906 matches
-
Cauza pentru care acuzarea Armatei a fost sublimată s-a datorat și faptului că în cadrul ei funcționau atât generali favorabili revoluției și schimbării politice din România, cât și generali marcați de regimul comunist, așa încât noua Putere a evitat astfel o disidență în sânul respectivei instituții - sau poate chiar o dictatură militară (deși acest termen nu este folosit, ci doar sugerat). Generalul Victor Athanasie Stănculescu afirma, într-o emisiune televizată, că ar fi putut să instaureze o dictatură militară și să preia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
f.a. Crișan, Teodor, Decembrie ’89. Revoluție sau lovitură de palat. Analize, comentarii și concluzii privind spectrul politic din România în ultimul deceniu, 2000 Damian, Neculai, Scânteia vine din văzduh, Editura Eurostampa, Timișoara, 1999 Deletant, Dennis, Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență în România anilor 1965-1989 (traducere de Georgeta Ciocâltea), Editura Humanitas, București, 1995 Deletant, Dennis, România sub regimul comunist (traducere de Delia Răzdolescu), Fundația Academia Civică, București, 1997 Domenico, Viorel, După execuție a nins, Editura Militară, București, 1992 Domenico, Viorel, Ceaușescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pictură. [...] Să rămînem la uneltele noastre. Suntem literați, suntem pictori”. Cu toate că nu era nouă În ce-l privește (cum s-a văzut din cele citate mai sus), poziția sa avea de ce să tulbure spiritele, căci marca răspicat un Început de „disidență”. Obrazul de cretă a și fost retras din numărul 40 (noiembrie 1931) al revistei unu, unde trebuia să apară, iar sub locul rămas alb, Gheorghe Dinu (Stephan Roll) a și publicat un răspuns-pamflet, intitulat, cu tîlc, Șacalul acestui colibri, ce
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de solidaritatexe "„solidaritate" privată, riscurile la care s-au supus mulți oameni ca să își ajute semenii, de la sprijin în privința avorturilor la redistribuirea hranei, hainelor, la construirea unor sisteme improvizate de iluminat și încălzit în condițiile „raționalizării” drastice a consumului, inclusiv disidențele față de educația oficială. „Emanciparea politică și socială a femeilor, care a avut loc sub regimul comunist, a însemnat de fapt o capturare a femeii, cu tot potențialul ei productiv și reproductiv, de către statxe "„stat".” (Elenaxe "„Gheonea,Elena" Gheonea și Valentin
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
violenței în familiexe "„familie" a fost sistematic amânat în discuțiile parlamentare fiindcă, potrivit paradigmei clasic-patriarhale, era o problemă politică „minoră”. 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în Româniatc "3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România" Din ignoranță sau din teamă de disidență, multe organizații de femei, inclusiv din partide, nu și-au asumat feminismul ca ideologiexe "„ideologie" și politică, și uneori nici nu îl acceptă (vezi și L. Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2000). Cu alte cuvinte, nu erau interesate de afirmarea politică, civică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
superfluă cu cât aceeași cerere sociopolitică în termeni de "cultură" atinge un ansamblu de sectoare considerate actualmente "problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive a răspunsului "culturalist", căruia îi face ecou interiorizarea statutului cultural de către actorii aflați în poziție dominantă, nu-l poate lăsa indiferent pe antropolog
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai toți intelectualii umaniști români și-au părăsit camerele de lucru și s-au dus la întîlnirea pe care le-o dădea istoria. Pe 31 decembrie deja, toți membrii școlii de la Păltiniș se numărau, alături de cele mai răsunătoare nume ale disidenței române, printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Social, creat ca instanță reflexivă și critică a societății, menit să promoveze valorile unei societăți civile autentice și să semnaleze cu promptitudine toate derapajele puterii, indiferent de cine ar fi urmat să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dă poporului român o emisiune de televiziune în care el să stea la o masă pe care se află când volume de versuri (pe care să le poată mângâia la răstimpuri), când un dosar de securitate folosit ca alibi pentru disidența lui. Poporul român nu are un glas de buhai cu care să-și acopere mereu interlocutorul și nici reaua credință necesară pentru a face imposibilă orice discuție. Poporul român nu recită, acompaniat la chitară, versuri tâmpite care să-i meargă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în timpul politicii de destindere. Cînd impasul nuclear a zădărnicit toate inițiativele politice, Occidentul a folosit un fel de