563 matches
-
fi răzbătut prin toate dificultățile unui nămol de probleme!. Critica nu se va lăsa așteptată și este de facturi diverse, astfel încât aceeași operă este de natură să provoace entuziasmul unora și decepția altora; aducându-i simultan autorului și gloria și discreditarea. P.P. Panaitescu, de exemplu, va menține, câteva decenii mai târziu, aceeași notă caustică, apreciind că acest om, care trecea drept genial pentru că o spunea el, a crezut că geniul constă în a descoperi prin intuiție faptele pe care nu ni
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
necognitive, pe care oamenii le folosesc în mod frecvent atunci când primesc un feedback care infirmă. Aceste comportamente adaptative sunt: Motivația - sporirea efortului pentru a îmbunătății feedbackul pe viitor; Desconsiderarea feedbackului - căutarea unui feedback afirmator care să anuleze feedbackul infirmator, sau discreditarea sursei de la care a venit feedbackul; Schimbarea feedbackului - prezentarea unor dovezi, sau argumentarea incorectitudinii evalurării oferite; Disocierea - disocierea de rezultatele proiectului. Afirmarea în public că nu s-au depus eforturi în sarcină pentru ca legătura dintre rezultat și trăsături, competențe, valori
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
după aceea în circulația sangvină. În consecința se consideră că, rezecția în bloc a tumorii și a drenajului ganglionar ar atrage șanse crescute de vindecare, dacă încă nu s-a produs metastazarea la distanță. Paradigma alternativă care a apărut după discreditarea paradigmei lui Halsted, a fost aceea a predeterminismului biologic. Aceasta, din contră, consideră cancerul o boală de obicei sistemică de la început, deoarece metastazele ar fi prezente microscopic cu mult înaintea detectării clinice a tumorii primare. Consecința practică ar fi că
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
aceea în circulația sangvină. În consecință, se consideră că rezecția în bloc a tumorii și a drenajului ganglionar aferent ar aduce șanse crescute de vindecare, dacă încă nu s-a produs metastazarea la distanță. Paradigma alternativă care a apărut după discreditarea paradigmei Halsted, a fost aceea a predeterminismului biologic. Aceasta, din co de obicei sistemică de la început, deoarece metastazele ar fi prezente microscopic cu mult înaintea detectării clinice a tumorii primare. Consecința practică ar fi că intervenția chirurgical locale evidente, pentru
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
l-a auzit în atelier, rostind lozina din manifest. Partidul Comunist din România a profitat de dizidențele din Partidul Social Democrat și va prelua conduceea mișcării muncitorești după 1933. Personajul malefic al perioadei interbelice, doctorul Cristian Rakovski, a acșionat în vederea discreditării regimului politic din România. Numele real era Krastio Gheorghev Stancev, lucru atestat în certificatul de naștere. Născut la 1 august 1873, la Katel, regiunea Sliven, în acel moment în provincia Rumelia Orientală. După mamă, care se înrudea cu eroul Gheorghe
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
fost, după Valentin Raiha, o formă de manipulare cu scopul precis de a arunca întreaga vină asupra "odioșilor securiști-teroriști" care ar fi pactizat cu Ceaușescu împotriva voinței de libertate a întregului popor român. Acești "teroriști" au fost contrafăcuți tocmai pentru discreditarea Securității. "Adevărații teroriști au fost alături de unii străini, componente ale DIA, ceva deținuți din penitenciare și, în rest, a făcut treaba confuzia"116. Cea de-a doua subramură a scenariului KGB-ist reprezintă, pur și simplu, negarea implicării KGB-ului
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a fost îndepărtată o cauză importantă a războiului. Mai general, tradiția realistă va fi înclinată să investigheze rațiunile de putere și interesele din spatele aspirațiilor ideologice profesate public drept motive reale ale confruntărilor între oricare dintre deținătorii puterii și va considera discreditarea comunismului nu doar înfrângerea unei tiranii, ci și o ocazie de a cerceta dedesubturile sloganelor care mascau suspiciunile legate de resurse, prestigiu și control. A fost însă acest conflict înlocuit doar cu o nouă confruntare semi-ideologică, aceea dintre Occident și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care tindeau spre întărirea poziției Statelor Unite în Marea Caraibilor - a fost descrisă de mulți observatori ca fiind imperialistă. Aceștia au utilizat termenul imperialist nu pentru a caracteriza obiectiv un anumit tip de politică externă, ci ca pe un termen de discreditare a politicii căreia ei i se opuneau. Folosirea arbitrară a termenului a devenit atât de răspândită, încât astăzi noțiunile imperialism și imperialist sunt aplicate fără discernământ oricărui tip de politică externă, indiferent de natura sa, căreia utilizatorul se întâmplă să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dogmatică față de comunism a Americii a forțat-o să se alăture forțelor statu-quoului, tradiția sa liberală și anticolonialistă trezea simpatii pentru