3,502 matches
-
spațiul, nici timpul nu au vreo existență În afara sistemului de relații În evoluție care cuprinde universul” . Paradigma newtoniană presupune că spațiul și timpul sunt continue. Însă, lumea nu este neapărat astfel alcătuită. Cealaltă posibilitate este ca timpul să se scurgă discontinuu, În segmente numărabile. Dacă spațiul și timpul constau din evenimente, iar evenimentele sunt entități discontinue care pot fi numărate, atunci Însăși spațiul și timpul nu sunt continue. Dacă așa stau lucrurile, nu se va putea diviza timpul indefinit. Se va
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
universul” . Paradigma newtoniană presupune că spațiul și timpul sunt continue. Însă, lumea nu este neapărat astfel alcătuită. Cealaltă posibilitate este ca timpul să se scurgă discontinuu, În segmente numărabile. Dacă spațiul și timpul constau din evenimente, iar evenimentele sunt entități discontinue care pot fi numărate, atunci Însăși spațiul și timpul nu sunt continue. Dacă așa stau lucrurile, nu se va putea diviza timpul indefinit. Se va ajunge În cele din urmă la evenimente elementare, care nu pot fi divizate mai departe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cu medicație neuroleptică.DT este considerată a fi cauzată de funcționarea deficitară a neuronilor dopaminergici din nucleul caudat, blocați timp îndelungat de antipsihotice (Dixon et al, 1993; McCreadie et al, 1992; Kurtz et al, 1993). în special când terapia este discontinuă, acești receptori striați suprasenzitivi răspund excesiv la dopamina neblocată. Acetilcolina are un efect opus dopaminei în sistemul extrapiramidal. DT constă în mișcări coreoatetozice, în special în porțiunile distale ale extremităților. Mișcarea stereotipică repetitivă a gleznei sau mîinii este deseori comparată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
neurolepticele diminuă într-o oarecare măsură delirurile, acțiunea lor predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor. Schematic, cinci faze pot fi deosebite în evoluția unui delir tratat prin neuroleptice: I. Activitate și reactivitate delirantă continuă; II. Delir intermitent și discontinuu; III. Așezarea la distanță a unui fenomen delirant cu perplexitate, vis-a-vis de realitate, a ceea ce este resimțit; IV. Dispariția fenomenelor delirante fără critica fenomenelor; V. Critica, adică recunoașterea caracterului ireal al delirului anterior. în psihozele acute (bufeu delirant-manie) a V-
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în schizofrenie. Este necesară luarea în calcul în evaluările pe termen lung, a efectelor secundare ale neurolepticelor. De aceea o serie de strategii au fost puse la punct: tratamente cu doze reduse (50 până la 10% din dozele puternice); tratamente discontinui etc. Toate vizează diminuarea posologiei și toate par să raporteze o diminuare a eficacității (prin nivelul recăderilor) dar și o diminuare a efectelor secundare tardive ale neurolepticelor. 7.1. întreruperea controlată a curei antipsihotice (tratamente discontinui): reprezintă o nouă strategie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din dozele puternice); tratamente discontinui etc. Toate vizează diminuarea posologiei și toate par să raporteze o diminuare a eficacității (prin nivelul recăderilor) dar și o diminuare a efectelor secundare tardive ale neurolepticelor. 7.1. întreruperea controlată a curei antipsihotice (tratamente discontinui): reprezintă o nouă strategie de cercetare în biologie și clinică (Hofmann, 1993). Așa cum subliniam anterior, în cursul terapiei cu neuroleptice, acestea au tendința să fie stocate la nivelul diferitelor țesuturi, în special pulmonar, adipos și osos. La nivel cerebral durata
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomelor psihotice. De regulă se notează în această perioadă de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. Astfel a apărut logică ideea considerării curelor antipsihotice discontinui, care ar putea oferi același beneficiu terapeutic ca și cele continui, dar la un risc de apariție al complicațiilor și incidentelor iatrogene mult mai redus. Alte argumente ar putea fi deasemeni avansate: - Câtă vreme cantitatea totală de antipsihotice ingerate rămâne
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
et al, 1990; Hertz et al, 1991 etc.). Nu este mai puțin adevărat că strategiile de tratament intermitent convin unui procent care merge de la 37 la 64% dintre pacienți conform diferitelor studii. Astfel a apărut logică ideea considerării curelor antipsihotice discontinui, care ar putea oferi același beneficiu terapeutic ca și cele continui, dar la un risc de apariție al complicațiilor și incidentelor iatrogene mult mai redus. Riscul unor complicații tardive consecutive neurolepticelor (în special diskinezia tardivă) este crescut în cazul unor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