strategie de desecurizare. Kremlinul refuzase întotdeauna să-și deschidă granițele din punct de vedere economic și cultural, să recunoască drepturile omului și disidența politică, invocînd de obicei motive de suveranitate și securitate națională și pretinzînd că flexibilitatea în privința acestor chestiuni ar frîna lupta comunistă împotriva capitalismului internațional. Politica de destindere a Occidentului a încercat cu perseverență să despartă problemele economice și culturale de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realizarea conformității sunt prezente în orice grup. Observațiile făcute asupra grupurilor mici arată că dacă o majoritate clară susține de la început o anumită poziție, grupul se va mișca cu cea mai mare probabilitate către consens. În acest caz presiunile asupra disidenței individuale sunt puternice. Totuși, în ciuda tendinței generale către consensul și conformitatea grupului, conflicte de valori și interese sau de personalități pot conduce la divizări în orice grup. Pentru a contracara această tendință, uneori se invocă amenințările ce pot veni de la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și cu un ușor aer conspirativ (probabil pentru o mai mare credibilitate, deși se putea, era voie să spui ce crezi) s-a vorbit în mediul literar basarabean - în primii ani ai dezghețului totalitar - și despre literatura de sertar. Literatura disidenței literare, cea care a fost interzisă, care nu a apărut (nici nu ar fi avut cum) în epoca dominației ideologiei comuniste, o ideologie inumană și profund antinațională. Impulsul discuțiilor, așa timide cum au fost, a venit desigur de la Moscova, unde
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nici despre colaboraționismul gros, la vedere, știut sau bănuit, despre relațiile „amicale” ale intelectualilor cu poliția politică (securitatea), în sfârșit, despre rușinoasa slăbiciune a oamenilor noștri de cultură de a se ralia întotdeauna puternicilor zilei. Puținele, extrem de puținele cazuri de disidență, de opinie separată în acest cor al adeziunilor totale și necondiționate, au constituit excepțiile care confirmă regula. O dată în plus, această șansă de a discuta, de a condamna public colaboraționismul - cu listele pe masă - a fost ratată atunci când accesul la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
alese din jurnalul său cubanez. O vizită în Cuba lui Castro pe timpurile burghezo-partinice ale lui Leonid Ilici Brejnev, i-a prilejuit câteva pagini de reflecții deloc comsomoliste, pe care le va publica acum nu ca pe niște pagini de disidență (panteonul „disidenței” basarabene este ocupat demult de cei care au înțeles cât de profitabil e să te afli acum acolo, căci pe timpul sovietelor, în Basarabia, nu găseai nici un scriitor pasionat de „samizdate” și „manifeste Helsinki”), ci drept niște gânduri libere
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
jurnalul său cubanez. O vizită în Cuba lui Castro pe timpurile burghezo-partinice ale lui Leonid Ilici Brejnev, i-a prilejuit câteva pagini de reflecții deloc comsomoliste, pe care le va publica acum nu ca pe niște pagini de disidență (panteonul „disidenței” basarabene este ocupat demult de cei care au înțeles cât de profitabil e să te afli acum acolo, căci pe timpul sovietelor, în Basarabia, nu găseai nici un scriitor pasionat de „samizdate” și „manifeste Helsinki”), ci drept niște gânduri libere despre o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în epoca sovietică, chiar dacă acesta, scriitorul, căzut parcă într-un interminabil vis amnezic, se erijează deseori în martir sângerând, disident zgomotos sau opozant subtil și rafinat în lupta cu minciuna oficializată. Este pusă astfel în circulație o impresionantă mitologie a disidenței scriitoricești, care, din păcate, nu poate fi regăsită și probată în nici o pagină scrisă. E ca și cum scriitorul basarabean ar refuza să-și inventarieze memoria imediată, ar refuza să recunoască o lungă perioadă din viața sa. Poate de aceea literatura noastră
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
documente auxiliare. Între ele se aflau o scurtă biografie a lui Nicolae Ceaușescu și fotografiile câtorva "realizări" ale regimului (Metroul, Transfăgărășanul, Canalul). De la primele propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare", "desovietizare", "disidență", "greve antidictatoriale", "izolare diplomatică", "democrație populară". Expunerea se construia pe un contrast facil între prima și a doua perioadă a regimului, cu descrieri moralizatoare ținând loc de analiză istorică. Se amintea despre un "dezmățat cult al personalității", iar fotografia cuplului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o comparație incompletă și pe rolul persuasiv al repetiției: "rezistența față de regimul Ceaușescu a devenit tot mai accentuată. Atât în străinătate, cât și în interiorul țării se contura o opoziție tot mai puternică față de regim. Această opoziție s-a manifestat prin disidența intelectualității și protestele muncitorești (s.n. C.M.)"18. De aceea, într-o bună tradiție a simplificării și auto-confirmării didactice, ca și a predispoziției oricărui manual de istorie de a însuma cât mai multe "lupte" și "conflicte", protestele izolate deveneau "opoziție", iar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-a) se prevedeau următoarele teme: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 11 Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 163. 