune, la apogeul său. Mă voi concentra, în schimb, asupra dificultăților enorme întîmpinate de serviciul public de audiovizual contemporan și, deci, asupra pericolului de a încerca să legăm soarta idealului sferei publice de o instituție suferindă. *** Există astăzi o criză pe
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
codificată din cadrul sistemelor de presă scrisă delimitate național (așa cum a arătat studiul lui Benedict Anderson despre capitalismul în presă și statele naționale)9. Pentru această metaforă a trebuit să se ducă, totuși, o luptă politică în perioada de început a difuziunii, așa cum s-a văzut nu numai din lupta globală a fascismului european și a comunismului sovietic de a folosi radioul și televiziunea pentru interesele statelor lor expansioniste, dar și din eforturile disperate ale primelor posturi publice de a justifica public
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
un stat democratic parlamentar în care mijloacele de comunicare electronice ar putea genera și susține viața publică într-un teritoriu dat. Faimosul document pregătit pentru Comitetul Crawford, în 1925, de John Reith, director general al BBC, a prezentat problema clar. Difuziunea publică, susținea Reith, ar trebui să funcționeze ca un serviciu național. Ar trebui să acționeze ca un mijloc puternic de unitate națională, să facă legătura între grupurile, regiunile și clasele societății civile prin intermediul transmiterii în direct a evenimentelor naționale, cum
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
orice evoluție, orice adaptare virtuală, legiferează în atemporal, plasează într-o realitate neschimbată Cetatea de mîine. Vis al limpezimii, al comuniunii, al efuziunii și al armoniei, mitul Vîrstei de aur se dovedește încă o dată a fi un vis al permanenței. Difuziunea, forța sa de atracție rămîn inseparabile de viziunea foarte profund, foarte intim trăită în multitudinea manifestărilor sale unui timp încremenit, solidificat, cristalizat... Lumea Vîrstei de aur este lumea ceasurilor oprite. DE LA REFUZ LA NOSTALGIE Bineînțeles, nu întâmplător, cele mai multe texte citate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
așteaptă mai ascultători să fie umpluți, cu atât sunt considerați elevi mai buni. În acest mod, educația se transformă într-un act de depozitare, în timpul căruia profesorul umple depozitele". (Freire, 2005, pp. 71-72) Educația ca narațiune, având un centru de difuziune a conținuturilor care deține autoritatea în cadrul scenariului educațional este privilegiată de situația prezentă; poate că profesorul nu mai ocupă poziția centrală, dar poziția ca atare s-a păstrat, schimbându-se doar ocupantul: echipa care a elaborat curriculumul, birocrația educațională și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
previzibile conduc la cursuri previzibile și, în general, la o experiență previzibilă în domeniul învățământului". (Ritzer, Mcdonaldizarea societății, 2010, p. 95) Previzibil este echivalent în acest context cu uniform. Uniformizarea caracterul previzibil a început cu învățământul superior pentru că forța de difuziune a acestuia este mult mai mare; dacă absolvenții reprezintă cópiile unui tipar, dacă sunt rezultatul unui "format" educațional (este o contradicție în termeni dintr-un anumit punct de vedere), atunci uniformitatea se difuzează în învățământul preuniversitar, în instituțiile, corporațiile, locurile
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
turism, ambele activități presupunând vizitarea catedralelor consumului". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 216) Iar televiziunea reprezintă unul dintre cele mai eficiente canale de publicitate pentru "catedralele consumului"; din acest punct de vedere, televiziunea reprezintă, în același timp, un canal de difuziune a ceea ce Gilles Lipovetski a numit "violența imaginilor fericirii consumiste" și care, demonstrează Judith Lozar, generează agresivitate într-o măsură mai mare decât violența mediatică: "Nu atât [...] imaginile violente îi incită la violență, cât distanța dintre realitate și ceea ce apare
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ajustarea postcapilară a fluxului tisular; stress-ul de forfecare (dyne.cm 2) la nivelul peretelui capilar este: Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate. La pacienții cu ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare este anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la nivel macroscopic dintre fluid și structură; cuplarea biochimică absorția unor substanțe (oxigen, lipide, medicamente etc) la nivel parietal urmată de transport, difuziune și kinetică. TeraGrid (NATIONAL SCIENCE FOUNDATION TeraGrid) Un proiect recent având drept scop simularea și vizualizarea sistemului arterial uman utilizează o abordare hibridă pentru CFD: ecuații 1-D pentru întregul sistem și ecuații 3D Navier-Stokes pentru ramificații și bifurcații. Se utilizează