doar faptul că dintre instrumentele mai recente, SAPS, SANS și PANSS s-au dovedit sensibile la variațiile simptomatologice și par dotate cu calități metrologice suficiente, așa cum pare să reiasă și din cercetările proprii din prezentul studiu. 11. Cură continuă sau discontinuă în terapia pe termen lung după un prim episod de schizofrenie ? Descoperirea empirică a eficacității neurolepticelor asupra simptomelor pozitive, dar și asupra celor deficitare din schizofrenie a fost confirmată în toate țările în care sunt utilizate oricare ar fi terapiile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomelor psihotice. De regulă se notează în această perioadă de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. Astfel a apărut logică ideea considerării curelor antipsihotice discontinui, care ar putea oferi același beneficiu terapeutic ca și cele continui, dar la un risc de apariție al complicațiilor și incidentelor iatrogene mult mai redus. Alte argumente ar putea fi deasemeni avansate: - Câtă vreme cantitatea totală de antipsihotice ingerate rămâne
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că după sevraj complet de antipsihotice survine o ameliorare a aplatizării afective, în timp ce retragerea și lentoarea psihomotorie rămân neschimbate. Observațiile proprii ne-au permis o serie de observații: - Prima și poate cea mai importantă ar fi aceea că aparent, cura discontinuă nu pare să prezinte avantaje fundamentale în raport cu cea continuă, cu condiția ca aceasta din urmă să fie flexibilă și strict individualizată fiecărui pacient și momentului evolutiv al bolii. Ea, rămâne, cu toate acestea atractivă, putând fi recomandată pacienților al căror
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în stadiul actual de cunoștințe și la posibilitățile noastre de apreciere este dificil să evaluăm dacă recăderile sau respitalizările după primul episod de boală se încadrează în cursul natural al bolii, sau reprezintă o consecință a administrării neurolepticelor în cură discontinuă; - Aprecierile privind evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă (situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile) rămân încă dubitative, dar observațiile altor autori cu privire la administrarea discontinuă a neurolepticelor (Schooler, 1993; Gaebel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este dificil să evaluăm dacă recăderile sau respitalizările după primul episod de boală se încadrează în cursul natural al bolii, sau reprezintă o consecință a administrării neurolepticelor în cură discontinuă; - Aprecierile privind evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă (situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile) rămân încă dubitative, dar observațiile altor autori cu privire la administrarea discontinuă a neurolepticelor (Schooler, 1993; Gaebel et al, 1993) sunt încurajatoare. 12. Tratamentul schizofreniilor rezistente. Neurolepticele clasice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a administrării neurolepticelor în cură discontinuă; - Aprecierile privind evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă (situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile) rămân încă dubitative, dar observațiile altor autori cu privire la administrarea discontinuă a neurolepticelor (Schooler, 1993; Gaebel et al, 1993) sunt încurajatoare. 12. Tratamentul schizofreniilor rezistente. Neurolepticele clasice sunt considerate ca fiind tratamentul de primă linie al schizofreniei. Dozele standard de antipsihotice sunt efectiv utile diminuând simptomatologia pozitivă și, într-o mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
benefică directă sau indirectă asupra ansamblului simptomatologiei psihotice în evoluțiile îndelungate. - Cu toate acestea, ținând cont de efectele lor secundare, prescrierea BZD nu ar trebui să fie sistematică și rutinieră, ci subiectul unei analize de la caz la caz. - Aparent, cura discontinuă nu pare să prezinte avantaje fundamentale în raport cu cea continuă, cu condiția ca aceasta din urmă să fie flexibilă și strict individualizată fiecărui pacient și momentului evolutiv al bolii. Ea, rămâne, cu toate acestea atractivă, putând fi recomandată pacienților al căror
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în stadiul actual de cunoștințe și la posibilitățile noastre de apreciere este dificil să evaluăm dacă recăderile sau respitalizările după primul episod de boală se încadrează în cursul natural al bolii, sau reprezintă o consecință a administrării neurolepticelor în cură discontinuă; - Aprecierile privind evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă (situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile) rămân încă dubitative, dar observațiile altor autori cu privire la administrarea discontinuă a neurolepticelor (Schooler, 1993; Gaebel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este dificil să evaluăm dacă recăderile sau respitalizările după primul episod de boală se încadrează în cursul natural al bolii, sau reprezintă o consecință a administrării neurolepticelor în cură discontinuă; - Aprecierile privind evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă (situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile) rămân încă dubitative, dar observațiile altor autori cu privire la administrarea discontinuă a neurolepticelor (Schooler, 1993; Gaebel et al, 1993) sunt încurajatoare. - Frecvența prizelor ar fi recomandabil să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a administrării neurolepticelor în cură discontinuă; - Aprecierile privind evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă (situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile) rămân încă dubitative, dar observațiile altor autori cu privire la administrarea discontinuă a neurolepticelor (Schooler, 1993; Gaebel et al, 1993) sunt încurajatoare. - Frecvența prizelor ar fi recomandabil să nu scadă dincolo de 3 săptămâni maximum, peste această limită noi constatând înmulțirea recidivelor peste o limită acceptabilă.( Chiar și în aceste condiții studiul nostru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