aspirațiile Lumii a Treia. Acea lume a zugrăvit o imagine a condiției sale măgulitoare și, în același timp, de discreditare la adresa foștilor stăpâni coloniali și a statelor industriale în general. Suferințele și eșecurile sale au fost prezentate ca fiind datorate națiunilor dezvoltate, care au obligația morală de a îndrepta greșelile pe care le-au făcut. Această dihotomie morală între membrii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca: handicapul mental care îl împinge pe om să mențină statu‑quo‑ul, indiferent de consecințe; emoționalismul, adică reacția emoțională față de o idee, o propunere, care duce la sugrumarea, abandonarea sau blocarea ideilor noi, la exagerarea propriei funcții și la discreditarea altora. În categoria a treia figurează următoarele slăbiciuni: tărăgănarea, adică tendința de a bloca, de a aștepta ca problema să se rezolve de la sine, de a amâna rezolvarea unei probleme; evitarea asumării de riscuri, concretizată mai ales în fuga de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de interviuri), 45 de asemenea comportamente pe care le-a dispus în 5 categorii: 1. acțiuni vizând împiedicarea victimei de a se exprima; 2. acțiuni vizând izolarea victimei; 3. acțiuni ce presupun desconsiderarea victimei în fața colegilor; 4. acțiuni ce urmăresc discreditarea victimei în munca sa; 5. acțiuni vizând compromiterea sănătății victimei (vezi Leymann, 1966, pp. 42-43). Analitic, acestea sunt: 1. acțiuni vizând împiedicarea victimei de a se exprima superiorii ierarhici refuză victimei posibilitatea de a se exprima; victima este constant întreruptă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obligată să accepte activități umilitoare; notarea inechitabilă și în termeni rău intenționați a muncii victimei; deciziile victimei sunt puse sub semnul întrebării sau contestate; agresarea victimei în termeni obsceni sau insultători; hărțuirea sexuală a victimei (prin gesturi sau propuneri). 4. discreditarea profesională a victimei nu i se atribuie sarcini de realizat; privarea victimei de orice ocupație și vegherea pentru ca victima să nu-și găsească singură vreo ocupație; încredințarea unor sarcini inutile sau absurde; acordarea de activități inferioare competențelor; atribuirea în permanență
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vegherea pentru ca victima să nu-și găsească singură vreo ocupație; încredințarea unor sarcini inutile sau absurde; acordarea de activități inferioare competențelor; atribuirea în permanență a unor sarcini noi; impunerea executării unor sarcini umilitoare; încredințarea unor sarcini superioare calificării cu scopul discreditării victimei. 5. compromiterea sănătății victimei încredințarea unor sarcini periculoase și nocive pentru sănătate; amenințarea cu violențe fizice; agresarea fizică a victimei, fără gravitate, cu titlu de avertisment; agresarea fizică gravă, fără rețineri; se provoacă intenționat victimei cheltuieli cu intenția de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și din celelalte țări hispanofone, pentru ca în 1972, cînd devenise director al Institutului de Lingvistică al Academiei de Științe din URSS, să-și schimbe părerea: relația dintre limba română și limba moldovenească footnote> , „replică hotărîtă la campania de înjosire și discreditare a moldovenilor“ <footnote Mircea Snegur, Limba română este numele corect al limbii noastre, în „Limba română“, Chișinău, 1995, nr. 3, p. 48. footnote> . Ar trebui să amintim aici vorbele lui Miron Costin: „Nici este șagă a scrie ocară vecinică unui
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
preocuparea sa pentru analiza crizei de legitimitate și a neîncrederii cu care se confruntă atât instituțiile statului, cât și instituții ale societății civile precum sindicatele. Gândirea fenomenului democratic prin prisma diadei încredere-neîncredere în instituțiile fondatoare ale oricărui regim, ca și discreditarea cvasi-generalizată a elitelor politice constituie provocările momentului la adresa formei de democrație reprezentativă din societățile contemporane. Fie că tratează chestiunea democrației prin prisma analizei reprezentării și impactului decizional al elitelor politice, fie că își propune să expliciteze comportamentele electorale și prefigurarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
moderat, care a obținut, la primul tur, doar optsprezece procente din votul național. Alegătorii nu au ales, ci doar au respins pe cel mai rău dintre partide. Neîncrederea în partide și neîncrederea în politicieni sunt două fațete ale aceleiași monede. Discreditarea politicienilor În sondajele internaționale referitoare la etica profesională, tratând onestitatea a douăzeci și patru de profesii, politicienii apar, în multe țări, drept "cei mai puțin demni de încredere", pe același loc cu "vânzătorii de mașini second hand" și "agenții imobiliari", în timp ce doctorii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