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1.1. Evoluția semnificațiilor termenului de cultură / 15 1.2. Definiția culturii / 18 1.3. Manifestarea culturii la nivel global. Unitate și diferențiere culturală / 21 1.3.1. Universaliile culturale / 21 1.3.2. Inovația culturală / 25 1.3.3. Difuziunea culturală / 27 1.4. Cultura și structura socială / 38 Capitolul 2. Limba ca element al culturii și suport obiectiv al orientărilor valorice / 45 2.1. Importanța studierii elementelor culturii / 45 2.2. Specificul cultural al limbii române / 46 2.3
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
revistă principalele coordonate ale problematicii valorilor, pe care apoi le dezvoltă într-o frumoasă inflorescență. De la Donald Brown la Ritzer, lucrarea trece în revistă teorii majore ale culturii, ele însele o ilustrare a culturii contemporane. Întâlnim aici, de pildă, tabloul difuziunii culturale, foarte amplu relatat, care în sine este un excelent instrument pedagogic. Autorul invocă cu eleganță teoria decalajului cultural a lui Ogburn, care trimite la un alt palier explicativ, acela al teoriilor dependenței prin decalajul dintre aptitudini și formele sociale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pot varia de la o societate la alta, dar se pot schimba radical chiar în interiorul aceleiași societăți de-a lungul timpului. Cu fiecare generație și, uneori, în fiecare an, cele mai multe culturi se schimbă sau se extind prin intermediul proceselor de inovație și difuziune culturală. Procesul prin care o nouă idee sau un nou obiect sunt introduse într-o cultură se numește inovație. Inovația este importantă pentru sociologi, atât pentru faptul că aduce ceva nou în viața socială, care va avea anumite consecințe sociale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociale, interacțiunea socială și comunicarea interpersonală sunt influențe importante asupra comportării în adoptarea inovației. Teoria difuzării inovației a fost aplicată la subiecte foarte diferite: inovații ale fermierilor, practici de planificare familială, tehnologie medicală, inovarea politicilor etc.25. 1.3.3. Difuziunea culturală Cultura s-a schimbat pe măsură ce lumea a evoluat și a trecut de la o epocă istorică la alta, marile procese și transformări social-istorice punându-și amprenta într-un mod distinctiv asupra manifestării culturii. Comunicarea între culturi și între reprezentanții unor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tricouri cu familia Simpsons; adolescenți tailandezi dansează pe muzică techno; copiii americani colecționează jucării și accesorii japoneze (Hello Kitty); accesoriile etnice au devenit o modă în Statele Unite, iar artele marțiale asiatice au cucerit lumea 26. Aceste manifestări sunt efecte ale difuziunii culturale realizate prin intermediul globalizării. Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc.
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pe muzică techno; copiii americani colecționează jucării și accesorii japoneze (Hello Kitty); accesoriile etnice au devenit o modă în Statele Unite, iar artele marțiale asiatice au cucerit lumea 26. Aceste manifestări sunt efecte ale difuziunii culturale realizate prin intermediul globalizării. Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
copiii americani colecționează jucării și accesorii japoneze (Hello Kitty); accesoriile etnice au devenit o modă în Statele Unite, iar artele marțiale asiatice au cucerit lumea 26. Aceste manifestări sunt efecte ale difuziunii culturale realizate prin intermediul globalizării. Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite 27. Difuziunea transculturală este ușor de studiat, fiind un subiect ferit de controverse. De exemplu, despre agricultură se crede la nivel general că a fost transmisă prin difuziune culturală (eng., diffused) de undeva din Estul Mijlociu către toată Euroasia, cu 10.000
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite 27. Difuziunea transculturală este ușor de studiat, fiind un subiect ferit de controverse. De exemplu, despre agricultură se crede la nivel general că a fost transmisă prin difuziune culturală (eng., diffused) de undeva din Estul Mijlociu către toată Euroasia, cu 10.000 de ani în urmă, fiind adoptată de majoritatea culturilor preexistente. Alte exemple consacrate ale difuziunii fac referire la răspândirea carului de război și a prelucrării fierului
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]