12 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și alții. Eu cred că asta a fost o mare eroare, pentru că se putea învăța enorm de mult de la cehi, de pildă. De pildă, echivalentul lui Noica, să zicem, ar fi fost Jan Patocka. Și el a făcut parte din disidență, a stat și la pușcărie, a avut interdicții de publicare. Jan Patocka și-a menținut linia clasic-umanist-democratică, linia Cehiei. Cartea lui, Platon și Europa, este o capodoperă, mi se pare că în România nici nu s-a tradus. S. A.: Nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
noi facem ce putem și cum ne taie capul". Urmarea e că o bună parte a electoratului devine foarte cinică. Din nou vin cu o anecdotă. Îmi povestea un fost disident care s-a întors pentru scurtă vreme în locurile disidenței sale și vorbea cu o femeie de serviciu care i se plângea: "Ei, domnule profesor, era greu mai demult cu un partid, dar vă dați seama acum cât de greu e cu mai multe partide?". S. A.: Avea dreptate! Eu disting
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
BURLACU MONICA LOVINESCU O VOCE A EXILULUI ROMÂNESC Prefață de Lăcrămioara Petrescu INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuprins Prefață (Lăcrămioara Petrescu) / 7 Argument / 11 Capitolul I. Monica Lovinescu împotriva regimului comunist / 17 I.1. Evadarea din totalitarism / 17 I.2. Rezistență și disidență / 38 I.3. Considerente asupra receptării literaturii aservite / 52 Capitolul II. Rolurile și implicațiile exilului literar postbelic / 71 II.1. Vârfurile emigrației reacționare / 71 II.2. Etica revoltei / 79 II.3. Grupurile din exil. Afinități și controverse / 85 II.4
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
analiza fenomenului revine în multiple forme, atât în memorii, cât și în discursul mediatic. Cu alte cuvinte, lupta ei nu se încheie odată cu prăbușirea sistemului comunist, ci se reorientează spre reconstrucția identitară și culturală a României. I.2. Rezistență și disidență Regimul comunist s-a confruntat încă de la începutul preluării puterii cu forme de opoziție individuale și colective. "Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" al cărei membru este Monica Lovinescu, iar președinte Vladimir Tismăneanu, numește trei tipuri de refuz
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
confruntat încă de la începutul preluării puterii cu forme de opoziție individuale și colective. "Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" al cărei membru este Monica Lovinescu, iar președinte Vladimir Tismăneanu, numește trei tipuri de refuz al cooptării de către regim: disidența, rezistența și emigrarea. Comisia definește cooptarea drept totalitatea strategiilor de natură socio-economică prin care populația acceptă regimul fără să protesteze deschis: industrializarea masivă, urbanizarea, accesul la educație, locuri de muncă, locuințe. Din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de la un caracter la altul, având grade de periculozitate mai mici sau mai mari, de la simplul refuz la încălcarea legii. De obicei, acțiunile sunt mărunte, individuale și constau în ocolirea cenzurii, în evaziune, în blocarea dispozițiilor, în colaborarea clandestină cu disidența din afara țării. În anii '60 apare literatura de evaziune cu teme precum închisoarea, colectivizarea, ancheta. Această generație neagă predecesorii compromiși. "Regimul ar fi trebuit să admită această evaziune în literatura pură, în care răul devenea alegorie și simbol. Mai mult
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aminti că pentru o mentalitate comunistă cuvântul are forță magică. El nu exprimă obiectul, el este obiectul. De unde frica, asemănătoare cu a primitivului în fața vorbelor"48. Comuniștii se confruntă în primele două decenii cu rezistența intelectualilor, în următoarele două cu disidența, un fenomen de amploare în anii '70. Disidența apare datorită politicii de consolidare a relațiilor cu Occidentul și a semnării "Actului Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa", elaborat la Helsinki în 1975. Actul face referire la respectarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]