o vedere calmă asupra profesiunii noastre, În vremuri tulburi ca cele pe care le trăim; Goethe are o frază care pentru mulți dintre noi, ieșiți dintr-un sistem opresiv care a făcut din muncă, conceptul de muncă, o formă de discreditare și Înjosire socială, o frază ce ne sună azi cu o ciudată paradoxalitate: „ Munca este singura mare satisfacție a acestei existențe!”. Sigur, este o frază de coloratură protestantă, rigidă, extrem de austeră, dar, În același timp, ea valorizează Încă o dată munca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atacată conștiința națională, unul din factorii esențiali în definirea ei fiind Eminescu, pe care nu numai că nu s-au sfiit să-l denigreze, dar și-au pus la contribuție, cu ostentație, toate mijloacele posibile de compromitere, de respingere, de discreditare și chiar de anulare fizică sau morală, cu o înverșunare și o ură aproape de neînțeles. Din această perspectivă, cercetarea condițiilor în care poetul, mai ales publicistul Eminescu a ieșit din viața publică în 1883, a devenit azi de o imperioasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminesciană, dovedește cu prisosință că acesta nu făcea o corvadă ci își urma vocația unei mari pasiuni, căreia i s-a dăruit cu toată ființa și plăcerea, ce-i drept, în condiții de lucru și de existență precare. Ideea necesității discreditării operei politice, gazetărești a lui Eminescu, apare încă din timpul vieții, pe care o perpetuează și o susțin apoi numeroase personalități implicate tocmai în derularea evenimentelor politice. Nu degeaba atrăgea atenția A.C. Cuza scrie Theodor Codreanu în 1923 în paginile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și îl scoatem și pe el din cărți, că nu ne convine ce spune despre noi? Că și Eminescu și-a descărcat mânia pe "grec" (p. 17) este o chestiune personală, dar insistența cu care s-a lucrat în direcția discreditării marelui scriitor este lipsită de logică. Cititorul poate afla amănunte mergând direct la sursă. Opusă întrebării din capitolul citat, este titlul celui de-al doilea intitulat Naționalismul lui Caragiale. Se face o apropiere dintre Caragiale și Cioran, pe seama antiromânismului, argumentându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cauzat mișcări tectonice în fostul U.R.S.S., în fosta Iugoslavie, în Orientul Mijlociu sau în nordul Africii. A doua schimbare la față e o carte tulburătoare și, în egală măsură, o carte tristă. În haosul programatic de după 1989, care a urmărit discreditarea ideii naționale, macularea adevăratelor valori și impunerea unei noi ideologii de stânga, Theodor Codreanu decelează, cu luciditatea intelectualului nevândut, elementele unei mișcări din exterior (Soros & Co.) care, prin intermediul unui ideolog ca Silviu Brucan, a deturnat soarta poporului român, provocând o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a ține în evidență și a supraveghea anumite persoane suspecte. Aceștia au primit dispoziția ca, în caz de necesitate, să contacteze și să informeze pe Niki Ștefănescu, care să sesizeze autoritățile de siguranță locale. O dată cu declinul monarhiei constituționale și a discreditării partidelor politice, România a intrat pe drumul către un regim autoritar, așa cum exista în marea majoritate a statelor europene. În acest context, dispozitivele de pază și protecție la adresa demnitarilor au fost întărite și extinse. În pofida cercetării informative și a măsurilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
alarmism, ca una „din cele mai primejdioase”, deoarece prin răspândirea zvonurilor se provoacă o stare de spirit prielnică în a accepta orice subiect propagandistic, fapt care putea duce la nesupuneri și acte de sabotaj. Răspândirea de știri false putea provoca discreditarea autorităților, panică, defetism și „decepții” față de persoanele din conducerea statului. Jandarmii au fost atenționați că legile în vigoare pedepsesc asemenea acte și cei vinovați de asemenea fapte trebuie trimiși în instanțe, fiind judecați în stare de arest ca periculoși pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost obținute date serioase sau simple zvonuri despre viitorul politic al României. Este evident că, pe de o parte, războiul imagologic a avut un rol extrem de important în actul de la 23 august 1944. Zvonurile, informațiile interpretate tendențios și interesul discreditării cabinetului Antonescu, au avut darul să slăbească, încet dat sigur, încrederea în guvern și în capacitatea acestuia de a gestiona situația în mod eficient. Pe de altă parte, structurile informative/ contrainformative au monitorizat aceste acțiuni subversive, le-au analizat și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activităților informative/contrainformative, unii din motive de ură personală, iar alții din dorința de a-și dovedi loialitatea și atașamentul față de noiii guvernanți. Cu ajutorul Armatei Roșii, comuniștii s-au pregătit timp de câteva luni pentru preluarea puterii în România. După discreditarea primului ministru, generalul Nicolae Rădescu și șantajul Moscovei privind retrocedarea Transilvaniei către România, la 6 martie 1945, regele l-a însărcinat pe dr. Petru Groza cu formarea unui nou cabinet. În aceeași zi a fost desemnat și un nou director
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]