488 matches
-
declararea neîntârziată a independenței țării, unul dintre principalele obiective ale programului tor politic, obiectiv care corespundea întru totul cu starea de spirit a opiniei publice La Cameră, în vechiul local din Dealul Mitropoliei, lumea umplea până la ultimul loc. După o discuțiune caldă, cu care prilej au rostit mari dis cursuri Mihail Kogălniceanu și Ion Brălianu 48, Camera a votat cu 58 voturi contra 29 următoarea Moțiune care însemna, de fapt - dacă nu și în formă - proclamarea independenței României.49 346 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Multe acte de corupțiune ar fi fost înlăturate, iar guvernele ar fi avut mai puțin o armă de încovoiare a energiilor și a caracterelor. De altfel viitorul a dovedit că dreptatea era de partea majorității reale a Camerei. Vine în discuțiunea Camerei proiectul de lege pentru emiterea a 30 milioane lei în bilete ipotecare cu care să se stingă datoria statului pe 1876. Proiectul este combătut de un mare număr de deputați dintre fruntașii Partidului Liberal și specialiști în materie. Au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altfel Întăririle nu s-ar fi ivit. În acest caz, trebuie ca În timpul curei să se Încerce totul, spre a ridica puterea de viață slăbită, cum și de a evita totul ce o micșorează. Nu mă pot Întinde asupra unei discuțiuni despre ființa puterii de viață, aci ne interesează numai cum poate fi dobândită sau ridicată din nou. Puterea noastră de viață ne-o Împrospătăm zilnic prin hrana pe care o luăm, socotind, bineînțeles, și aerul pe care-l inspirăm. Hrana
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
prin casă, purtate de spiritele care vin în contact cu lumea pământească, prin acest mijloc ciudat. Cetitor pasionat, Gruber nu se despărțea de Revue scientifique, de " le Livre ", de analele de la Salpetrière, pe care purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilegiul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale căror lucrări ni erau acuma familiare, grație stăruințelor lui Gruber; el ne făcea să le citim și să-l ascultăm pe el cetindu-le" (Gorovei
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Zaborowski - analiza chimică a valurilor peste care sărmana barcă românească plutește... Mă ridic deci hotărât Împotriva contagiunii intelectualiste, care lo vește de impotență toate Încercările de până acum de a ne afla măcar rostul existenței noastre aci. Căci, Într adevăr, discuțiunile de până acum sunt, cum prea bine s-a mai spus aici, de-a dreptul sfâșietoare. Nu știm cu hotărâre ce vrem; nu știm cum să Începem efectiv o treabă și, mai ales, ne căutăm nod În papură unul altuia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Moțiune Federația „Uniunea Femeilor Române”, care reprezintă toate ramurile de activitate feminină din întreaga țară prin 101 societăți afiliate și întrunite în al 10-lea congres la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie a.c., a votat - în urma discuțiunilor problemelor la ordinea zilei următoarele: Sesizată de proiectul de unificare legislativă a țării prin extinderea legilor Vechiului Regat în toate provinciile - fără modificare prealabilă - Uniunea Femeilor Române aduce la cunoștința Domnului Ministru al Justiției și supune înaltei sale aprecieri următoarele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
9 contra. Legea a fost promulgată la 21 aprilie. La Senat, raportor al legii a fost d-l Profesor C. Dissescu, d-sa, luând cuvântul, a fost primit cu aplauze și a spus următoarele: Proiectul de lege care vine în discuțiune acordă femeilor măritate drepturile civile. Am fost totdeauna un călduros apărător al drepturilor femeii și sunt fericit să văd astăzi că li se face un început de dreptate. Art. 6 din Constituție, al cărei raportor am fost, spune că drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
la rezolvarea unor importante probleme sociale, dar a cimentat unirea sufletească a femeilor române cu sentimente de iubire, ce s-au răspândit în toate unghiurile țării, sădind încredere reciprocă. Presa reprezentată a apreciat cu multă solicitudine acest Congres feminin, reportând discuțiunile și Moțiunile importante. Președinta Uniunii a adresat cu acea ocaziune, în numele Comitetului de Direcție al tuturor provinciilor, mulțumiri călduroase distinsei prezidente, D-na Maria Pop, Comitetului său, precum și Onor. Cler, Onor. Autorități militare și civile, care au asistat și au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
