1,091 matches
-
strategie diferită care constă în a privi lucrurile ca și cum ar fi nu numai nenumite, dar și de nenumit. Este semnificativ faptul că, în cel de-al doilea caz, Ponge nu mai vorbește de obiect, ci de „Lucru”261. Din această dihotomie rezultă atât tensiunile subterane ale scrisului său, cât și tendința de a concepe poemul ca pe o structură plurală, eterogenă, ca pe o sumă a variantelor sale, a meditațiilor care l-au generat, a autocomentariilor pe care le suscită 262
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Walter Siti insista asupra consecințelor enorme ale experimentului pasolinian din perspectiva evoluției ulterioare a poeziei. Dominația liricului este curmată prin intruziunea hibrizilor generici, de tipul poemului ideologico-autobiografic în proză, practicat mai cu seamă în volumul Lettere luterane din 1976. Aici dihotomia ideologie/pasiune (fără îndoială unul dintre elementele de maximă tensiune din creația autorului) se materializează într-o scriitură ce pare că urmărește să se confunde cu realitatea însăși. În fine, nu putem trece cu vederea „metoda” poetică a lui Elio
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
moment de grație, care nu se mai restrânge la teritoriul verosimilului, ci se situează în punctul de interferență al imaginației, emoției și gândirii, (...) experimentând complexitatea realului ca pe un continuum 283. Distincția dintre aceste două modalități discursive - deși depășește vechea dihotomie artă/non-artă - poate părea abuzivă întrucât se dovedește tributară unui concept destul de restrictiv de poezie. Însă, în practica poetică, Deidier nu rămâne, nici pe departe, prizonierul acestei viziuni simplificatoare, mizând mai curând pe „dialogul” genurilor, ca unică modalitate de a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
s pretend, atât de îndrăgit de Lewis Caroll (formule de tipul „ca și cum”, „dacă ne-am spune”, „putem să ne închipuim că” etc., pot fi descoperite pretutindeni în versurile poetului). Așadar, putem vorbi, în cazul său, despre o permanentă problematizare a dihotomiei implicite dintre „realitate” și „ficționalitate”, care, deși nu pare a exclude cu totul unele asumpții metafizice, sugerează totuși că Logosul celebrat de moderniști nu poate supraviețui decât sfărmat și risipit în diferențe. Esențial rămâne aici jocul aparențelor derizorii, spectacolul carnavalesc
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sau”. În lumina unor asemenea puncte de vedere, termenul de poezie metatranzitivă, pe care l-am propus, prezintă avantajul că - distanțându-se, în egală măsură, de referențialismul naiv, ca și de autoreferențialitea extremă - reușește să submineze prestigiul gândirii binare, convertind dihotomiile rigide în generoase rețele rizomatice unde termeni ca real, imaginar, posibil, virtual se pot - la rigoare - substitui unul altuia. Guvernată de logica intervalului, a spațiului liminar, poezia metatranzitivă manifestă - pe lângă preocuparea învederată pentru real - o evidentă aplecare către evidențierea dimensiunii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
multă vreme alta. De altfel, majoritatea pozițiilor teoretice trecute în revistă în prima secțiune a lucrării urmăresc, în fapt, să atragă atenția asupra subtilelor interferențe și infiltrări între componentele rețelei „real-imaginar-posibil-virtual”, conducându-ne spre concluzia că - din perspectiva timpului - anumite dihotomii își trădează caracterul tautologic, iar realul și poeticul - privite dintr-un unghi privilegiat de vedere - își revelează caracterul interșanjabil. Astfel, investigarea „arheologică” a conceptului de mimesis ne-a condus la concluzia că, încă din cultura Antichității grecești, crucială devine fuziunea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
metatranzitivă este ficțiune, precum jocul. Ea nu numai că tematizează - după cum am arătat - posibilitatea sau imposibilitatea reprezentării, ci simulează adeseori abandonarea acelor „cadre” ce ar marca distanța față de acțiuni sau comunicări reale. Am putea vorbi, în consecință, despre conservarea unei dihotomii implicite între realitate și ficționalitate, dar una strict funcțională, ce presupune excluderea asumpțiilor metafizice. Se dovedește mai puțin relevant, dintr-o atare perspectivă, dacă această ordine secundă reușește să instituie ființa și adevărul sau doar să le substituie prin simplul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
depășite, datate, ci - așa cum am mai remarcat - sunt redimensionate, cu ironie, într-un nesfârșit joc iluzionistic de oglinzi. Înclinăm mai curând către această abordare, întrucât poezia metatranzitivă se definește, înainte de orice, prin înclinația (deloc inocentă) către o multiplă sustragere din dihotomiile antrenate de binomul text/referință. În această ordine de idei, trebuie să reținem și afirmațiile Lindei Hutcheon care susținea că logica referentului și a reprezentării realiste rămâne crucială în postmodernism, dar nu întotdeauna și nu în mod necesar, în sensul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
