586 matches
-
Din dreptul de judecată asupra orășenilor, încasa gloabele „obicinuite”. Paharnicul al treilea supraveghea viile din regiunile Bacăului și Trotușului. În orașele cu vii (Huși, Cotnari, Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele veniturilor domniei. În documentul din 10 octombrie 1648, este trecut ca martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un zapis de vânzare din 1694, ce-l privea pe Stratulat Agariciu, găsim numele mai multor martori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai erau vădrarii, cărora, de pildă, Scarlat Ghica (1757-1758) le poruncea în 1758, să nu lezeze interesele Episcopiei („Poruncim domnia mea prin hrisovul acesta și Vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta Episcopie pentru vădrărit”). De colectarea dijmei de vin se ocupau vierii domniei, menționați într-un document din 14 februarie 1612, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615). Vierii supravegheau munca în viile domnești. În fruntea vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-au supus și n-au mai încercat să revină. Reședința ținutului a rămas la Fălciu, până în anul 1832, cînd a fost pus în aplicare Regulamentul organic. Episcopia Hușilor obținea, printr-un hrisov din 1756, de la Matei Grigore Ghica (1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai încercat să revină. Reședința ținutului a rămas la Fălciu, până în anul 1832, cînd a fost pus în aplicare Regulamentul organic. Episcopia Hușilor obținea, printr-un hrisov din 1756, de la Matei Grigore Ghica (1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea își va însuși aici, ca și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a rămas la Fălciu, până în anul 1832, cînd a fost pus în aplicare Regulamentul organic. Episcopia Hușilor obținea, printr-un hrisov din 1756, de la Matei Grigore Ghica (1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea își va însuși aici, ca și la Roman, toate sursele de venituri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea își va însuși aici, ca și la Roman, toate sursele de venituri din târg (dijma, bezmănul, vânzarea păcurii și a dohotului, mortasipia). O atmosferă de încordare și de revoltă se semnala în perioada ce va urma. Pentru exercitarea funcției judecătorești, au fost numiți în Huși „nemesnicii ispravnicului” (slujitori cu titlul de căpitani). 2. Economia Dezvoltarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
formare, ca și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din această cauză aveau loc tulburări și frământări orășenești la București, Ploiești, Roman, Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor pretindeau dijmă și clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea moșie”. Arendașul a luat prin contract „dijma fabricei de cărămidă arsă după obiceiul urmat din învechime”, dar locuitorii nu voiau să dea dijmă din cărămida făcută pe imașul târgului, iar dijma, spuneau ei, trebuie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea moșie”. Arendașul a luat prin contract „dijma fabricei de cărămidă arsă după obiceiul urmat din învechime”, dar locuitorii nu voiau să dea dijmă din cărămida făcută pe imașul târgului, iar dijma, spuneau ei, trebuie luată din „cărămida crudă”. Referatul Consiliului de Miniștri de la Ministerul de Interne nr.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea moșie”. Arendașul a luat prin contract „dijma fabricei de cărămidă arsă după obiceiul urmat din învechime”, dar locuitorii nu voiau să dea dijmă din cărămida făcută pe imașul târgului, iar dijma, spuneau ei, trebuie luată din „cărămida crudă”. Referatul Consiliului de Miniștri de la Ministerul de Interne nr. 1003, secția I, din 9 ianuarie 1860 (Iași), consemna refuzul proprietarilor de a prezenta actele de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea moșie”. Arendașul a luat prin contract „dijma fabricei de cărămidă arsă după obiceiul urmat din învechime”, dar locuitorii nu voiau să dea dijmă din cărămida făcută pe imașul târgului, iar dijma, spuneau ei, trebuie luată din „cărămida crudă”. Referatul Consiliului de Miniștri de la Ministerul de Interne nr. 1003, secția I, din 9 ianuarie 1860 (Iași), consemna refuzul proprietarilor de a prezenta actele de stăpânire și învoielile cu locuitorii. La plângerea târgoveților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1864, Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul prim-ministrului Mihail Kogălniceanu, a dat o lovitură de stat, prin care a dizolvat Adunarea Legiuitoare, potrivnică reformei agrare. La 14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de mare cât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă danie moșia sa Filipeni, lasă să se vadă că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau vecini, făceau 12 zile de clacă și dădeau dijma (a zecea parte din produse). În cadrul unei economii predominant pastorală, dijma din fân era mai importantă decât cea din cereale, care se va impune mai târziu, când cerealele au fost cerute pe piața externă. Tot din categoria țăranilor dependenți facă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau vecini, făceau 12 zile de clacă și dădeau dijma (a zecea parte din produse). În cadrul unei economii predominant pastorală, dijma din fân era mai importantă decât cea din cereale, care se va impune mai târziu, când cerealele au fost cerute pe piața externă. Tot din categoria țăranilor dependenți facă parte locuitorii satelor numite „slobozii”, fie că sunt oameni străini de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață și 40 prăjini de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu puteau plăti despăgubirile. Măsurătorile sau făcut în minus, s-au stabilit sume mai mari de despăgubire, iar celor care nu au putut achita sumele datorate, li s-a luat pământul pe motiv că erau prea multe restanțe la clacă, dijmă și biruri. Cu toate limitele, reforma agrară înfăptuită în 1864, în timpul și prin voința lui Alexandru Ioan Cuza, se înscrie pe linia modernizării României, eliberând forța de muncă din agricultură pentru alte sectoare economice. Incapacitatea economiei românești, atunci, și pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luau cotele statului și, dacă mai rămânea ceva, lua și țăranul acasă. Și la aria organizat de boierii Sterian, cei care au adusă prima mașină de treierat, în comuna Filipeni, se proceda la fel: se luau din recoltă părțile datorate (dijma, arenda, uiumul) după care se lua ce rămânea și de către cel cu munca. Partea din recoltă datorată de țăran proprietarului trebuia dusă la locul de depozitare tot de țăran, aceasta fiind o obligație nouă, față de prevederile legislației din secolul al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doar celor mai instruiți și mai capabili; menținerea în ministere a angajaților care și-au îndeplinit bine atribuțiile, pedepsirea fără ezitare a celor care se dezonorează. Încurajarea, întărirea și respectarea agriculturii; fixarea drepturilor și datoriilor proprietarilor și ale țăranilor; abolirea dijmei, fixarea impozitelor funciare, astfel încât impozitul să se plătească pentru fiecare proprietate nu în funcție de ceea ce produce anual, ci de valoarea sa reală și de ceea ce e capabilă să producă; construirea de drumuri practicabile pentru exploatarea a trei milioane de hectare de
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
săi, rănită, necultivată, ofilită? În materie de impozite, nu există nimic mai elocvent decât cifrele. Bugetul Principatelor face să figureze pentru contribuția directă o sumă de piaștri: 77 de milioane. Și anume: 1. Pentru contribuția personală, fosta capitație și pentru dijmele suplimentare, apăsând asupra a 810 000 de familii 45 57 2. Pentru întreținerea și crearea podurilor și șoselelor 12 3. Pentru patente 5 4. Contribuție funciară în proporție de 4 % din venituri, inclusiv mănăstirești 10 5. Venituri din domenii 5
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]