a înregistrat reale succese, stabilesc relațiuni de prietenie între membrele centrului și filialele, apoi un schimb de idei. Lucrările prezentate de D-nele raportoare sunt urmărite de public în mare parte de profesori, medici, preoți etc. cu atenție și au stârnit discuțiuni din cele mai interesante. Din toate cele expuse se vede limpede că munca femeilor din grupare este închinată exclusiv binelui țării și al aproapelui, urmărind cultivarea de educare a femeii, ca ea să devină conștientă de datoriile și de drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Miulescu nu puteau fi acuzați. Mobilul crimei a fost furtul. Victima dăduse lui Miulescu să-i păstreze averea mobilă ce avea și, pentru ca să nu mai fie siliți s-o restituie, a ucis-o. În luna martie, după lungi și laborioase discuțiuni, Parlamentul votează întâiul Tarif autonom al României. Violența opoziției crește neîncetat. În Cameră, mulți dintre tinerii deputați aleși ca guvernamentali încep să treacă în opoziție, energica campanie a presei în cap cu Epoca la București și cu Lupta lui Gheorghe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
opoziției. [gheorghe panu, ales deputat de iași, intră în țară] Gheorghe Panu fusese ales deputat al Colegiului al 2-lea de Iași. De îndată ce fu înștiințat, se întoarse în țară, însă la graniță fu arestat și condus la Piatra-Neamțul. După lungi discuțiuni, Camera îi validă alegerea și Panu veni în București. Dar ceasul popularității lui Panu trecuse, fuga lui în streinătate îi întunecase aureola, personalitatea lui nu mai era încadrată în nimbul oamenilor deasupra celorlalți. În Gara de Nord, nimeni care să-l primească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care guverna, dar acest contingent singur nu putea da majoritatea unui partid fără nici o legătură cu masa electorală. Acest adevăr l-a înțeles Carp de îndată ce a ajuns la putere. În ziua în care noul minister Theodor Rosetti s-a prezentat discuțiunii Par lamentului, George Panu a atacat guvernul, spunându-i că, nefiind cu noscut de țară, că neavând popularitate, este un minister personal. Iar Petre Carp i-a răspuns, adăugând: — Recunosc că am venit la guvern fără popularitate, dar, spre deosebire de acele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe săptămână sara, de obicei la d-nii Pogor sau Maiorescu, ceteau piese din Shakespeare, versuri din Goethe, Heine, Victor Hugo, Musset și alții, discutau chestiuni filosofice și științifice culese din cetirea lui Darwin, Kant, Schopenhauer, H. T. Buckle, Auguste Comte, discuțiuni interesante care la sfârșit erau regulat întrerupte prin un ceai întovărășit de un zdravăn cozonac. Începutul acestor întruniri a avut loc cam pe la anul 1863; însă Pogor, care a fost totdeauna nota veselă în "Junimea", susține și astăzi că originile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sunt o natură lirică. Ce să fac, dacă așa mi-e firea. Numai de mi-ar păstra-o Dumnezeu pănă la sfârșit! Revin la chestiune. Ziarul Convorbiri literare, organul societăței "Junimea", a văzut lumina zilei la 1 martie 1867. Câtă discuțiune a avut loc, cu ocaziunea înființărei acestei publicațiuni bilunare, este cu neputință de descris. Unii prooroceau că va cădea cu rușine după două sau trei luni din lipsă de materie, alții susțineau contrariul, între care mă număram și eu. Totdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
contrariul, între care mă număram și eu. Totdeauna am fost cam optimist. În sfârșit, după o furtunoasă ședință de câteva oare în care perinele lui Pogor începuseră să-și joace rolul, chestiunea fu dezlegată în sensul părerei optimiste. Apoi, altă discuțiune, cum să se numească gazeta. Dar timizi, cum eram la început, pentru a nu-i da un nume pretențios ca Facla, Lumina, Zorile, Renașterea, cu care se împodobiseră altădată niște ciuperci sporadice ce au trăit cât roza lui Malherbe, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reminiscență a primei mele călătorii la Dorna făcută cu ocaziunea incidentului ce-am avut cu birjarul evreu, și când m-am înfățoșat la "Junimea" cu manuscriptul subsoară, aveam de astă dată mai multă încredere în mine. Multe și varii erau discuțiunile în "Junimea". Într-un rând, Iacob Negruzzi ne-a pus întrebarea care sunt cei mai mari dintre vechii și noii scriitori din lume, care au trăit și vor trăi în toate timpurile? Această întrebare, nu tocmai ușoară de rezolvit, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru că începusem să-l traduc, fu iarăși primit așa pe încredere, deși opera lui cu greu se mai poate ceti, fiind un anacronism literar cu totul în nepotrivire cu spiritul timpului de astăzi. Shakespeare și Goethe au fost aclamați fără discuțiune, iar Molière a căzut cu paritate de voturi. Așadar, stâlpii cei mari ai omenirei au rămas și în "Junimea" tot acei consacrați de verdictul public, Homer, Dante, Shakespeare și Goethe. Poftim, mă rog, să spui altfel de cum spune lumea-ntreagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