această limită noi constatând înmulțirea recidivelor peste o limită acceptabilă.( Chiar și în aceste condiții studiul nostru notează o medie a recidivelor mai mare decât cea a altor studii similare din străinătate). - Poate că o fiabilitate sporită a aprecierii curei discontinue ar fi fost posibilă dacă lotul ar fi cuprins și un grup placebo de referință; - Este încă hazardat în acest moment, să facem aprecieri în legătură cu evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă, situație în care cele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sporită a aprecierii curei discontinue ar fi fost posibilă dacă lotul ar fi cuprins și un grup placebo de referință; - Este încă hazardat în acest moment, să facem aprecieri în legătură cu evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă, situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile. - Nivelul adaptării sociale și apariția diskineziilor tardive par mai curând dependente de dozele de antipsihotice decât de caracterul intermitent/continuu al tratamentului. - Instituirea curelor discontinui presupune
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cură discontinuă, situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile. - Nivelul adaptării sociale și apariția diskineziilor tardive par mai curând dependente de dozele de antipsihotice decât de caracterul intermitent/continuu al tratamentului. - Instituirea curelor discontinui presupune existența unor posibilități de intervenție precoce, odată cu apariția simptomelor prodromale ale unei eventuale recăderi: aceasta presupune o urmărire psihiatrică atentă și o bună relație terapeutică cu pacientul și anturajul său. - Utilizarea curelor intermitente poate fi luată în discuție (înafara
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dea senzația de realitate imitând o formulă a maximei artificialități: literatura. Acumulări orizontale Pledează pentru imposibilitatea autoportretului literar și o incompatibilitate de natură fizico-biologică: prin ce forță omul, o ființă „continuă”, articulată, se poate recunoaște Într-o modalitate de creație discontinuă prin excelență? Suprapunerea perfectă dintre existență și reflectarea ei scrisă este exclusă, fără Îndoială, de la bun Început. Și atunci, autoportretul nu se relevă, el Însuși, ca o Încercare disperată de a transcende limitele umanului? Nu doar pentru că ambiționează să eternizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o cronică exterioară a Întâmplărilor și viselor autorului. Dată fiind natura lor concurențială, autoportretul și narațiunea confesivă intră foarte repede Într-un conflict ireductibil. Tipologic vorbind, jurnalul intim este un gen confesiv al cărui traseu poate fi descris ca linear, discontinuu și acut subiectiv. În ciuda presupusei lipse de obiectivitate, autoportretul se dovedește, la lectură (singura modalitate prin care poate fi descifrat) o construcție fundamental obiectivă. Aduse la lumină, trăsăturile de subiectivitate se metamorfozează instantaneu: din documente ale apărării, ele devin documente
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
exprimare și stângăcii stilistice, a doua categorie așază o armură de falsitate Între viață și literatură. Oricum ar sta lucrurile, data rămâne, În egală măsură cu eul, substanța jurnalului. Ea asigură scrisului continuitate și progresie, opunându-se lecturii, digresivă și discontinuă. Ritmicitatea Nu e lipsit de sens faptul că unii autori notează nu numai ziua, dar și ora Începerii scrierii jurnalului. Însă foarte rar, aproape niciodată, și pe aceea a Încheierii: importantă e plecarea, nu destinația. Jurnalul intim nu (con)duce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
publică, incertitudinea (singura incertitudine!) publicării sale83. Precaritatea textuală nu e, Însă, o piedică În devenirea literară. Marcat de strategia secretului, jurnalul intim Își construiește o identitate prin Înseși gesturile care Îl cenzurează, care Îi conferă statutul de operă neterminată și discontinuă. Chiar dacă a scrie Înseamnă a Înfrunta experiența discontinuului 84, enunțul jurnalului nu este izolat decât În aparență. El se leagă de toate celelalte enunțuri, trecute și viitoare, pentru că legea de funcționare a jurnalului intim este paradigmatică 85. Discurs parcelat, Închis
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]