recentă, acestea fiind impuse de către M. Weber; totuși, amploarea, deschiderea interdisciplinară și, mai ales, abordarea relației dintre piețe și organizații sunt caracteristici contemporane. În cele ce urmează vom considera concepția lui M. Granovetter asupra problematicii acțiune - instituții și, implicit asupra dihotomiei piețe - organizații, concepție care constituie o critică a abordărilor economice funcționaliste. Din perspectiva sociologiei economice, Granovetter explică cooperarea economică prin implicarea (sau imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action: The Problem of Embeddedness, este o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vreme și se mai practică în țările în care a dominat ideea că există o natură bărbătească și una femeiască. Cea dintâi se asociază cu rațiunea și autonomia, cea de-a doua, cu sensibilitatea și dependența. Feminismul a negat această dihotomie, cerând recunoașterea universalității raționalității, drepturilor și cetățeniei pentru ambele sexe. f. Postmodernismulxe "„postmodernism", alt aliat al feminismului, este însă mult mai greu de politizat. Prin caracteristicile sale, el nu se poate constitui într-un set de convingeri doctrinare coerente, la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
militant al schimbării atitudinii față de femei, mai ales față de cele pe care le socotește excepționale. Coerent cu gânditorii apuseni ai vremii sale, Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" consideră femeile ca având un pregnant rol civilizator. El face elogiul sensibilității feminine, păstrând intactă dihotomia rațional-emoțional ca dihotomie masculinxe "„masculin"-feminin. Unele dintre textele sale sunt coerente cu ideile unui alt mare feminist, John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart": „Unde stă cea dintâi inegalitate socială? În sclavia fămeiei”. Cu alte cuvinte, Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" conștientizează faptul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
atitudinii față de femei, mai ales față de cele pe care le socotește excepționale. Coerent cu gânditorii apuseni ai vremii sale, Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" consideră femeile ca având un pregnant rol civilizator. El face elogiul sensibilității feminine, păstrând intactă dihotomia rațional-emoțional ca dihotomie masculinxe "„masculin"-feminin. Unele dintre textele sale sunt coerente cu ideile unui alt mare feminist, John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart": „Unde stă cea dintâi inegalitate socială? În sclavia fămeiei”. Cu alte cuvinte, Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" conștientizează faptul că subjugarea de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la „capi de familie” și implicit la bărbați. Contractul socialxe "„contractsocial" fratern al modernității a consacrat, până la urmă, putereaxe "„putere" unor bărbați în contextul sferei publice, aservirea femeilor în sfera privatăxe "„sferaprivată" și excluderea lor din sfera publicăxe "„sferapublică". Dihotomiilexe "„dihotomie" de gen se manifestă, susține Patemanxe "„Pateman,Carole", în practica politică, precum și în teoria politicăxe "„teoriepolitică", în lege și în politicile actuale ale statului cu privire la bunăstarea generalăxe "„liberalismulbunăstăriigenerale". Chiar și atunci când nu sunt pur și simplu excluse din sfera publică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
publicăxe "„sferapublică" și mai puțin reformarea relațiilor din sfera privatăxe "„sferaprivată"3. Cu alte cuvinte, cu precădere în afara feminismului radical, zona privată a fost prea puțin atinsă de teoria politicăxe "„teoriepolitică", în general, și de cea feministăxe "„feministă", în particular. Dihotomia publicxe "„public"-privatxe "„privat" nu a fost proprie doar teoriilor nefeministe, ci și celor feministexe "„feminist", distincția fiind vitală, de exemplu, pentru liberalismxe "„liberalism" și chiar pentru feminismul liberal. De-abia sub influența feminismului radical celelalte orientări feministexe "„feminist" și-
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
asupra valorilor sale morale. O persoană empatică are un set special de preferințe care coincid cu cele ale individului decisiv într-o alegere între două stări x variante . Nu există nici o partiționare a preferințelor pe baza unui criteriu etic, nici o dihotomie între valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai apropiate de practica procedurilor de eșantionare, observând și cum se îmbină, într-un același eșantion, elemente ale diferitelor tipuri „teoretice” schițate anterior. O distincție clasică, dar inevitabilă, este cea dintre eșantioane aleatorii (probabilistice) și nealeatorii (neprobabilistice). Intuitiv, sensul acestei dihotomii poate fi sugerat spunând că, în primul caz, alegerea se face de o manieră pur întâmplătoare, printr-un mecanism care elimină intervenția subiectivă a omului sau orice altă acțiune ce ar putea introduce factori care să favorizeze alegerea unor indivizi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dintre așa-numitele concepte ideale, abstracte, latente, neoperaționale