scriau, pe membrii care vorbeau în "Junimea" și pe cei care nu vorbeau. Nimeni însă nu se supăra, căci toate glumele acestea, cu spirit sau fără spirit, erau în tot cazul fără răutate. După terminarea cetirei acestor vesele bucăți și discuțiunelor ce au urmat, care nu puțin au încălzit atmosfera și ne-au pregătit pentru copiosul banchet ce ne aștepta, se dădu lectură la câteva publicațiuni din diferite broșuri, foi volante și ziare spre a se lipi la dosar. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de butelci cu vinuri vechi de coloarea rubinului și a chihlimbarului. Caracuda, al cărei șef era Miron Pompiliu, precum bine a zis Panu în amintirile sale din Săptămîna, și care se compunea mai mult dintre acei ce erau timizi la discuțiuni, dar îndrăzneți la mâncare, dădu năvală la masă așezându-se cam pe la mijlocul ei, ca să poată apuca și din dreapta și din stânga; iar după ce fiecare își luă locul și după ce primele farfurii fură golite și primele rânduri de pahare supte, Iacob Negruzzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și eu, obiectând cu drept cuvânt că cele mai mari capete-de-operă ale tuturor popoarelor sunt clare, așa de clare că oricine le pricepe. Frumosul e totdeauna simplu, ziceam noi, și aproape de mintea omului. Pe Shakespeare îl înțeleg și copiii. Din discuțiunile urmate cu ocaziunea acestor aforisme sau anaforale, cum erau poreclite în "Junimea", a luat naștere grupul celor nouă, care, dragă Doamne, nu înțelegeau nimic și al căror președinte am avut onoarea să fiu aclamat. Da, a fost pentru mine o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și Iacob Negruzzi dimpreună cu redacția Convorbirilor s-au mutat la București, unde s-a continuat într-adevăr încă câtva timp a se ține sâmbetele sara întruniri literare, dar el nu mai aveau acel caracter de intimitate, acea libertate de discuțiune, veselia tradițională cu frazele sacramentale, cu poreclele, cu anecdotele, cu bătăile de perini care însuflețeau întrunirile din Iași. Arborele societăței, după 20 de ani de viață sănătoasă, transplantat în pământ străin, a început să tânjască pănă când în cele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
totul refractară acestui gen de artă. Muzica, zicea el, e un mod confuz și barbar de a-și exprima cineva simțirile. Când ai la îndemână cuvintele, ce nevoie ai să alergi la sunete vagi și asurzitoare? Se înțelege că în discuțiunile ce aveau loc, rămânea singur de această părere între toți tovarășii săi din "Junimea": era un fel de originalitate a lui care s-a ciocnit de multe ori cu ironiile noastre. Seratele noastre muzicale, la care erau admise și soțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ion Pillat, Mihail Dragomirescu, Gala Galaction, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu, Tudor Vianu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Ion Barbu, Ion Vinea. Probabil că și la acestea se referea G. Călinescu când aprecia că aici au apărut „atâtea discuțiuni devenite istorice”. V.l. s-a bucurat în mare măsură de recunoașterea criticii literare. În Rânduri pentru „Viața literară” (1932) G. Călinescu l-a elogiat pe I. Valerian pentru statornicia și regularitatea apariției revistei, totul explicându-se prin idealismul, fanatismul, „misticismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
membru al Congresului, constatând că moțiunea propusă de dl. președinte al Congresului, precum și discursul festiv al d-lui Dr. I. Nistor au fost aclamate de Congres cu cea mai vie însuflețire, crede că nu mai e nevoie să se continue discuțiunea asupra moțiunii și propune închiderea discuției. Președintele pune la vot propunerea formală a d-lui Bodnarescu, pentru încheierea discuției, și constată că s-a primit cu unanimitate de voturi; comunică că, încă înainte de închiderea discuției sunt notați la cuvânt dl.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
asemenea arbitrare procedări ne-am fi expus ca, sub ocupația străină, să ni se fi ridicat și colecțiile noastre. Grație procedeului urmat, am putut însă cere inamicilor respectarea colecțiunilor din Capitală. Producând procesele-verbale, încheiate la Brașov, am evitat orice altă discuțiune atât cu Halil Edhem, directorul general al muzeelor otomane, cât și cu directorul Muzeului din Sofia, Bogdan D. Filow, precum și cu directorul muzeelor ungare, Mihalik Joszef, care, rând pe rând, au venit să ancheteze colecțiunile noastre de artă. Acesta din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]