etc., „care nu au referințe observaționale (empirice) nemijlocite”, și alteleempiric referențiale, manifeste,concrete, operaționale etc., ce „definesc entități direct observabile” (vezi Vlăsceanu, 1982, pp. 258-259). O asemenea delimitare, deși rigidă, ca orice dihotomie, are meritul de a sugera foarte clar problematica operaționalizării conceptelor. Într-adevăr, un concept de tip variabil ca „vârsta” poate fi imediat evaluat în realitatea empirică (fie întrebând individul în cauză, fie discutând cu alte persoane apropiate lui, fie consultând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ajustând prețul conform cu dispoziția de a-l plăti. Deși sectoarele privat și public sunt de obicei văzute separat, structurarea economiei în două sectoare exclusive poate fi artificială și există foarte multe interacțiuni între cele două sectoare, astfel încât stabilirea unei stricte dihotomii ar putea fi mai degrabă greșită. S-ar putea afirmă că economia capitalista modernă este "un sistem combinat profund, în care forțele sistemului public și privat interacționează și sistemul economic nu este nici public nici privat dar implică un mix
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
conceptuale se raportează poate mai puțin la validitatea intrinsecă a ipotezelor și postulatelor care le susțin decât la legitimitatea diferitelor fațete ale clivajului societăți industriale / societăți "primitive" pe care acestea le propun. Așadar, printre anglofoni, antropologia economică se organizează în jurul dihotomiei reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine tranșată de acesta din urmă9, chestiunea privind domeniul de extindere al paradigmei utilitariste poate fi pusă la infinit. Un curent "formalist" (în terminologia inaugurată de Polanyi) păstrează, în studierea societăților non-capitaliste, ipoteza
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
efectelor economicului. Sahlins situează atunci opoziția dintre societățile occidentale și "societățile primitive" la nivelul locului dominant al producției simbolice (relațiile sociale pentru "societățile primitive"; sistemul economic pentru civilizațiile occidentale): o concluzie în definitiv foarte clasică și care, în ciuda eforturilor, suprapune dihotomia dintre social și economic antinomiei primitiv / capitalist. Sahlins nu reușește să elucideze, la urma urmei, o contradicție care constă în caracterizarea societăților occidentale prin câteva trăsături ale sistemului lor economic (mod de producție dominant, după terminologia marxistă), negând totodată că
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
socialului" în capital de rezistență la constrângerile economice. Să amintim la acest capitol că sociologia economică relua în Statele Unite întrebarea privind încastrarea socială a economicului încă din 1985, rămânând în același timp obnubilată de performanța economică și prizonieră a unei dihotomii economic / social care continuă să străbată ca un mit imposibil de depășit toate interpretările actuale ale pieței. La un mod mai general, piața și figura ei ilegitimă, "socialul", sunt obiectele unor ideologizări care se remarcă prin tentativele constante de reconstituire
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în scenă de antropologii francezi. Ceea ce a fost desemnat drept "cultură a muncitorilor" a modelat totodată o tematică și, începând cu anii șaptezeci, i-a îndreptat pe unii antropologi spre universurile industriale ale terenurilor franceze, africane sau sud-americane, în cadrul identificării dihotomiilor de clasă reproduse în decupajul obiectelor și evacuând întreprinderea ca unitate socială coerentă în singularitatea ei. Drept urmare, în timp ce "managementul participativ" cunoștea momente foarte scurte de glorie ideologică, "cultura de întreprindere", menită să șteargă bipolarizările și tensiunile rezultând din dominările înscrise
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
punere în scenă etalează profunzimea ramificațiilor aflate în joc, au loc în cadrul unei disoluții a rupturii epistemologice fondatoare a antropologiei, declinându-se după diverse aspecte endotic / exotic, aici / departe, nord / sud etc. Sub influența datelor actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în întreprindere. Acest model analitic este construit prin analogie cu opoziția conceptuală dintre particularismele regionale și statul centralizator, vector de uniformizare la scară națională. Desigur, rămân de făcut aprofundări în acest sens, însă interpretarea de ansamblu e marcată de o dihotomie foarte simplificatoare a proceselor sociale în desfășurare. Să menționăm în trecere că această lectură a realului era foarte răspândită în anii șaptezeci, fiind ecoul tematicilor construite pe clivajul occidentalizare / autenticitate în contextul mondial posterior decolonizării. Se constată astăzi o tendință
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei. Ea pornește de la confuzii la diferite nivele. În primul rând, sunt confundate reflecția asupra alterității și comparația generalizată; aceasta din urmă nu mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]